Capitolul iv - Estimarea consumului tehnologic nelocalizat din sistemul de transport - Metodologie din 2018 de calcul al consumului tehnologic din sistemul de transport al gazelor naturale

M.Of. 610

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 16 Iunie 2020
CAPITOLUL IV:Estimarea consumului tehnologic nelocalizat din sistemul de transport
Art. 12
(1)Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, ce trebuie achiziţionat de OTS, ca urmare a uzurii în exploatare a conductelor de transport al gazelor naturale, se estimează de OTS în baza raportului de expertiză tehnică.
(2)În baza raportului prevăzut la alin. (1) OTS estimează şi înregistrează nivelul volumului de gaze naturale, exprimate în unităţi de volum [m3], energie [MWh], precum şi în procente din cantitatea transportată de gaze naturale.
(3)OTS fundamentează măsurile de reducere a volumului prevăzut la alin. (2).
(4)Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (2) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară lunară calculată ca medie aritmetică a puterilor calorifice superioare aferente zonelor de calitate.
Art. 13
(1)Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, ce trebuie achiziţionat de OTS, ca urmare a neetanşeităţilor îmbinărilor demontabile datorate uzurii în exploatare, se estimează de OTS în baza raportului de expertiză tehnică.
(2)OTS înregistrează volumul de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de volum şi în unităţi de energie.
(3)Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (2) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară lunară calculată ca medie aritmetică a puterilor calorifice superioare aferente zonelor de calitate.
Art. 14
(1)Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, ce trebuie achiziţionat de OTS, ca urmare a evacuării accidentale a gazelor naturale din ST din cauza creşterii accidentale a presiunii la exploatarea supapelor de siguranţă, se estimează în baza formulei:
VPS = p/pa x V;
p = pmax - pr,
unde:
- Vps - volumul de gaze naturale în condiţii standard, datorat evacuării accidentale a gazelor naturale din ST din cauza creşterii accidentale a presiunii la exploatarea supapelor de siguranţă, [m3];
- p - diferenţa de presiune a gazelor naturale; p = 0,2...0,8 105 Pa;
- V - volumul conductei protejate de supapă, [m3]; conducta protejată de supapa de siguranţă este tronsonul de conductă din cadrul instalaţiei tehnologice aferente staţiei de reglare-măsurare situat între regulator şi robinetul de ieşire din staţie;

- pmax - presiunea maximă a gazelor naturale la deschiderea supapei, [Pa]; nu poate depăşi valorile presiunilor de încercare a conductelor la proba de rezistenţă prevăzută în cadrul Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 118/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
- rhor - presiunea de regim a gazelor naturale, [Pa];

- pa - presiunea atmosferică, [Pa].
(2)În situaţia în care sunt mai multe evacuări accidentale a gazelor naturale din ST din cauza creşterii accidentale a presiunii la exploatarea supapelor de siguranţă, în aceeaşi lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(3)OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu anexa nr. 3.
(4)Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate unde are loc creşterea accidentală a presiunii la exploatarea supapelor de siguranţă.
Art. 15
Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, ce trebuie achiziţionat de OTS, ca urmare a evacuării accidentale a gazelor naturale din ST din cauza accidentelor tehnice, a defectelor de coroziune sau de material, respectiv fisuri şi ruperi, cuprinde:
a)volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate suprateran, estimat conform prevederilor art. 16;
b)volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate subteran, estimat conform prevederilor art. 17;
c)volumul de gaze naturale disipat la ruperea conductei de transport al gazelor naturale, estimat conform prevederilor art. 18.
Art. 16
(1)Volumul prevăzut la art. 15 lit. a), în condiţii standard, se estimează, dacă este cazul, de OTS cu formula:
Vsuprateran = m x d/s,
unde:
- Vsuprateran - volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate suprateran, [m3];
- m - debitul masic de gaze naturale, [kg/h];
- d - timpul scurs de la momentul ultimei verificări a traseului conductei şi până la oprirea disipării de gaze naturale prin defect, dar nu mai mult de 336 ore [h];
- s - densitatea gazelor naturale în condiţii standard, [kg/m3]; se determină pe baza analizei cromatografice a gazelor naturale aferentă zonei de calitate în care se depistează defectul.
(2)Regimul de curgere necesar estimării volumului prevăzut la alin. (1) se determină cu formula:
dacă:
a)raportul * > = pa/p, regimul de curgere prin defect este critic;
b)raportul * < pa/p, regimul de curgere prin defect este subcritic,
unde:
- p - presiunea de operare a gazelor naturale din conductă [Pa];
- pa - presiunea atmosferică, [Pa];
- k - exponent adiabatic, k = 1,32.
(3)Debitul masic de gaze naturale scurs prin defect este dependent de regimul de curgere:
a)pentru regimul de curgere critic se utilizează formula:
m = cd x A x * x w* x 3600,
unde:
- coeficientul de debit cd = 0,82;
- A - aria defectului, [m2];
- * - densitatea critică a gazelor naturale, [kg/m3]; se calculează conform prevederilor alin. (5) lit. c);
- w* - viteza critică a gazelor naturale, [m/s]; se calculează conform prevederilor alin. (5) lit. d);
b)pentru regimul de curgere subcritic se utilizează formula:
m = cd x A x d x wd x 3600,
unde:
- coeficientul de debit cd = 0,85;
- d - densitatea gazelor naturale în zona defectului, [kg/m3]; se calculează conform prevederilor alin. (6) lit. b);
- wd - viteza gazelor naturale în zona defectului, [m/s]; se calculează conform prevederilor alin. (6) lit. c).
(4)În cazul defectelor cu forme geometrice neregulate, pentru calculul lui A se recomandă folosirea formulei lui Simpson prezentată în figura nr. 2.
Figura nr. 2
unde n este număr par.
(5)În cazul regimului de curgere critic, viteza maximă a gazelor naturale prin defectul suprateran poate fi egală cu viteza sunetului, iar parametrii gazelor naturale în zona defectului sunt egali cu parametrii critici şi se determină cu relaţiile:
a)presiunea critică: ;
b)temperatura critică: ;
c)densitatea critică:
d)viteza critică: ,
unde:
- p* - presiunea critică a gazelor naturale, [Pa];
- T* - temperatura critică a gazelor naturale, [K];
- - densitatea gazelor naturale, [kg/m3];
- T - temperatura gazelor naturale în condiţii de operare, [K];
- R - constanta amestecului de gaze, [J/kgK];
- Z - factor de compresibilitate.
(6)În cazul regimului de curgere subcritic, destinderea gazelor naturale din conductă se realizează până la presiunea atmosferică, iar parametrii gazelor naturale în zona defectului se determină cu relaţiile:
a)temperatura gazelor naturale în zona defectului,
;
b)densitatea gazelor în zona defectului, [kg/m3]: d = pa/Z x R x Td;
c)viteza gazelor în zona defectului, [m/s]:
.
(7)În situaţiile prevăzute la alin. (5) şi (6), temperatura gazelor naturale în condiţii de operare (T) se stabileşte în funcţie de temperatura gazelor naturale măsurată în SNT, în punctul cel mai apropiat de locul producerii incidentului.

(8)În situaţia în care sunt înregistrate, în aceeaşi lună, mai multe defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate suprateran, OTS raportează toate volumele de gaze naturale estimate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(9)OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu anexa nr. 4.
(10)Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este depistat defectul sau, după caz, puterea calorifică superioară a zonei de calitate aferente sursei din care provin gazele naturale vehiculate prin obiectivul din cadrul ST, montat suprateran, în care este depistat defectul.

(11)OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):
a)fişa de expertizare şi remediere a anomaliilor/de rezolvare a incidentelor, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 19 la Norma de mentenanţă;
b)fişa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST unde a fost depistat defectul, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanţă;
c)buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde este depistat defectul;
d)ordinul de lucru/foaia de manevră, întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanţă.
Art. 17
(1)Volumul prevăzut la art. 15 lit. b), în condiţii standard, Vsubteran, se estimează, dacă este cazul, de OTS conform prevederilor art. 16 alin. (1)-(6) având în vedere că presiunea în zona defectului, [Pa], se calculează cu formula:
pd = p + pe,
unde:
- pe - presiunea din exteriorul defectului, [Pa]; se calculează cu formula:
pe = pa + apa x g x h,
- Pa - presiunea atmosferică, [Pa];
- apa - densitatea apei, [kg/m3];
- g - acceleraţia gravitaţională [m/s2];
- h - adâncimea de montare a conductei de transport al gazelor naturale, măsurată de la generatoarea superioară, [m];
- presiunea coloanei de apă este dată de relaţia - apa x g x h.
(2)Temperatura gazelor naturale în condiţii de operare (T) luată în calcul la estimarea volumului de gaze naturale prevăzut la art. 15 lit. b) este egală cu media aritmetică a temperaturilor indicate de traductoarele de temperatură din ST amplasate în zona cea mai apropiată de locul unde a fost depistat defectul.
(3)În situaţia în care sunt înregistrate mai multe defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate subteran, în aceeaşi lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale estimate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(4)OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu anexa nr. 5.
(5)Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este depistat defectul sau, după caz, puterea calorifică superioară a zonei de calitate aferente sursei din care provin gazele naturale vehiculate prin obiectivul din cadrul ST, montat subteran, în care este depistat defectul.

(6)OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):
a)fişa de expertizare şi remediere a anomaliilor/de rezolvare a incidentelor, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 19 la Norma de mentenanţă;
b)fişa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST unde a fost depistat defectul, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanţă;
c)buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde este depistat defectul;
d)ordinul de lucru/foaia de manevră întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanţă.
Art. 18
(1)Ruperea conductei de transport gaze naturale poate fi:
a)totală transversală;
b)parţială.
(2)Volumul de gaze naturale disipat la ruperea totală transversală a conductei prevăzută la alin. (1) lit. a), în condiţii standard, se estimează, dacă este cazul, de OTS cu formula:
Vrt = Qs x r,
unde:
- Vrt - volumul de gaze naturale disipat la ruperea totală transversală a conductei de transport al gazelor naturale, [m3];
- r - timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, [h];
- Qs - debitul de gaze naturale scurs prin defect, în condiţii standard, [m3/h].
(3)Volumul de gaze naturale disipat la ruperea parţială a conductei prevăzute la alin. (1) lit. b) se estimează cu formula:
Vrp = m x r/s,
unde:
- r - timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, [h];
- s - densitatea gazelor naturale în condiţii standard, [kg/m3]; se determină pe baza analizei cromatografice a gazelor naturale aferentă zonei de calitate;
- m - debitul masic de gaze naturale, [kg/h]; se determină în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3).
(4)Pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), în momentul producerii incidentului tehnic materializat prin ruperea totală transversală sau prin ruperea parţială a conductei, aceasta este considerată ca fiind dezgropată.
(5)În cazul ruperii parţiale a conductei, diametrul echivalent al defectului poate fi:
a)mai mare sau egal cu diametrul interior al conductei, respectiv De > = D, caz în care, la estimarea volumului de gaze naturale, prevăzut la alin. (3), se ia în considerare diametrul interior al conductei, iar aria defectului este egală cu aria secţiunii transversale a conductei;
b)mai mic decât diametrul interior al conductei, respectiv De < D, caz în care, la estimarea volumului de gaze naturale, prevăzut la alin. (3), se ia în considerare diametrul echivalent al defectului, iar aria este egală cu cea a defectului.
(6)Debitul de gaze naturale scurs prin ruptură, Qs, prevăzut la alin. (2), se calculează cu formula:
Qs = Q1 + Q2,
unde:
- Qs - debitul de gaze naturale scurs prin ruptură, în condiţii standard, [m3/h];
- Q1 - debitul de gaze naturale scurs prin ruptură, în condiţii standard, aferent tronsonului de conductă X, cuprins între punctul în care a avut loc ruperea şi punctul de măsurare aflat în amonte de rupere, prevăzut în figura nr. 3, [m3/h];
- Q2 - debitul de gaze naturale scurs prin ruptură, în condiţii standard, aferent tronsonului de conductă (L-X), cuprins între punctul în care a avut loc ruperea şi punctul de măsurare aflat în aval de rupere, prevăzut în figura nr. 3, [m3/h];
- L - lungimea tronsonului de conductă afectat la rupere, cuprins între punctele de măsurare situate în amonte, respectiv în aval de ruptură, [m].
[POZA - a se vedea actul modificator]
Figura nr. 3

(61)Debitele de gaze naturale, în condiţii standard, se calculează cu formulele:
a)pentru tronsonul de conductă X:
Q1 = 3600 x Qm1/rhos,
unde:
- Qm1 - debitul masic de gaze naturale din ruptură, aferent tronsonului de conductă X, [kg/s];
- rhos - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard, [kg/m3];
b)pentru tronsonul de conductă L-X:
Q2 = 3600 x Qm2/rhos,
unde:
- Qm2 - debitul masic de gaze naturale din ruptură, aferent tronsonului de conductă (L-X), [kg/s];
- rhos - densitatea gazelor naturale, în condiţii standard, [kg/m3].
(62)Debitele masice de gaze naturale se calculează cu formulele:
a)pentru tronsonul de conductă X:
Qm1 = (rho12 - rhor12/Kdeb1)1/n1,
unde:
- rho1 - presiunea gazelor naturale în punctul de măsurare aflat în amonte de ruptură, [bar];
- rhor1 - presiunea de ieşire a gazelor naturale din tronsonul de conductă X, [bar];
- n1 - exponentul debitului, care se calculează cu formula: n1 = 2 - b;
- b - coeficient;
- Kdeb1 - modulul de debit, care se calculează cu formula:
Kdeb1 = 16/pi2 x Z1 x R x T1 x X/D5 x a,
unde:
- Z1 - factorul de compresibilitate, care se calculează cu formula prevăzută la art. 11 alin. (1), utilizând parametrii tehnici ai gazelor naturale, respectiv presiunea şi temperatura gazelor naturale din punctul de măsurare aflat în amonte de ruptură: rho = rho1 şi T = T1;
- R - constanta amestecului de gaze, [J/kgK];
- T1 - temperatura gazelor naturale, în condiţii de lucru, [K];
- X - lungimea tronsonului de conductă, cuprins între punctul de măsurare situat în amonte de ruptură şi punctul în care a avut loc ruperea, [m];
- D - diametrul interior al conductei de transport al gazelor naturale, [m];
- a - coeficient.
b)pentru tronsonul de conductă L-X:
Qm2 = (rho22 - rhor22/Kdeb2)1/n2,
unde:
- rho2 - presiunea gazelor naturale în punctul de măsurare aflat în aval de ruptură, [bar];
- rhor2 - presiunea de ieşire a gazelor naturale din tronsonul de conductă L-X, [bar];
- n2 - exponentul debitului, care se calculează cu formula: n2 = 2 - b;
- b - coeficient;
- Kdeb2 - modulul de debit, care se calculează cu formula:
Kdeb2 = 16/pi2 x Z2 x R x T2 x L-X/D5 x a,
unde:
- Z2 - factorul de compresibilitate, care se calculează cu formula prevăzută la art. 11 alin. (1), utilizând parametrii tehnici ai gazelor naturale, respectiv presiunea şi temperatura gazelor naturale din punctul de măsurare aflat în aval de ruptură: rho = rho2 şi T = T2;
- R - constanta amestecului de gaze, [J/kgK];
- T2 - temperatura gazelor naturale, în condiţii de lucru, [K];
- X - lungimea tronsonului de conductă, cuprins între punctul de măsurare situat în amonte de ruptură şi punctul în care a avut loc ruperea, [m];
- L - lungimea tronsonului de conductă afectat la rupere, cuprins între punctele de măsurare situate în amonte, respectiv în aval de ruptură, [m];
- D - diametrul interior al conductei de transport al gazelor naturale, [m];
- a - coeficient.
c)coeficienţii a şi b prevăzuţi la lit. a) şi b) se determină în funcţie de viteza gazelor naturale.
(63)Densitatea gazelor naturale, în condiţii standard, se calculează cu formula:
rhos = 0,9479437792 x Mm/22,414,
unde:
- Mm - masa molară [kg/kmol].
(64)Regimurile de curgere a gazelor naturale prin ruptură se calculează cu formulele:
a)pentru tronsonul de conductă X:
beta*1 = rho*/rho1 = (2/k + 1)k/k-1,
dacă:
(i)raportul beta*1 > = rhoa/rho1, regimul de curgere prin ruptură este critic;
(ii)raportul beta*1 < rhoa/rho1, regimul de curgere prin ruptură este subcritic,
unde:
- rho* - presiunea critică a gazelor naturale [bar];
- rho1 - presiunea gazelor naturale în punctul de măsurare aflat în amonte de ruptură, [bar];
- rhoa - presiunea minimă a gazelor naturale în ruptură [bar], care se calculează cu formula:
rhoa = rhoatm + 0,1 x rhoatm;
- k - exponentul adiabatic, care se calculează cu formula:
k = cp/cp - Z x R,
unde:
- cp - căldura specifică izobară, care se calculează ca medie ponderată a căldurilor specifice izobare ale componenţilor gazelor naturale folosind formulele prevăzute la art. 6 alin. (16) şi alin. (17);
b)pentru tronsonul de conductă L-X:
beta*2 = rho*/rho2 = (2/k + 1)k/k-1,
dacă:
(i)raportul beta*2 > = rhoa/rho2, regimul de curgere prin ruptură este critic;
(ii)raportul beta*2 < rhoa/rho2, regimul de curgere prin ruptură este subcritic,
unde:
- rho* - presiunea critică a gazelor naturale [bar];
- rho2 - presiunea gazelor naturale în punctul de măsurare aflat în aval de ruptură [bar];
- rhoa - presiunea minimă a gazelor naturale în ruptură [bar], care se calculează cu formula:
rhoa = rhoatm + 0,1 x rhoatm;
- k - exponentul adiabatic, care se calculează cu formula:
k = cp/cp - Z x R,
unde:
- cp - căldura specifică izobară, care se calculează ca medie ponderată a căldurilor specifice izobare ale componenţilor gazelor naturale folosind formulele prevăzute la art. 6 alin. (16) şi alin. (17).
(65)Presiunile de ieşire a gazelor naturale în ruptură se calculează cu formulele:
a)pentru tronsonul de conductă X:
(i)pentru regim de curgere critic: rhor1 = rho1 x beta*1 [bar];
(ii)pentru regim de curgere subcritic: rhor1 = rhoa [bar];
b)pentru tronsonul de conductă L-X:
(i)pentru regim de curgere critic: rhor2 = rho2 x beta*2 [bar];
(ii)pentru regim de curgere subcritic: rhor2 = rhoa [bar].

(7)Diametrul echivalent al defectului, [m], se calculează cu formula:
.
(8)Timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, prevăzut la alin. (2) şi (3), este egal cu timpul scurs de la momentul producerii incidentului tehnic şi până la oprirea disipărilor de gaze naturale prin defect, dar nu mai mult de 24 de ore.
(9)Sunt considerate incidente tehnice cu autor necunoscut, materializate prin ruperea totală transversală, şi acele incidente provocate ca urmare a unor situaţii de urgenţă, respectiv avalanşe, cutremure, alunecări de teren şi inundaţii.
(10)În situaţia în care sunt înregistrate mai multe incidente tehnice în ST, în aceeaşi lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(11)OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la:
a)alin. (2) în conformitate cu anexa nr. 6;
b)alin. (3) în conformitate cu anexa nr. 4, folosind următoarele înlocuiri:
(i)Vsuprateran se înlocuieşte cu Vrp;
(ii)tau d se înlocuieşte cu tau r.

(12)Conversia volumelor de gaze naturale, prevăzute la alin. (2) şi (3), în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este depistată ruperea sau, după caz, puterea calorifică a zonei de calitate aferente sursei din care provin gazele naturale vehiculate prin conducta în care este depistată ruperea.

(13)OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (2) şi (3):
a)fişa de expertizare şi remediere a anomaliilor/de rezolvare a incidentelor, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 19 la Norma de mentenanţă;
b)fişa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST unde a fost depistat defectul, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanţă;
c)buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde este depistat defectul;
d)ordinul de lucru/foaia de manevră întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanţă.
Art. 19
Volumele de gaze naturale prevăzute la art. 15 şi pentru care OTS a recuperat prejudiciul sunt raportate către ANRE la termenele prevăzute la art. 20 alin (2), prin includerea lor în anexa nr. 7, tabelul nr. 3, coloanele 3 şi 4, în vederea eliminării lor din cadrul consumului tehnologic luat în considerare la stabilirea tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale.