Secţiunea 1 - 7.3.1. Clădiri cu structura din zidărie nearmată şi planşee flexibile la acţiuni în planul lor - Metodologie din 2022 de evaluare vizuală rapidă a clădirilor - Indicativ RTC 10 - 2022 - Noiembrie 2022
M.Of. 1221 bis
În vigoare Versiune de la: 19 Ianuarie 2023
SECŢIUNEA 1:7.3.1. Clădiri cu structura din zidărie nearmată şi planşee flexibile la acţiuni în planul lor
Sistemul structural vertical de preluare al acţiunilor laterale pentru acest tip de clădiri este format din pereţi de zidărie nearmată şi neconfinată, fără elemente de beton armat în zonele de intersecţie. În cazuri frecvente, dispunerea pereţilor de zidărie a urmărit, în principal, doar îndeplinirea condiţiilor arhitecturale şi funcţionale ale clădirii. Zidăria este realizată, de obicei, din elemente ceramice pline. Grosimea pereţilor este modulată de dimensiunile blocurilor de cărămidă. De regulă, proprietăţile mecanice ale mortarului de legătură au valori mici. Planşeele sunt flexibile la acţiuni în planul lor fiind realizate cu grinzi din lemn, mai rar grinzi din profile metalice sau bolţi din cărămidă. Aceste planşee nu sunt suficient de rigide în planul lor, astfel încât deformaţiile orizontale ale acestora nu pot să fie neglijate în raport cu deformaţiile elementelor verticale. Pereţii de zidărie nu au elemente de rigidizare pentru prevenirea efectelor induse de acţiuni perpendiculare pe planul lor. Acest tip de structuri au o vulnerabilitate ridicată la solicitarea seismică, deoarece planşeul nu poate distribui eforturile între pereţii structurali şi pot apărea cedări locale, prin cedarea pereţilor în afara planului lor sau în zonele de rezemare ale grinzilor de planşeu pe pereţi. Majoritatea clădirilor realizate înainte de anul 1920 se încadrează în această categorie. În perioada interbelică, a început treptat utilizarea planşeelor din beton armat, dar pentru clădiri de până la 2-3 niveluri construite înainte de 1963 în zone cu seismicitate ridicată (ag > = 0.20 g) şi 4-5 niveluri în zone cu seismicitate redusă (ag < 0.20 g), a continuat să fie utilizat acest sistem structural.
Figura 7.1: Clădire cu structura din zidărie nearmată şi planşee flexibile la acţiuni în planul lor, amplasată în Focşani
Notă: Perioada de edificare a clădirii (sfârşitul secolului al 19-lea) permite stabilirea tipului structural
După anul 1963, acest tip structural se regăseşte în special în zone cu seismicitate redusă şi pentru clădiri cu regim de înălţime de cel mult 3 niveluri supraterane.
Este de multe ori dificil de identificat din exteriorul clădirii dacă este vorba despre o clădire cu planşee flexibile. Clădirile de acest tip, în zone cu seismicitate moderată sau ridicată, au avut o comportare defavorabilă la cutremurele din 1940 şi 1977, intervenţiile de urgenţă constând în introducerea de tiranţi metalici pentru a reduce vulnerabilitatea generală. Aceşti tiranţi metalici sunt în general vizibili la exteriorul sau interiorul clădirii.
În situaţiile în care nu se poate stabili fără echivoc tipul planşeelor, se recomandă ca pentru clădiri din zidărie de cel mult 2 niveluri construite înainte de 1963 şi pentru clădiri de cel mult un nivel construite după 1963, încadrarea să se facă în această categorie.
Figura 7.2: Clădire cu structura din zidărie nearmată şi planşee flexibile la acţiuni în planul lor, amplasată în Bucureşti
Notă: prezenţa tiranţilor, vizibili pe faţadă, permite stabilirea tipului planşeelor din exteriorul clădirii; lipsa stâlpişorilor la intersecţia pereţilor confirmă tipul structural (zidărie nearmată)