Partea ii - NORMELE METODOLOGICE PRIVIND MISIUNEA DE AUDIT PUBLIC INTERN - Norma din 2003 GENERALE PRIVIND EXERCITAREA ACTIVITATII DE AUDIT PUBLIC INTERN
M.Of. 130 bis
Ieşit din vigoare Versiune de la: 19 Martie 2004
PARTEA II:NORMELE METODOLOGICE PRIVIND MISIUNEA DE AUDIT PUBLIC INTERN
Această parte prezintă metodele şi instrumentele utilizate în derularea unei misiuni de audit public intern.
7.Schema generală privind derularea misiunii de audit public intern
Graficul prezentat mai jos oferă o viziune globală asupra procesului de audit public intern. În partea stângă a graficului sunt prezentate etapele procesului de audit public intern, cu referire la procedurile de urmat, iar în partea dreaptă rezultatele obţinute cu referire la documentele corespunzătoare.
În Ghidul procedural sunt descrise procedurile şi modelele standard ale documentelor utilizate.
Derularea misiunii de audit public intern
8.Pregătirea misiunii de audit public intern
8.1.Ordinul de serviciu
Ordinul de serviciu se întocmeşte de şeful compartimentului de audit public intern, pe baza planului anual de audit public intern aprobat de conducătorul entităţii publice. Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenţie dat de către compartimentul de audit public intern.
Ordinul de serviciu repartizează sarcinile de serviciu auditorilor interni, astfel încât aceştia să poată demara misiunea de audit.
8.2.Declaraţia de independenta
Independenţa auditorilor interni selectaţi pentru realizarea unei misiuni de audit public intern, trebuie declarată. În acest sens fiecare auditor intern trebuie să întocmească o declaraţie de independenţă.
8.3.Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern
Compartimentul de audit public intern notifică entitatea/structura auditată cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern, despre scopul, principalele obiective, durata acesteia, precum şi despre faptul că pe parcursul misiunii vor avea loc intervenţii la faţa locului al căror program va fi stabilit ulterior, de comun acord.
8.4.Colectarea şi prelucrarea informaţiilor
8.4.1.Colectarea informaţiilor
În această etapă auditorii interni solicită şi colectează informaţii cu caracter general despre entitatea/structura auditată. Aceste informaţii trebuie să fie pertinente şi utile pentru a atinge următoarele scopuri:
a)identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socio-economic în care entitatea/structura auditată îşi desfăşoară activitatea;
b)cunoaşterea organizării entităţii/structurii auditate, a tehnicilor sale de lucru şi a diferitelor nivele de administrare, conform organigramei;
c)identificarea punctelor cheie ale funcţionării entităţii/structurii auditate şi ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe;
d)identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă;
e)identificarea informaţiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor controlului şi selecţionării tehnicilor de investigare adecvate.
8.4.2.Prelucrarea informaţiilor
Prelucrarea informaţiilor constă în:
a)analiza structurii/entităţii auditate şi activităţii sale (organigrama, regulamente de funcţionare, fişe ale posturilor, circuitul documentelor);
b)analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii/structurii auditate;
c)analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern;
d)analiza rezultatelor controalelor precedente;
e)analiza informaţiilor externe referitoare la entitatea/structura auditată.
8.5.Identificarea obiectelor auditabile
8.5.1.Obiectul auditabil
Obiectul auditabil reprezintă activitatea elementară a domeniului auditat, ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic şi comparate cu realitatea practică.
8.5.2.Etapele identificării obiectelor auditabile
Identificarea obiectelor auditabile se realizează în 3 etape:
a)detalierea fiecărei activităţi în operaţii succesive descriind procesul de la realizarea acestei activităţi până la înregistrarea ei (circuitul auditului);
b)definirea pentru fiecare operaţiune în parte a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească din punct de vedere al controalelor specifice şi al riscurilor aferente (ce trebuie să fie evitate);
c)determinarea modalităţilor de funcţionare necesare pentru ca entitatea să atingă obiectivul şi să elimine riscul.
8.5.3.Lista centralizatoare a obiectelor auditabile
Lista centralizatoare a obiectelor auditabile, definite sub aspectele caracteristicilor specifice şi ale riscurilor asociate, constituie suportul analizei riscurilor.
8.6.Analiza riscurilor
8.6.1.Definirea riscului
Riscul reprezintă orice eveniment, acţiune, situaţie sau comportament cu impact nefavorabil asupra capacităţii entităţii publice de a realiza obiectivele.
8.6.1.1.Categorii de riscuri
Categorii de riscuri:
a)Riscuri de organizare (neformalizarea procedurilor): lipsa unor responsabilităţi precise; insuficienta organizare a resurselor umane; documentaţia insuficientă, neactualizată;
b)Riscuri operaţionale: neînregistrarea în evidenţele contabile; arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative; lipsa unui control asupra operaţiilor cu risc ridicat;
c)Riscuri financiare: plăţi nesecurizate, nedetectarea operaţiilor cu risc financiar;
d)Riscuri generate de schimbările legislative, structurale, manageriale etc.
8.6.1.2.Componentele riscului
Componentele riscului sunt:
- probabilitatea de apariţie;
- nivelul impactului, respectiv gravitatea consecinţelor şi durata acestora.
8.6.2.Scopul analizei riscurilor
Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern, care are drept scopuri:
a)să identifice pericolele din entitatea/structura auditată;
b)să identifice dacă controalele interne sau procedurile entităţii/structurii auditate pot preveni, elimina sau minimiza pericolele;
c)să evalueze structura/evoluţia controlului intern al entităţii/structurii auditate.
8.6.3.Fazele analizei riscurilor
Fazele analizei riscurilor sunt următoarele:
a)analiza activităţii entităţii/structurii auditate;
b)identificarea şi evaluarea riscurilor inerente, respectiv a riscurilor, de eroare semnificativa a activităţilor entităţii/structurii auditate, cu incidenţă asupra operaţiilor financiare;
c)verificarea existenţei controalelor interne, a procedurilor de control intern, precum şi evaluarea acestora;
d)evaluarea punctelor slabe, cuantificarea şi împărţirea lor pe clase de risc. Auditorii interni trebuie să integreze în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor semnificative şi pe cele depistate în cursul altor misiuni.
8.6.4.Măsurarea riscurilor
Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a riscului şi de gravitatea consecinţelor evenimentului. Pentru realizarea măsurării riscurilor se utilizează drept instrumente de măsurare, criteriile de apreciere.
8.6.4.1.Măsurarea probabilităţii
Criteriile utilizate pentru măsurarea probabilităţii de apariţie a riscului sunt:
a)aprecierea vulnerabilităţii entităţii;
b)aprecierea controlului intern.
Probabilitatea de apariţie a riscului variază de la imposibilitate la certitudine şi este exprimată pe o scară de valori pe trei nivele:
- probabilitate mică;
- probabilitate medie;
- probabilitate mare.
a)Aprecierea vulnerabilităţii entităţii
Pentru a efectua aprecierea, auditorul va examina toţi factorii cu incidenţă asupra vulnerabilităţii domeniului auditabil, cum ar fi:
- resursele umane;
- complexitatea prelucrării operaţiilor;
- mijloacele tehnice existente.
Vulnerabilitatea se exprimă pe trei nivele:
- vulnerabilitate redusă;
- vulnerabilitate medie;
- vulnerabilitate mare.
b)Aprecierea controlului intern
Aprecierea controlului intern se face pe baza unei analize a calităţii controlului intern al entităţii, pe trei nivele:
- control intern corespunzător;
- control intern insuficient;
- control intern cu lipsuri grave.
8.6.4.2.Măsurarea gravităţii consecinţelor evenimentului (nivelul impactului)
Nivelul impactului reprezintă efectele riscului în cazul producerii sale şi se poate exprima pe o scară de valorică pe trei nivele:
- impact scăzut;
- impact moderat;
- impact ridicat.
8.6.5.Metoda - model de analiză a riscurilor
Prezentele norme metodologice exemplifică efectuarea analizei riscurilor prin parcurgerea următorilor paşi:
a)identificarea (listarea) operaţiilor/activităţiilor auditabile, respectiv a obiectelor auditabile. În această fază se analizează şi se identifică activităţile/operaţiile precum şi a interdependenţelor existente între acestea, fixându-se perimetrul de analiză;
b)identificarea ameninţărilor, riscurilor inerente posibile, asociate acestor operaţiuni/activităţi, prin determinarea impactului financiar al acestora;
c)stabilirea criteriilor de analiză a riscului. Recomandăm utilizarea criteriilor: aprecierea controlului intern, aprecierea cantitativă şi aprecierea calitativă;
d)stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu, prin utilizarea unei scări de valori pe trei nivele, astfel:
d1) pentru aprecierea controlului intern: control intern corespunzător - nivel 1; control intern insuficient - nivel 2; control intern cu lipsuri grave - nivel 3;
d2) pentru aprecierea cantitativă: impact financiar slab - nivel 1; impact financiar mediu - nivel 2; impact financiar important - nivel 3;
d3) pentru aprecierea calitativă: vulnerabilitate redusă - nivel 1; vulnerabilitate medie - nivel 2; vulnerabilitate mare - nivel 3.
e)stabilirea punctajului total al criteriului utilizat (T). Se atribuie un factor de greutate şi un nivel de risc fiecărui criteriu. Produsul acestor doi factori dă punctajul pentru criteriul respectiv, iar suma punctajelor pentru o anumită operaţie/activitate auditabilă conduce la determinarea punctajului total al riscului operaţiei/activităţii respective. Punctajul total al riscului se obţine utilizându-se formula:Pozaunde:Pi = ponderea riscului pentru fiecare criteriu;Ni = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat.f)clasarea riscurilor, pe baza punctajelor totale obţinute anterior, în: risc mic, risc mediu, risc mare;
g)ierahizarea/operaţiunilor activităţilor ce urmează a fi auditate, respectiv elaborarea tabelului puncte tari şi puncte slabe. Tabelul punctelor tari şi punctelor slabe prezintă sintetic rezultatul evaluării fiecărei activităţi/operaţiuni/teme analizate şi permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientării activităţii de audit public intern, respectiv stabilirea tematicii în detaliu. Tabelul prezintă în partea stângă rezultatele analizei riscurilor (domeniile/obiectele auditabile, obiectivele specifice, riscuri, indicatori şi indici), iar în partea dreaptă opinia şi comentariile auditorului intern.
"Domeniu | Obiective | Riscuri | Opinie | Comentariu | ||
T/S | Consecinţe | Gradul de încredere | ||||
unde:T = tare;S = slab.8.7.Elaborarea tematicii în detaliu a misiunii de audit public intern
Tematica în detaliu cuprinde totalitatea domeniilor/obiectelor de auditat selectate (obiectivele de îndeplinit), este semnată de şeful compartimentului de audit public intern şi adusă la cunoştinţa principalilor responsabili ai entităţii/structurii auditate în cadrul şedinţei de deschidere.
8.7.1.Programul de audit public intern
Programul de audit public intern este un document intern de lucru al compartimentului de audit public intern, care se întocmeşte în baza tematicii detaliate. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului, precum şi repartizarea acestora pe fiecare auditor intern.
Programul de audit public intern are drept scopuri:
a)asigură şeful compartimentului de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern;
b)asigură repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţilor, de către supervizor.
8.7.2.Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului
Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului se întocmeşte în baza programului de audit public intern şi prezintă în mod detaliat lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze, respectiv studiile, cuantificările, testele, validarea acestora cu materiale probante şi perioadele în care se realizează aceste verificări la faţa locului.
8.8.Deschiderea intervenţiei la faţa locului
8.8.1.Şedinţa de deschidere
Şedinţa de deschidere a intervenţiei la faţa locului se derulează la unitatea auditată, cu participarea auditoriilor interni şi a personalului entităţii/structurii auditate.
Ordinea de zi a şedinţei de deschidere trebuie să cuprindă:
a)prezentarea auditorilor interni;
b)prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern;
c)stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor;
d)prezentarea tematicii în detaliu;
e)acceptarea calendarului întâlnirilor;
f)asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii de audit public intern.
Entitatea auditată poate solicita amânarea misiunii de audit, în cazuri justificate (interese speciale, lipsa de timp, alte circumstanţe). Amânarea trebuie discutată cu şeful compartimentului de audit public intern şi notificată la conducătorul entităţii publice.8.8.2.Minuta şedinţei de deschidere
Data şedinţei de deschidere, participanţii, aspectele importante discutate trebuie consemnate în minuta şedinţei de deschidere.
8.9.Notificarea privind realizarea intervenţiilor la faţa locului
Compartimentul de audit public intern trebuie să notifice entitatea/structura auditată despre programul verificărilor la faţa locului, inclusiv perioadele de desfăşurare. Odată cu această notificare trebuie să se transmită şi Carta auditului intern.
9.Intervenţia la faţa locului (munca de teren)
9.1.Definire şi etape
Intervenţia la faţa locului constă în colectarea documentelor, analiza şi evaluarea acestora.
Intervenţia la faţa locului cuprinde următoarele etape:
a)cunoaşterea activităţii/sistemului/procesului supus verificării şi studierea procedurilor aferente;
b)intervievarea personalului auditat;
c)verificarea înregistrărilor contabile;
d)analiza datelor şi informaţiilor;
e)evaluarea eficienţei şi eficacităţii controalelor interne;
f)realizarea de testări;
g)verificarea modului de realizare a corectării acţiunilor menţionate în auditările precedente (verificarea realizării corectării)
9.2.Tehnici şi instrumente de audit intern
9.2.1.Principalele tehnici de audit intern
9.2.1.1.Verificarea - asigură validarea, confirmarea, acurateţea înregistrărilor, documentelor, declaraţiilor, concordanţa cu legile şi regulamentele, precum şi eficacitatea controalelor interne.
Tehnicile de verificare sunt:
a)Comparaţia: confirmă identitatea unei informaţii după obţinerea acesteia din două sau mai multe surse diferite;
b)Examinarea: presupune urmărirea în special a detectării erorilor sau a iregularităţilor;
c)Recalcularea: verificarea calculelor matematice;
d)Confirmarea: solicitarea informaţiei din două sau mai multe surse independente (a treia parte) în scopul validării acesteia;e)Punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de înregistrări;
f)Garantarea: verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate prin examinarea documentelor, de la articolul înregistrat spre documentele justificative;
g)Urmărirea: reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat. Scopul urmăririi este de a verifica dacă toate tranzacţiile reale au fost înregistrate.
9.2.1.2.Observarea fizică reprezintă modul prin care auditorii interni îşi formează o părere proprie.
9.2.1.3.Interviul se realizează de către auditorii interni prin intervievarea persoanelor auditate/implicate/interesate. Informaţiile primite trebuie confirmate cu documente.
9.2.1.4.Analiza constă în descompunerea unei entităţi în elemente, care pot fi izolate, identificate, cuantificate şi măsurate distinct.
9.2.2.Principalele instrumente de audit intern
9.2.2.1.Chestionarul cuprinde întrebările pe care le formulează auditorii interni. Tipurile de chestionare sunt:
a)chestionarul de luare la cunoştinţă (CLC) - cuprinde întrebări referitoare la contextul socio-economic, organizarea internă, funcţionarea entităţii/structurii auditate;
b)chestionarul de control intern (CCI) - ghidează auditorii interni în activitatea de identificare obiectivă a disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestor disfuncţii;
c)chestionarul-lista de verificare (CLV) - este utilizat pentru stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Cuprinde un set de întrebări standard privind obiectivele definite, responsabilităţile şi metodele mijloacele financiare, tehnice şi de informare, resursele umane existente.
9.2.2.2.Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit), care permite:
- stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea;
- stabilirea documentaţiei justificative complete;
- reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers.
9.2.2.3.Formularele constatărilor de audit public intern - se utilizează pentru prezentarea fundamentată a constatărilor auditului public intern.
a)Fişa de identificare şi analiza problemelor (FIAP) - se întocmeşte pentru fiecare disfuncţionalitate constatată. Prezintă rezumatul acesteia, cauzele şi consecinţele, precum şi recomandările pentru rezolvare. FIAP trebuie să fie aprobată de către coordonatorul misiunii, confirmată de reprezentanţii entităţii/structurii auditate şi supervizată de şeful compartimentului de audit (sau de către înlocuitorul acestuia).
b)Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor - se întocmeşte în cazul în care auditorii interni constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi. Se transmite imediat şefului compartimentului de audit public intern, care va informa în termen de 3 zile conducătorul entităţii publice şi structura de control abilitată pentru continuarea verificărilor.
9.3.Dosarele de audit public intern
Dosarele de audit public intern - prin informaţiile conţinute asigură legătura între sarcina de audit, intervenţia la faţa locului şi raportul de audit public intern. Dosarele stau la baza formulării concluziilor auditorilor interni.
Tipuri de dosare de audit public intern:
a)Dosarul permanent cuprinde următoarele secţiuni:
- Secţiunea A - Raportul de audit public intern şi anexele acestuia:
- ordinul de serviciu;
- declaraţia de independenţă;
- rapoarte (intermediar, final, sinteza recomandărilor);
- fişele de identificare şi analiza problemelor (FIAP);
- formularele de constatare a iregularităţilor;
- programul de audit.
- Secţiunea B - Administrativă:
- notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern;
- minuta şedinţei de deschidere;
- minuta reuniunii de conciliere;
- minuta şedinţei de închidere;
- corespondenţa cu entitatea/structura auditată.
- Secţiunea C - Documentaţia misiunii de audit public intern:
- strategii interne;
- reguli, regulamente şi legi aplicabile;
- proceduri de lucru;
- materiale despre entitatea/structura auditată (îndatoriri, responsabilităţi, număr de angajaţi, fişele posturilor, graficul organizaţiei, natura şi locaţia înregistrărilor contabile);
- informaţii financiare;
- rapoarte de audit public intern anterioare şi externe
- informaţii privind posturile cheie/fluxuri de operaţii;
- documentaţia analizei riscului.
- Secţiunea D - Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern şi a rezultatelor acesteia:
- revizuirea raportului de audit public intern;
- răspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de audit public intern.
b)Dosarul documentelor de lucru - cuprinde copii xerox a documentelor justificative, extrase din acestea, care trebuie să confirme şi să sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere şi cifre (E, F, G, ... ) pentru fiecare secţiune/obiectiv de audit din cadrul Programului de audit. Indexarea trebuie să fie simplă şi uşor de urmărit.
9.4.Revizuirea
Revizuirea se efectuează de către auditorii interni, înainte de întocmirea proiectului Raportului de audit public intern, pentru a se asigura că documentele de lucru sunt pregătite în mod corespunzător.
9.5.Păstrarea şi arhivarea dosarelor de audit public intern
Dosarele de audit public intern sunt proprietatea entităţii publice şi sunt confidenţiale. Ele trebuie păstrate până la îndeplinirea recomandărilor din raportul de audit public intern, după care se arhivează în concordanţă cu reglementările legale privind arhivarea.
9.6.Şedinţa de închidere a intervenţiei la faţa locului are drept scop prezentarea opiniei auditorilor interni, a recomandărilor finale din proiectul Raportului de audit public intern şi a calendarului de implementare a recomandărilor. Se întocmeşte o minută a şedinţei de închidere.
10.Raportul de audit public intern
10.1.Elaborarea proiectului de Raport de audit public intern (raport intermediar)
10.1.1. În elaborarea proiectului Raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele cerinţe:
a)constatările trebuie să aparţină domeniului/obiectivelor misiunii de audit public intern şi să fie susţinute prin documente justificative corespunzătoare;
b)recomandările trebuie să fie în concordanţă cu constatările şi să determine reducerea riscurilor potenţiale;
c)raportul trebuie să exprime opinia auditorului intern, bazată pe constatările efectuate;
d)se întocmeşte pe baza FIAP-urilor.
10.1.2. În redactarea proiectului Raportului de audit public intern, trebuie să fie respectate următoarele principii:
a)constatările trebuie să fie prezentate într-o manieră pertinentă şi incontestabilă;
b)evitarea utilizării expresiilor imprecise (se pare, în general, uneori, evident), a stilului eliptic de exprimare, limbajului abstract;
c)promovarea unui limbaj cât mai uzual şi a unui stil de exprimare concret;
d)evitarea tonului polemic, jignitor, tendenţios;
e)ierarhizarea constatărilor (numai cele importante vor fi prezentate în sinteză sau la concluzii);
f)evidenţierea aspectelor pozitive şi a îmbunătăţirilor constatate de la ultima misiune de audit public intern.
10.2.Structura proiectului de Raport de audit public intern
Proiectul Raportului de audit public intern trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
a)scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern;
b)date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legală, ordinul de serviciu, echipa de auditare, unitatea/structura organizatorică auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată);
c)modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode şi tehnici utilizate; documente/materiale examinate; materiale întocmite în cursul acţiunii de audit public intern);
d)constatări efectuate;
e)concluzii şi recomandări;
f)documentaţia-anexă (notele explicative; note de relaţii; situaţii, acte, documente şi orice alt material probant sau justificativ).
10.3.Transmiterea proiectului de Raport de audit public intern
Proiectul de Raport de audit public intern se transmite la structura auditată, iar aceasta poate trimite în maxim 15 zile de la primire punctele sale de vedere. Punctele de vedere primite trebuie analizate de către auditorii interni.
10.4.Reuniunea de conciliere
În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile în vederea acceptării recomandărilor formulate. Se întocmeşte o minută privind desfăşurarea reuniunii de conciliere.
10.5.Definitivarea Raportului de audit public intern
Raportul de audit public intern trebuie să includă modificările discutate şi convenite din cadrul reuniunii de conciliere. Raportul de audit public va fi însoţit de o sinteză a principalelor constatări şi recomandări.
Şeful compartimentului de audit public intern trebuie să informeze UCAAPI sau organul ierarhic imediat superior despre recomandările care nu au fost avizate de conducătorul entităţii publice. Aceste recomandări vor fi însoţite de documentaţia de susţinere.
10.6.Difuzarea Raportului de audit public intern
Şeful compartimentului de audit public intern trimite Raportul de audit public intern, finalizat, împreună cu rezultatele concilierii şi punctul de vedere al entităţii/structurii auditate conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea, pentru analiză şi avizare.
Pentru instituţia publică mică, Raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia.
După avizarea recomandărilor cuprinse în Raportul de audit public intern, acestea vor fi comunicate structurii auditate.
Curtea de Conturi are acces la Raportul de audit public intern în timpul verificărilor pe care le efectuează.
11.Urmărirea recomandărilor
Obiectivul acestei etape este asigurarea că recomandările menţionate în Raportul de audit public intern sunt aplicate întocmai, în termenele stabilite, în mod eficace şi că, conducerea a evaluat riscul de neaplicare a acestor recomandări.
Structura auditată trebuie să informeze compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor.
11.1.Responsabilitatea structurii auditate
Responsabilitatea structurii auditate în aplicarea recomandărilor constă în:
- elaborarea unui plan de acţiune, însoţit de un calendar privind îndeplinirea acestuia;
- stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare;
- punerea în practică a recomandărilor;
- comunicarea periodică a stadiului progresului acţiunilor;
- evaluarea rezultatelor obţinute.
11.2.Responsabilitatea compartimentului de audit public intern
Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează la UCAAPI sau la organul ierarhic imediat superior, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.
Compartimentul de audit public intern va comunica conducătorului entităţii publice stadiul implementării recomandărilor.
12.Supervizarea misiunii de audit public intern
Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor de desfăşurare a misiunii de audit public intern.
Scopul acţiunii de supervizare este de a asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate, astfel:
a)oferă instrucţiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit;
b)verifică executarea corectă a programului misiunii de audit;
c)verifică existenţa elementelor probante;
d)verifică dacă redactarea raportului de audit public intern, atât cel intermediar cât şi cel final, este exactă, clară, concisă şi se efectuează în termenele fixate.
În cazul în care şeful compartimentului de audit public intern este implicat în misiunea de audit, supervizarea este asigurată de un auditor intern desemnat de acesta.