Capitolul 1 - 1. Generalităţi - Metodologie din 2022 de evaluare vizuală rapidă a clădirilor - Indicativ RTC 10 - 2022 - Noiembrie 2022

M.Of. 1221 bis

În vigoare
Versiune de la: 19 Ianuarie 2023
CAPITOLUL 1:1. Generalităţi
SUBCAPITOLUL 1:1.1. Obiect şi domeniul de aplicare
(1)Această reglementare tehnică cuprinde prevederi pentru ierarhizarea clădirilor din punct de vedere al riscului seismic, în vederea stabilirii priorităţii investiţiilor pentru punerea în siguranţă a clădirilor faţă de acţiunea seismică.
(2)Pentru punerea în siguranţă a clădirilor la acţiuni seismice se aplică o strategie bazată pe trei niveluri de evaluare a riscului seismic:
a)evaluarea riscului seismic la nivel naţional, prin realizarea hărţilor de risc la acţiuni seismice la nivelul fiecărui judeţ, pe baza unei metodologii unitare;
b)ierarhizarea clădirilor din punct de vedere al riscului seismic la nivel de unitate administrativ teritorială prin evaluare vizuală rapidă, pe baza prevederilor acestei reglementări tehnice;
c)evaluarea vulnerabilităţii seismice a clădirilor prin expertizare tehnică de către un expert tehnic atestat pentru domeniul "Rezistenţă mecanică şi stabilitate" şi stabilirea măsurilor de intervenţie pentru punerea în siguranţă faţă de acţiunea seismică urmată de implementarea acestora.
(3)Ierarhizarea clădirilor din punct de vedere al riscului seismic la nivel de unitate administrativ teritorială se face prin evaluare vizuală rapidă.
(4)Evaluarea vizuală rapidă este o procedură de evaluare seismică simplă, fără analiză inginerească de detaliu, şi are la bază informaţii privind: efectul cutremurelor din trecut asupra fondului construit, rezultatele cercetărilor din domeniul riscului seismic, evoluţia reglementărilor tehnice de proiectare seismică, evoluţia practicii de proiectare şi a materialelor de construcţie utilizate.
(5)Prin evaluare vizuală rapidă se stabileşte un nivel (punctaj) de prioritate pentru realizarea investiţiilor pentru punerea în siguranţă a clădirilor faţă de acţiunea seismică. Punctajul este stabilit considerând caracteristicile de vulnerabilitate seismică ale clădirilor realizate conform sistemului de asigurare a calităţii în construcţii şi practicii generale de construcţie de la data realizării acestora.
(6)Evaluarea vizuală rapidă se realizează prioritar în unităţile administrativ teritoriale situate în zonele cu risc seismic mai mare, în acord cu rezultatele evaluării riscului seismic la nivel naţional.
(7)Prin excepţie de la (6), în cazul în care nu sunt disponibile hărţi de risc la acţiuni seismice la nivel naţional, elaborate pe baza unei metodologii unitare, evaluarea vizuală rapidă se realizează prioritar în unităţile administrativ teritoriale caracterizate prin valori mai mari de proiectare ale acceleraţiilor orizontale care descriu hazardul seismic în amplasament, conform prevederilor Codului de proiectare seismică - Partea I-Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1.
(8)Evaluarea vizuală rapidă este o procedură care ia în considerare un număr limitat de parametri care influenţează semnificativ riscul seismic asociat unei clădiri.
(9)Evaluarea vizuală rapidă necesită colectarea de informaţii prin inspecţie în teren a fiecărei clădiri care face obiectul acestei proceduri, de către inspectori calificaţi, conform prevederilor acestei reglementări tehnice.
(10)Gradul de încredere în rezultatele aplicării metodologiei de evaluare vizuală rapidă este dependent de cantitatea şi acurateţea informaţiilor disponibile inspectorului.
Indisponibilitatea informaţiilor relevante sau gradul redus de încredere în informaţiile disponibile conduc la stabilirea unui nivel mai ridicat asociat vulnerabilităţi seismice potenţiale.
(11)Informaţiile pentru realizarea evaluării vizuale rapide, conform prevederilor acestei reglementări tehnice, sunt stabilite minimal, astfel încât inspecţia să se poată realiza de pe domeniul public, prin observarea clădirii dinspre exterior, fără a fi necesar accesul inspectorului în imobil, indiferent de forma de proprietate a acestuia.
(12)Prin accesul inspectorului în imobil şi prin punerea la dispoziţia acestuia a unor informaţii tehnice relevante creşte cantitatea şi acurateţea informaţiilor disponibile şi sporeşte gradul de încredere în rezultatele evaluării.
(13)Pentru evaluarea vizuală rapidă a unei clădiri se pot folosi informaţii din baze de date privind fondul construit, aflate în administrarea autorităţilor publice centrale sau locale, sau alte imagini din surse publice disponibile inspectorului. În cazul utilizării imaginilor din surse publice, inspectorul verifică vizual acurateţea acestora în timpul inspecţiei în teren.
(14)Evaluarea vizuală rapidă nu constituie evaluare seismică a clădirilor în sensul stabilit prin reglementarea tehnică Cod de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3. Prin evaluare vizuală rapidă nu se poate stabili încadrarea clădirilor în clase de risc seismic.
(15)Informaţiile colectate prin aplicarea metodologiei de evaluare vizuală rapidă se colectează în format standardizat şi servesc la inventarierea fondului construit.
(16)În cazul în care pentru o clădire dată există o expertiză tehnică la acţiuni seismice elaborată pe baza prevederilor Codului de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente aflat în vigoare, concluziile acestei expertize pot fi utilizate pentru a înlocui rezultatele evaluării vizuale rapide, conform prevederilor acestei reglementări tehnice, la solicitarea beneficiarului expertizei tehnice. Expertizele tehnice realizate exclusiv prin mijloace calitative, fără a respecta integral conţinutul cadru dat în reglementarea tehnică P 100-3, nu pot fi utilizate pentru a înlocui rezultatele evaluării vizuale rapide.
(17)Metodologia de evaluare vizuală rapidă se utilizează în cazul clădirilor publice şi a clădirilor rezidenţiale multifamiliale, indiferent de forma de proprietate a acestora, având următoarele funcţiuni:
a)locuinţe multifamiliale;
b)alte funcţiuni asimilabile locuinţelor (cazare, cămine studenţeşti, cămine de bătrâni etc.);
c)ocrotirea sănătăţii;
d)administraţie publică;
e)comerţ şi servicii;
f)educaţie;
g)activităţi culturale, sport, turism;
h)gospodărie comunală, activităţi energetice şi tehnico-edilitare;
i)alte funcţiuni specifice sistemului de protecţie civilă.
(18)Prevederile acestei reglementări tehnice se adresează autorităţilor publice locale şi autorităţilor de control, proprietarilor construcţiilor şi specialiştilor cu activitate în construcţii.
(19)Prevederile acestei reglementări tehnice pot fi aplicate în cazul clădirilor monument istoric numai dacă acestea nu contravin conceptelor, abordărilor şi procedurilor cuprinse în documentele normative specifice acestei categorii de clădiri.
SUBCAPITOLUL 2:1.2. Structura reglementării tehnice
(1)Structura acestei reglementări tehnice este următoarea:
1.Generalităţi
2.Informaţii relevante
3.Indicatori
4.Colectarea informaţiilor
5.Organizarea programelor
6.Aplicaţie informatică
7.Informaţii suplimentare
(2)Capitolele 1-5 au caracter normativ. Capitolele 6 şi 7 au caracter informativ.
SUBCAPITOLUL 3:1.3. Definiţii
(1)Definiţiile termenilor specifici principali utilizaţi în această reglementare tehnică sunt:
Suprafaţă construită: suprafaţa construită este aria secţiunii orizontale a clădirii, la cota 0,00 a parterului, măsurată pe conturul exterior al pereţilor. Nu intră în calculul suprafeţei construite terasele descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se include în suprafaţa construită.
Suprafaţa construită desfăşurată: suprafaţa construită desfăşurată este suma ariilor tuturor nivelurilor, măsurată ca aria secţiunii orizontale a clădirii la fiecare nivel delimitată de conturul său exterior. Aria nivelului se măsoară la 1 metru deasupra pardoselii finite. Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protecţie.
Amplasament: localizarea în teritoriu a unei activităţi, prin precizarea unei porţiuni de teren care urmează a fi organizat spaţial, corespunzător unei anumite funcţionalităţi.
Clădire: construcţie supraterană şi, după caz, subterană, având încăperi care servesc la adăpostirea oamenilor, materialelor etc.
Clădire existentă: clădire la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Consolidare: refacerea sau înnoirea oricărei componente structurale a unei clădiri cu scopul îmbunătăţirii comportării structurii la diferite tipuri de acţiuni.
Construcţie existentă: construcţie la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv construcţia aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Diafragmă orizontală: element structural care asigură angajarea solidară, coordonată, a elementelor structurale verticale în preluarea forţelor seismice orizontale.
Nivel al unei clădiri: oricare etaj al unei clădiri, parterul sau etajele situate sub cota terenului amenajat.
Perete structural: element structural vertical care susţine alte elemente, la care raportul dimensiunilor laturilor secţiunii transversale este mai mare sau egal decât 4.
Planşeu al unei clădiri: totalitatea elementelor structurale care separă două niveluri.
Renovare majoră: lucrările proiectate şi efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea.
Reparaţie: refacerea sau înnoirea oricărei componente degradate a unei clădiri cu scopul de a obţine caracteristici similare celor anterioare degradării.
Reparaţie capitală: refacerea sau înnoirea tuturor componentelor esenţiale degradate ale unei clădiri pentru a se asigura un nivel al funcţiunii similar celui anterior degradării. Sistem structural tip pereţi: sistem structural în care pereţii structurali verticali, cuplaţi sau nu, preiau majoritatea încărcărilor verticale şi orizontale, contribuţia acestora la preluarea forţelor tăietoare la baza clădirii depăşind 65% din forţa tăietoare de bază.
Sistem structural tip cadru: sistem structural în care încărcările verticale cât şi cele orizontale sunt preluate în principal de cadre spaţiale a căror contribuţie la preluarea forţei tăietoare la baza clădirii depăşeşte 65% din forţa tăietoare de bază.
SUBCAPITOLUL 4:1.4. Unităţi de măsură
(1)Se utilizează unităţile din Sistemul Internaţional.
(2)Pentru calcule sunt recomandate următoarele unităţi de măsură:
- Dimensiuni: m, mm;
- Acceleraţii: m/s2;
- Acceleraţia gravitaţională: g (9,81 m/s2).
SUBCAPITOLUL 5:1.5. Simboluri
(1)Se utilizează următorul simbol:
ag valoarea de proiectare a acceleraţiei orizontale a terenului.
SUBCAPITOLUL 6:1.6. Documente normative de referinţă
(1)Documentele normative de referinţă sunt cele din tabelul 1.1. şi cele din tabelul 1.2.
1.Tabelul 1.1: Reglementări tehnice de referinţă

Nr. crt.

Reglementare

1.

Cod de proiectare seismică. Partea I. Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1. aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2.465/08.08.2013, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare în acest document cod de proiectare P 100-1.

2.

Cod de proiectare seismică. Partea a III-a. Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2019, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2834/2019, denumit în continuare în acest document cod de proiectare P100-3.

2.Tabelul 1.2 Legi de referinţă:

Nr. crt.

Lege

1

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare

2

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare

3

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare

4

Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare

5

Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.995/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenta specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren

(2)Lista reglementărilor tehnice de referinţă dată în această reglementare tehnică se consultă împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare publicată de către autorităţile de reglementare de resort.