Art. 16. - Volumul prevăzut la art. 15 lit. a), în condiţii standard, se estimează, dacă este cazul, de OTS cu formula: - Metodologie din 2018 de calcul al consumului tehnologic din sistemul de transport al gazelor naturale

M.Of. 610

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 16 Iunie 2020
Art. 16
(1)Volumul prevăzut la art. 15 lit. a), în condiţii standard, se estimează, dacă este cazul, de OTS cu formula:
Vsuprateran = m x d/s,
unde:
- Vsuprateran - volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate suprateran, [m3];
- m - debitul masic de gaze naturale, [kg/h];
- d - timpul scurs de la momentul ultimei verificări a traseului conductei şi până la oprirea disipării de gaze naturale prin defect, dar nu mai mult de 336 ore [h];
- s - densitatea gazelor naturale în condiţii standard, [kg/m3]; se determină pe baza analizei cromatografice a gazelor naturale aferentă zonei de calitate în care se depistează defectul.
(2)Regimul de curgere necesar estimării volumului prevăzut la alin. (1) se determină cu formula:
dacă:
a)raportul * > = pa/p, regimul de curgere prin defect este critic;
b)raportul * < pa/p, regimul de curgere prin defect este subcritic,
unde:
- p - presiunea de operare a gazelor naturale din conductă [Pa];
- pa - presiunea atmosferică, [Pa];
- k - exponent adiabatic, k = 1,32.
(3)Debitul masic de gaze naturale scurs prin defect este dependent de regimul de curgere:
a)pentru regimul de curgere critic se utilizează formula:
m = cd x A x * x w* x 3600,
unde:
- coeficientul de debit cd = 0,82;
- A - aria defectului, [m2];
- * - densitatea critică a gazelor naturale, [kg/m3]; se calculează conform prevederilor alin. (5) lit. c);
- w* - viteza critică a gazelor naturale, [m/s]; se calculează conform prevederilor alin. (5) lit. d);
b)pentru regimul de curgere subcritic se utilizează formula:
m = cd x A x d x wd x 3600,
unde:
- coeficientul de debit cd = 0,85;
- d - densitatea gazelor naturale în zona defectului, [kg/m3]; se calculează conform prevederilor alin. (6) lit. b);
- wd - viteza gazelor naturale în zona defectului, [m/s]; se calculează conform prevederilor alin. (6) lit. c).
(4)În cazul defectelor cu forme geometrice neregulate, pentru calculul lui A se recomandă folosirea formulei lui Simpson prezentată în figura nr. 2.
Figura nr. 2
unde n este număr par.
(5)În cazul regimului de curgere critic, viteza maximă a gazelor naturale prin defectul suprateran poate fi egală cu viteza sunetului, iar parametrii gazelor naturale în zona defectului sunt egali cu parametrii critici şi se determină cu relaţiile:
a)presiunea critică: ;
b)temperatura critică: ;
c)densitatea critică:
d)viteza critică: ,
unde:
- p* - presiunea critică a gazelor naturale, [Pa];
- T* - temperatura critică a gazelor naturale, [K];
- - densitatea gazelor naturale, [kg/m3];
- T - temperatura gazelor naturale în condiţii de operare, [K];
- R - constanta amestecului de gaze, [J/kgK];
- Z - factor de compresibilitate.
(6)În cazul regimului de curgere subcritic, destinderea gazelor naturale din conductă se realizează până la presiunea atmosferică, iar parametrii gazelor naturale în zona defectului se determină cu relaţiile:
a)temperatura gazelor naturale în zona defectului,
;
b)densitatea gazelor în zona defectului, [kg/m3]: d = pa/Z x R x Td;
c)viteza gazelor în zona defectului, [m/s]:
.
(7)În situaţiile prevăzute la alin. (5) şi (6), temperatura gazelor naturale în condiţii de operare (T) se stabileşte în funcţie de temperatura gazelor naturale măsurată în SNT, în punctul cel mai apropiat de locul producerii incidentului.

(8)În situaţia în care sunt înregistrate, în aceeaşi lună, mai multe defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate suprateran, OTS raportează toate volumele de gaze naturale estimate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(9)OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu anexa nr. 4.
(10)Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este depistat defectul sau, după caz, puterea calorifică superioară a zonei de calitate aferente sursei din care provin gazele naturale vehiculate prin obiectivul din cadrul ST, montat suprateran, în care este depistat defectul.

(11)OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):
a)fişa de expertizare şi remediere a anomaliilor/de rezolvare a incidentelor, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 19 la Norma de mentenanţă;
b)fişa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST unde a fost depistat defectul, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanţă;
c)buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde este depistat defectul;
d)ordinul de lucru/foaia de manevră, întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanţă.