Capitolul 3 - Politica monetară şi a cursului de schimb - Memorandum din 1997 privind politica economică a Guvernului României
M.Of. 215
În vigoare Versiune de la: 28 August 1997
CAPITOLUL C:Politica monetară şi a cursului de schimb
22.Programul este construit pe baza unei politici flexibile a cursului de schimb. Cursul va fi determinat liber, de cerere şi ofertă, pe piaţa valutară interbancară. Această piaţă a fost liberalizată la 18 februarie 1997, când Banca Naţională a României a reacordat licenţe de operare cu valută tuturor băncilor româneşti şi străine, prin care acestea sunt autorizate să efectueze tranzacţii cu valută. Licenţele pentru bănci străine sunt, în mod special, importante, deoarece ele sunt, în general, intermediari efectivi pe piaţa valutară, asigurând o alternativă pentru firmele care în mod tradiţional au lucrat, în exclusivitate, cu bănci de stat. Banca Naţională a României a emis recent o circulară către toţi dealerii, reiterând că se doreşte, din partea lor, stabilirea unui curs de schimb la un nivel care echilibrează cererea cu oferta. În sfârşit, limita impusă anul trecut asupra disponibilităţilor zilnice în valută ale caselor de schimb valutar a fost ridicată.
23.Liberalizarea pieţei valutare a eliminat arieratele în plăţile externe, provenite din obligaţiile legate de comerţ ale sectorului particular, a reluat activitatea pe piaţa interbancară şi a redus puternic prima dintre cursul de schimb cotat la casele de schimb şi cursul determinat pe piaţa interbancară. Banca Naţională a României se va consulta cu Fondul asupra politicii cursului de schimb, dacă arieratele vor reapărea, dacă volumul mediu al tranzacţiilor interbancare zilnice va scădea sub 2 milioane dolari S.U.A., sau dacă o primă semnificativă va apărea la casele de schimb. Privită istoric, o primă de peste 5% a fost considerată un indicator al restricţiilor pe piaţa valutară. Fiecare cumpărare (tragere) în cadrul Aranjamentului stand-by va face obiectul unei analize din partea Fondului asupra politicii cursului de schimb.
24.Politica noastră monetară de zi cu zi va fi urmărită în principal printr-un obiectiv pentru baza monetară. În determinarea acestui obiectiv s-a luat în considerare necesitatea de drenare a excesului foarte mare de lichiditate creat în sistemul bancar. Obiectivul privind baza monetară presupune, de asemenea, o reducere temporară substanţială a cererii de bani în prima jumătate a anului 1997, care să reflecte scăderea înregistrată în a doua parte a lui 1996 şi accelerarea semnificativă a inflaţiei aşteptate, ca rezultat al creşterii preţurilor controlate în lunile care urmează. Obiectivul pentru baza monetară în a doua jumătate a anului 1997 presupune că cererea de bani se va reface o dată cu creşterea încrederii în politicile noastre antiinflaţioniste. Este de aşteptat, totuşi, ca dobânzile reale să rămână mari în cursul anului 1997. Obiectivele trimestriale pentru NDA (Net Domestic Assets/Active interne nete) şi NFA (Net Foreign Assets/Active externe nete), ale Băncii Naţionale a României, vor fi criterii de performanţă. Aceste criterii, ca şi plafoanele indicative pentru alte agregate monetare, sunt prezentate în tabelul nr. 1 anexat şi detaliate în anexa B.
25.În cursul primului semestru al anului 1997, politica monetară va fi condusă în condiţii de extremă incertitudine. Impactul pe termen scurt al modificărilor mari de preţuri controlate şi al deprecierii leului asupra inflaţiei şi cererii de bani este foarte incert, aşa cum este şi răspunsul fluxurilor de valută la liberalizarea pieţei valutare. Dacă obiectivul principal al administrării bazei monetare va fi acela de a menţine creşterea acesteia în cadrul limitei sus-menţionate, evoluţiile de pe piaţa valutară vor constitui un indicator important al situaţiei politicii monetare. Orice tendinţă a cursului leului de a se deprecia mai repede decât este de aşteptat va declanşa la început o scădere a bazei monetare sub obiectivul stabilit, cu scopul de a încetini ritmul deprecierii. Având în vedere incertitudinile, vom căuta să menţinem creşterea bazei monetare şi a activelor interne nete mult sub obiective, în speranţa că restrângerea lichidităţii care o însoţeşte va determina o creştere mai mare a activelor externe nete decât cea programată. Banca Naţională a României va continua să se consulte îndeaproape cu personalul Fondului asupra politicii monetare.
26.În ceea ce priveşte instrumentele de administrare a bazei monetare, Banca Naţională a României nu va mai acorda noi credite direcţionate nici unui sector al economiei şi toate creditele noi vor avea dobânda pieţei. Licitaţia a devenit mecanismul principal pentru alocarea de credite de către Banca Naţională a României. Banca Naţională a României va asigura accesibilitatea tuturor băncilor la licitaţie, în condiţii şi termeni egali. Se va stabili o dobândă minimă a creditelor de licitaţie pentru a se asigura că dobânzile sunt menţinute la niveluri real pozitive. Dobânda la facilitatea Lombard (overdraft) va continua să fie stabilită mult peste dobânda de licitaţie şi va fi ajustată în mod flexibil, pentru a se asigura că utilizarea de către bănci a acestei facilităţi este în conformitate cu obiectivul privind baza monetară. Băncile care nu respectă regulile prudenţiale, inclusiv limitele privind expunerea valutară, nu vor putea utiliza licitaţia. Banca Naţională a României nu va mai face operaţiuni de swap valutar cu băncile comerciale. Băncile care au excedente în valută şi lipsă de lei urmează să vândă valuta pe piaţa interbancară.
27.Banca Naţională a României nu a efectuat operaţiuni de open-market în trecut, dar va utiliza acest instrument în viitor, dacă va fi necesar, pentru a atinge obiectivul privind baza monetară, fiind gata să liciteze depozite dacă nu are un portofoliu suficient de titluri de stat. Banca Naţională a României a solicitat asistenţă tehnică de la Fond pentru a dezvolta aceste instrumente şi proceduri de administrare a bazei monetare. Stadiul introducerii recomandărilor făcute de echipa de asistenţă tehnică va fi analizat cu personalul Fondului înainte de 30 iunie 1997.
28.Dezvoltarea unei pieţe eficiente pentru titluri de stat constituie o prioritate. Primul pas este acela de constituire a unui sistem de licitaţie competitiv, cu dobânzi stabilite de piaţă. Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor colaborează pentru stabilirea unui sistem de dealeri primari (pentru cumpărarea titlurilor de stat) care va sprijini şi activităţile pieţei secundare. Reglementările şi procedurile finale pentru titluri de stat vor fi aprobate de către Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor la începutul lunii aprilie, iar băncilor li se va oferi ocazia de a deveni dealeri primari. Dealerii primari vor fi anunţaţi în curând, iar prima licitaţie cu scadenţă la 91 de zile, în cadrul noului sistem, va avea loc până la mijlocul lunii aprilie 1997. În acelaşi timp, Banca Naţională a României lucrează la dezvoltarea unui sistem integrat de clearing, decontare, depozite şi înregistrare. De îndată ce noul sistem de licitaţii va fi stabilit, obiectivul urmărit va fi extinderea registrului scadenţelor oferite şi atragerea participării instituţiilor nebancare. Guvernul va supune aprobării Parlamentului, până la mijlocul lunii aprilie 1997, o nouă lege a datoriei publice, pentru a crea o bază legală corespunzătoare pentru piaţa titlurilor de stat şi administrarea datoriei publice.
29.Stocul existent de titluri de stat cu scadenţă la 3 luni însumează 13% din masa monetară. O dată cu trecerea la un sistem de piaţă pentru plasamentul acestor titluri, Guvernul va trebui să accepte dobânzi reale mult mai mari pentru a face piaţa să deţină în mod voluntar aceste titluri. Neacceptarea acestor dobânzi ar crea serioase probleme pentru politica monetară.