Capitolul 2 - TEHNICI ŞI PLAN DE GRADARE PENTRU GRÂU, ILUSTRAŢII - Manual din 2012 de gradare pentru seminţe de consum - 2012
M.Of. 471 bis
Ieşit din vigoare Versiune de la: 11 Iulie 2012
CAPITOLUL 2:TEHNICI ŞI PLAN DE GRADARE PENTRU GRÂU, ILUSTRAŢII
2.1.Clasificare grâu
Există o singură clasă de soiuri de grâu.
2.2.Grade pentru grâu
Cerinţele de gradare pentru grâu sunt redate în tabelul 2.1., Planul de gradare pentru grâu.
Factori de gradare
Gradele sunt acordate în conformitate cu planul de gradare pentru grâu prezentat în tabelul 2.1.
Factorii de gradare sunt:
1.Caracteristici organoleptice şi sanitare
2.Masa hectolitrică
3.Impurităţi
4.Conţinut de gluten umed
5.Indice de deformare a glutenului
2.2.1.Caracteristici organoleptice şi sanitare
Se determină folosind ca document de referinţă SR 13548 Grâu comun (Triticum aestivum L.). Specificaţii şi STAS 6253-80 Seminţe pentru consum. Determinarea caracteristicilor organoleptice.
Înregistrare: Loturile de grâu cu caracteristici organoleptice şi sanitare modificate, vor fi considerate "Fără grad" şi se va consemna explicaţia la rubrica "Menţiuni" a Formularului de gradare.
2.2.2.Masa hectolitrică
Se determină folosind ca document de referinţă SR ISO 7971-3 Cereale. Determinarea densităţii în vrac, denumită "masă per hectolitrică". Partea 3: Metoda practică.
Înregistrare: Rezultatele se trec în Formularul de gradare, exprimându-se cu o zecimală.
2.2.3.Impurităţi
Se determină folosind ca document de referinţă SR EN 15587 Cereale şi produse cerealiere. Determinarea conţinutului de impurităţi în grâu (Triticum aestivum L.), grâu durum (Triticum durum Desf.), secară (Secale cereale L.) şi orz furajer (Hordeum vulgare L.).
Înregistrare: Procentele de subcategorii de impurităţi se consemnează în Formularul de gradare.
2.2.4.Conţinut de gluten umed
Se determină folosind următoarea metodă de spălare manuală a glutenului:
1.În proba rămasă după determinarea impurităţilor se adaugă următoarele fracţiuni: boabele de grâu încolţite, cele arse-încinse, cele atacate de ploşniţă şi cele cu black-point, boabele de orz, ovăz şi secară, precum şi spărtura de grâu.
2.Se macină cu moara de laborator, astfel încât să corespundă următoarelor caracteristici:
Dimensiuni ochiuri sită | Cantitate de şrot care trece prin sită |
710 | 100 |
500 | De la 95 la 100 |
De la 210 la 200 | 80 sau mai puţin |
m3.Din şrotul obţinut conform pct. 2 se cântăresc 50 g, cu o precizie de 0,1 g, care se trec cantitativ într-un mojar, se adaugă 25 ml soluţie de clorură de sodiu 2% şi se frământă cu pistilul timp de 3 - 4 min. până la obţinerea unui aluat omogen.
Pentru analize curente se pot utiliza 25 g şrot şi 12,5 ml soluţie de clorură de sodiu 2%.
4.Aluatul obţinut se acoperă şi se lasă în repaus 5 min.
5.Se spală manual cu soluţie de clorură de sodiu 2%, deasupra unei site, astfel: la început cu picături repezi, apoi se măreşte debitul de soluţie, în fir subţire şi uniform. În acelaşi timp se frământă aluatul între palme, se roteşte, se întinde pentru eliminarea amidonului şi a particulelor de tărâţe din aluat. Eventualele bucăţi de aluat căzute pe sită se culeg şi se adaugă la aluatul în curs de spălare.
6.Se verifică finalitatea spălării prin stoarcerea glutenului rezultat deasupra unui pahar cu apă limpede. Spălarea se consideră terminată dacă apa rămâne limpede şi aluatul nu mai conţine tărâţe.
7.Excesul de soluţie de spălare se elimină prin rularea glutenului între palmele uscate, prin ştergere repetată. Zvântarea se consideră terminată când glutenul devine uşor lipicios.
8.Se cântăreşte glutenul umed astfel obţinut cu o precizie de 0,01 g.
9.Conţinutul de gluten umed se calculează cu următoarea formulă:
Gluten umed (G) = m1/m x 100, %
în care:
m1 - este masa glutenului rămas după zvântare, g
m - este masa şrotului utilizat pentru obţinerea aluatului, g.
Rezultatul final este dat de media aritmetică a două determinări paralele, dacă diferenţa între ele nu depăşeşte 2 g gluten umed la 100 g şrot.
Înregistrare: Rezultatele se trec în Formularul de gradare, exprimându-se cu o zecimală.
2.2.5.Indice de deformare a glutenului
Se determină folosind următoarea metodă:
1.Din glutenul umed obţinut anterior se cântăresc 5 g cu o precizie de 0,1 g.
2.Se modelează sub forma unei bile şi se aşează pe o plăcuţă de sticlă.
3.Cu ajutorul unei foi de hârtie milimetrică, plasată sub plăcuţa de sticlă, se măsoară două diametre perpendiculare ale sferei de gluten. Se face media aritmetică a celor două măsurători, iar valoarea rezultată reprezintă diametrul iniţial al bilei de gluten.
4.Se acoperă plăcuţa cu bila de gluten cu o pâlnie de sticlă căptuşită cu hârtie de filtru şi se introduce în etuvă cu circulaţie naturală a aerului, prevăzută cu termostat, fixat la 30°C, unde se lasă 1 h.
5.După epuizarea timpului de termostatare se scoate plăcuţa de sticlă cu gluten din etuvă şi se măsoară din nou două diametre perpendiculare. Se face media aritmetică a celor două măsurători, iar valoarea rezultată reprezintă diametrul final al bilei de gluten.
6.Indicele de deformare se calculează conform formulei:
Indice de deformare (D) = d2 - d1
în care:
d1 - diametrul iniţial al bilei de gluten, mm
d2 - diametrul final al bilei de gluten, mm.
7.Rezultatul final este dat de media aritmetică a două determinări paralele, dacă diferenţa între ele nu depăşeşte 2 mm.
Înregistrare: Rezultatele se trec în Formulând de gradare, exprimându-se cu o zecimală.
2.3.Alocare grade
După efectuarea analizelor de laborator se compară rezultatele obţinute cu valorile limită din planurile de gradare pentru fiecare factor de gradare, apoi gradul se defineşte astfel:
1.Cuvântul "Grâu"
2.Abrevierea "Ro"
3.Abrevierea "Nr." şi numărul gradului sau expresia "Fără grad"
4.Gradul special, dacă este cazul.
Exemplu: Grâu Ro Nr. 1
Grade speciale
Grâu infestat - lotul de grâu în care se constată existenţa insectelor vii (ouă, larve, adulţi).
Exemplu: Grâu Ro Nr. 2, infestat
Grâu cu umiditate mare - lotul de grâu în care se constată depăşirea umidităţii faţă de standardul în vigoare
Exemplu: Grâu Ro Nr. 1, umiditate mare
2.4.Determinări suplimentare
Pentru determinarea însuşirilor tehnologice ale grâului se vor determina următorii indici de calitate fie de către operatorii de la punctele de recepţie, fie de un laborator independent:
- Indice de cădere - folosind ca document de referinţă SR EN ISO 3093.
- Conţinut de proteină - folosind ca document de referinţă SR EN ISO 20483.
- Proprietăţi alveografice - folosind ca document de referinţă SR EN ISO 27971.
Aceste determinări se vor efectua la cerere şi nu vor afecta gradele alocate lotului respectiv.
Tabel 2.1. Planul de gradare pentru grâu
Factori de gradare | Grad 1 | Grad 2 | Grad 3 |
1. Caracteristici organoleptice şi sanitare | Specifice produsului sănătos | ||
2. Masa hectolitrică, kg/hl min. | 77,0 | 75,0 | 72,0 |
3. Impurităţi, % max., compuse din: | 6,0 | 10,0 | 12,0 |
3.1. Boabe sparte, % max. | 3,0 | 3,0 | 5,0 |
3.2. Boabe cu defecte, % max., din care: | 3,0 | 5,0 | 7,0 |
3.2.1. Boabe şiştave, % max. | 3,0 | 5,0 | *) |
3.2.2. Alte cereale, % max. | 1,0 | 2,0 | 3,0 |
3.2.3. Atacate de dăunători, % max. | 1,0 | 2,0 | *) |
3.2.4. Boabe cu tegumentul de culoare modificată (arse), % max. | 0,5 | 0,5 | *) |
3.3. Boabe încolţite, % max. | 0,5 | 1,0 | 2,0 |
3.4. Impurităţi diverse, % max., din care: | 2,0 | 3,0 | 3,0 |
3.4.1. Seminţele altor plante de cultură, cu excepţia altor cereale şi seminţe de buruieni, % max., din care: | |||
3.4.1.1. Seminţe toxice, % max. | 0,1 | 0,1 | 0,1 |
3.4.2. Boabe alterate, inclusiv atacate de Fusarium, % max., din care: | 0,5 | 1,0 | 1,0 |
3.4.2.1. Boabe arse-încinse, % max. | 0 | 0,05 | 0,05 |
3.4.2.2. Boabe atacate de Fusarium, % max. | 0,3 | 0,5 | 1,0 |
3.4.3. Corpuri străine, % max. | 1,0 | 2,0 | 2,0 |
3.4.4. Cornul secarei, % max. | 0,05 | 0,05 | 0,05 |
3.4.5. Boabe cu mălură, % max. | 0 | 0,1 | 0,1 |
4. Conţinut de gluten umed, % min. | 22,0 | 22,0 | 22,0 |
5. Indice de deformare, mm max. | 15 | 15 | 15 |
*) Nu se normează. | |||
Notă: Categoriile de factori de gradare au fost stabilite folosind ca document de referinţă SR 13548 Grâu comun (Triticum aestivum L.). Specificaţii.
2.5.Ilustraţii