Capitolul iii - Concordatul preventiv - Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

M.Of. 466

În vigoare
Versiune de la: 6 Decembrie 2025
CAPITOLUL III:Concordatul preventiv
SECŢIUNEA 1:Beneficiarii procedurii. Organele care aplică procedura
Art. 16
Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor aflat în stare de dificultate, cu următoarele excepţii:
a)dacă în cei 3 ani anteriori depunerii cererii de deschidere a procedurii debitorul a mai beneficiat de procedura concordatului preventiv a cărui îndeplinire a eşuat;
b)se află în situaţiile prevăzute la art. 62;
c)se află în stare de insolvenţă.

Art. 17
(1)Judecătorul-sindic are următoarele atribuţii în procedura concordatului preventiv:
a)soluţionarea cererii de deschidere a procedurii de concordat preventiv;
b)numirea administratorului concordatar contractat de către debitor;
c)omologarea, la cererea administratorului concordatar, a planului de restructurare;
d)verificarea legalităţii constituirii categoriilor şi subcategoriilor de creanţe în vederea exercitării dreptului de vot asupra planului de restructurare;
e)judecarea contestaţiilor potrivit art. 291;
f)dispunerea, prin încheiere, a menţinerii sau prelungirii suspendării judiciare a executărilor silite contra debitorilor sau ridicarea suspendării în condiţiile prezentului capitol;
g)soluţionarea cererii de închidere a procedurii de concordat;
h)orice alte atribuţii prevăzute de lege.
(2)Judecătorul-sindic, trimestrial, analizează şi ia act de stadiul procedurii, în baza rapoartelor întocmite de administratorul concordatar, putând stabili, în condiţiile legii, şi alte obligaţii în sarcina debitorului.

Art. 18
(1)Cererile formulate în temeiul prezentului titlu se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, părţile fiind citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii.
(2)Părţile cu sediul în străinătate sunt citate prin mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, după caz, la domiciliul ori reşedinţa cunoscut/cunoscută al/a acestora; în lipsă, citarea se face prin afişare la uşa instanţei.
Art. 19
Principalele atribuţii ale administratorului concordatar sunt următoarele:
a)întocmeşte raportul privind starea de dificultate a debitorului, lista creanţelor şi lista creanţelor în litigiu;
b)elaborează sau, după caz, asistă debitorul în elaborarea planului de restructurare;
c)asistă debitorul sau, la cererea acestuia, negociază planul de restructurare şi face demersuri pentru soluţionarea pe cale amiabilă a oricărei dispute între debitor şi creditori ori între creditori;
d)poate solicita judecătorului-sindic verificarea legalităţii constituirii categoriilor şi subcategoriilor de creanţe;
e)convoacă, dacă este cazul, şedinţe colective ale creditorilor titulari ai unor creanţe afectate şi întocmeşte procesul-verbal al acestora;
f)supraveghează îndeplinirea obligaţiilor asumate de către debitor prin planul de restructurare;
g)întocmeşte, depune la dosarul cauzei şi transmite creditorilor afectaţi rapoarte trimestriale asupra activităţii sale şi a debitorului;
h)monitorizează şi, dacă este cazul, asistă debitorul la implementarea planului de restructurare prin orice acţiuni prevăzute prin acesta sau care sunt necesare în vederea realizării planului, cum ar fi: măsuri operaţionale, valorificare de active, valorificarea întreprinderii sau a unei părţi din aceasta ca ansamblu independent;
i)solicită instanţei închiderea procedurii concordatului preventiv;
j)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul capitol, instituite prin planul de restructurare ori stabilite de judecătorul-sindic.

Art. 20
Onorariul administratorului concordatar contractat se stabileşte de comun acord cu debitorul, cu respectarea criteriilor prevăzute la art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se suportă din averea acestuia.

Art. 21
Dacă unul sau mai mulţi creditori deţinând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor afectate de planul de restructurare solicită convocarea creditorilor într-o şedinţă colectivă, administratorul concordatar este obligat să îi convoace în termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisă creditorilor prin mijloace de comunicare rapidă şi care asigură confirmarea primirii acesteia.

Art. 22
(1)Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat şi prin corespondenţă, inclusiv prin mijloace de comunicare rapidă.
(2)O şedinţă colectivă a creditorilor concordatari poate fi organizată şi prezidată de administratorul concordatar, dacă votul asupra planului urmează a se acorda în cadrul unei astfel de şedinţe.
(3)La şedinţele creditorilor concordatari va putea fi invitat şi debitorul.
(4)În cazul în care şedinţa colectivă a creditorilor se organizează pe o platformă electronică indicată de administratorul concordatar în convocator, procesul-verbal al şedinţei va fi semnat doar de reprezentantul administratorului concordatar şi va fi comunicat, prin mijloace de comunicare rapidă, tuturor creditorilor care au participat la şedinţă, inclusiv celor care şi-au exercitat votul prin corespondenţă.

Art. 23
(1)Orice debitor aflat în dificultate, cu excepţiile prevăzute la lit. a), b) şi c) ale art. 16, poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv.
(2)Cererea va cuprinde:
a)raportul administratorului concordatar, care analizează starea de dificultate;
b)indicarea administratorului concordatar contractat, documentele care îi atestă acestuia calitatea de practician în insolvenţă activ şi asigurarea profesională valabilă;
c)declaraţia debitorului potrivit căreia acesta nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) şi b) ale art. 16.
(3)O procedură de concordat preventiv va putea fi deschisă şi la cererea unuia sau mai multor creditori care deţin o creanţă certă şi lichidă, cu condiţia obţinerii acordului prealabil al debitorului aflat în dificultate. Cererea va fi însoţită de următoarele documente:
a)acordul debitorului, exprimat în scris, împreună cu indicarea practicianului ales de acesta;
b)justificarea dificultăţii, prin raportul administratorului concordatar, fie de către debitor, fie de către creditorul care formulează cererea;
c)declaraţia debitorului potrivit căreia acesta nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a), b) şi c) ale art. 16.
(4)În cazul în care creditorul are acordul debitorului, dar lipsesc celelalte documente care trebuie să însoţească cererea, judecătorul-sindic poate acorda un termen pentru depunerea acestora.
(5)Judecătorul-sindic, prin încheiere executorie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 16, deschide procedura de concordat preventiv şi numeşte administratorul concordatar contractat de către debitor. Încheierea se comunică, în vederea efectuării menţiunii, şi către registrul în care debitorul este înregistrat.

Art. 24
(1)În termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, administratorul concordatar elaborează sau, după caz, asistă debitorul în elaborarea planului de restructurare.
Planul de restructurare trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a)datele de identificare ale debitorului şi ale administratorului concordatar;
b)componenţa patrimoniului debitorului, defalcată pe mase patrimoniale unde este cazul, respectiv activele şi pasivele în momentul întocmirii planului de restructurare, valoarea acestora la data întocmirii planului;
c)analiza situaţiei economice a debitorului, a situaţiei salariaţilor, precum şi o descriere a cauzelor şi a nivelului dificultăţilor debitorului la momentul propunerii planului;
d)lista creanţelor, cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creanţe şi împărţite în:
- creanţe a căror realizare va fi afectată de planul de restructurare, cu indicarea gradului de îndestulare a acestora;
- creanţe neafectate, împreună cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea să nu fie afectate de planul de restructurare;
e)creanţele în litigiu şi tratamentul acestora; propunerea unui tratament pentru creanţele în litigiu nu echivalează cu recunoaşterea dreptului litigios;
f)expunere de motive care explică de ce planul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolvenţa debitorului şi de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru reuşita lui. Această expunere de motive va fi realizată sau validată de către administratorul concordatar;
g)măsurile de restructurare propuse sau o combinaţie a acestora, cum ar fi:
- restructurarea operaţională a activităţilor desfăşurate de debitor;
- schimbarea componenţei, a condiţiilor sau a structurii activelor sau pasivelor debitorului;
- valorificarea unor active ale debitorului;
- valorificarea întreprinderii ca ansamblu independent;
- fuziunea sau divizarea debitorului, în condiţiile legii;
- modificarea structurii capitalului social al debitorului prin majorarea capitalului social prin cooptarea de noi acţionari sau asociaţi sau prin conversia creanţelor în acţiuni, cu majorarea corespunzătoare a capitalului social;
h)modalităţile de informare şi consultare a reprezentanţilor salariaţilor şi modalităţile în care planul va afecta forţa de muncă a debitorului (proceduri de concedieri individuale, proceduri de concedieri colective, eventuale cazuri de suspendare a contractelor de muncă din iniţiativa angajatorului, reducerea programului de lucru corespunzător reducerii temporare a activităţii);
i)bugetul de venituri şi cheltuieli şi fluxurile financiare estimate ale debitorului pe durata planului de restructurare, cu împărţirea creditorilor între titulari de creanţe afectate şi titulari de creanţe neafectate;
j)finanţările noi, finanţările intermediare, precum şi motivele pentru care sunt necesare pentru punerea în aplicare a planului;
k)simularea distribuirilor de care ar beneficia creditorii afectaţi în cazul scenariului următoarei alternative optime, scenariu care poate fi chiar falimentul, realizată pe baza unui raport de evaluare a activelor existente în patrimoniul debitorului, întocmit de un evaluator autorizat cu cel mult 6 luni anterior datei deschiderii procedurii, şi prezentarea comparativă a acestor distribuiri cu cele prevăzute a se realiza prin planul de restructurare;
l)testul creditorului privat întocmit potrivit art. 5 alin. (1) pct. 71, în cazul în care, prin plan, se propun reduceri ale creanţei bugetare;
m)programul de plată a creanţelor, raportat la fluxurile financiare şi durata planului.
(2)Debitorul se asigură că suma prevăzută în planul de restructurare pentru plata creanţelor salariale este cel puţin egală celei pe care ar obţine-o în cazul executării silite, dar nu mai puţin decât ar primi în scenariul următoarei alternative optime.
(3)Raportul de evaluare se va întocmi în funcţie de ipotezele care stau la baza măsurilor de restructurare preconizat a fi propuse în planul de restructurare, astfel cum au fost indicate de debitor. Raportul poate fi consultat în format electronic de creditorii interesaţi.
(4)Debitorul are posibilitatea de a include în planul de restructurare creanţele aflate în litigiu, în tot sau în parte, fără ca includerea acestora în planul de restructurare să echivaleze cu recunoaşterea dreptului litigios. Creanţele în litigiu vor avea drept de vot cu valoarea inclusă în planul de restructurare.
(5)Dispoziţiile art. 133 alin. (5) lit. K şi art. 1351 se aplică corespunzător.
(6)În cazul contractelor a căror scadenţă depăşeşte termenul prevăzut pentru realizarea planului de restructurare sau al celor pentru care se propun eşalonări de plată în afara acestei perioade, după închiderea procedurii de concordat, acestea vor continua în condiţiile agreate de părţi.
(7)Termenul maxim pentru implementarea măsurilor stabilite prin planul de restructurare este 48 de luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu 12 luni. În primul an este obligatorie plata a minimum 10% din valoarea creanţelor afectate prin concordat.
(8)Planul de restructurare se comunică de către administratorul concordatar creditorilor ale căror creanţe sunt afectate prin mijloace de comunicare rapidă, care permit dovedirea recepţionării documentelor transmise.
(9)Planul de restructurare va fi depus la dosarul cauzei. Despre depunerea şi notificarea acestuia se face menţiune în registrul în care este înregistrat debitorul.
(10)Lista creanţelor va avea ca referinţă data deschiderii procedurii, urmând ca aceasta să fie actualizată, dacă este cazul, pe parcursul negocierii cu creditorii. Aceasta va menţiona cel puţin următoarele informaţii:
a)identificarea creditorului şi adresa de contact;
b)valoarea creanţelor;
c)categoriile şi, dacă este cazul, subcategoriile în care sunt grupate creanţele în scopul votării concordatului;
d)drepturi de preferinţă.

Art. 25
(1)De la data deschiderii procedurii de concordat se suspendă de drept toate executările silite îndreptate împotriva debitorului sau acestea nu încep, indiferent de natura creanţei, pe o perioadă de 4 luni. Pe parcursul duratei suspendării se va suspenda şi cursul prescripţiei dreptului de a cere executarea silită.
(2)Pe parcursul perioadei prevăzute la alin. (1) nu se va putea dispune ridicarea măsurii suspendării.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), executarea silită a creanţelor salariale nu este suspendată de drept. Aceasta poate fi suspendată de judecătorul-sindic la cererea debitorului, dacă debitorul face dovada capacităţii plăţii sumelor pentru care se dispune suspendarea chiar şi în mod eşalonat, cel puţin în cuantumul în care ar fi acoperite în procedura de executare silită.
(4)Suspendarea de drept a executărilor silite se menţine pe o perioadă de maximum 4 luni, dar nu mai târziu de data pronunţării unei hotărâri de omologare a planului de restructurare sau de închidere a procedurii ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor de confirmare a acestuia.
(5)Pentru motive temeinice, la cererea debitorului, a unui creditor sau a administratorului concordatar, judecătorul-sindic poate dispune prelungirea măsurii suspendărilor executărilor silite sau poate acorda o nouă suspendare pentru una sau mai multe perioade determinate. Durata totală a suspendării, cu prelungiri şi reînnoiri, nu poate depăşi 12 luni de la data deschiderii procedurii de concordat preventiv. Pot constitui motive temeinice, dar nu se limitează la:
a)s-au înregistrat progrese relevante în negocierile asupra planului de restructurare sau au fost finalizate negocierile şi nu a fost confirmat încă planul de restructurare;
b)nu este adusă o atingere neechitabilă drepturilor creditorilor.
(6)Cererea de prelungire a măsurii suspendării, de acordare a unei noi suspendări, precum şi cererea de suspendare prevăzută la alin. (3) teza a doua se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, fără citarea părţilor, în termen de 48 de ore de la data introducerii cererii.
(7)În cazul în care pronunţarea unei hotărâri de omologare a planului de restructurare de judecătorul-sindic nu intervine în termenul prevăzut la alin. (1), creditorii ale căror executări silite au fost suspendate pot trece la executarea silită a debitorului, dacă judecătorul-sindic nu a dispus, la cererea debitorului sau a administratorului concordatar, prelungirea suspendării sau o nouă suspendare, pentru motive temeinice.
(8)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), executările silite care nu sunt de natură să pună în pericol restructurarea şi pentru care debitorul şi-a exprimat acordul vor putea continua, la cererea creditorului adresată judecătorului-sindic în termen de maximum 5 zile de la data încetării suspendării de drept.
(9)Judecătorul-sindic poate ridica suspendarea executărilor silite dispusă potrivit alin. (5), în următoarele cazuri:
a)la cererea creditorilor, când sunt indicii temeinice că planul de restructurare nu este susţinut de majoritatea cerută de lege sau când unul sau mai mulţi creditori sunt ori ar fi prejudiciaţi în mod neechitabil de suspendarea executărilor silite;
b)la cererea administratorului concordatar sau a debitorului.
(10)Pe durata suspendării executării silite nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor.
(11)Pe perioada suspendării executărilor silite se suspendă de drept curgerea dobânzilor, penalităţilor de întârziere şi a oricăror altor cheltuieli aferente creanţelor afectate, până la data omologării planului. Ulterior omologării planului de restructurare, regimul acestora va fi cel prevăzut de plan.

Art. 251
(1)Suspendarea executărilor silite nu se aplică acordurilor de compensare bilaterală. Cu toate acestea, suspendarea se aplică în cazul executării silite de către un creditor a unei creanţe faţă de un debitor care rezultă din aplicarea unui acord de compensare bilaterală.
(2)Dispoziţiile alin. (1) prima teză nu se aplică în cazul contractelor de furnizare de bunuri, servicii sau energie necesare pentru funcţionarea activităţii debitorului, cu excepţia cazului în care astfel de contracte iau forma unei poziţii tranzacţionate pe o bursă sau pe alte pieţe, în aşa fel încât să poată fi oricând înlocuită la valoarea curentă de piaţă.
Art. 252
(1)Până la omologarea planului de restructurare, creditorii nu pot refuza executarea contractelor în derulare esenţiale, nu pot rezilia, executa în mod anticipat sau modifica aceste contracte în detrimentul debitorului, pentru creanţe născute anterior intervenirii suspendării executării, exclusiv pentru neplata creanţelor, cu condiţia ca debitorul să respecte obligaţiile care îi revin în temeiul acestor contracte care ajung la scadenţă în cursul suspendării executării silite.
(2)Anterior omologării planului de restructurare, debitorul poate accesa finanţări intermediare, cu aprobarea prealabilă a administratorului concordatar.

Art. 253
(1)Operatorii economici aflaţi într-o procedură de concordat preventiv, deschisă înainte de 17 iulie 2022, au dreptul de a solicita prelungirea termenului pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat cu încă 24 de luni.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică operatorilor economici care au mai beneficiat de prelungiri ale concordatului preventiv. Durata totală maximă a derulării concordatului, incluzând prelungirile, va fi de 60 de luni calculate de la data omologării.
(3)Cererea de prelungire a termenului pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat poate fi formulată oricând de către administratorul concordatar, până la dispunerea închiderii procedurii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(4)Cererea prevăzută la alin. (3) va fi însoţită de hotărârea adunării creditorilor concordatari de aprobare a prelungirii.
Art. 254
Creditorii concordatari care au votat împotriva prelungirii concordatului preventiv în condiţiile art. 253 îşi pot recupera creanţa prin orice alte modalităţi prevăzute de lege.
Art. 255
Începând cu data prelungirii prevăzute la art. 253 alin. (1), creditorii concordatari care au votat împotriva prelungirii concordatului preventiv în condiţiile art. 253, precum şi creditorii neconcordatari vor putea formula cereri de deschidere a procedurii insolvenţei faţă de debitor.

SECŢIUNEA 2:SECŢIUNEA 2: Negocierea, votarea şi omologarea planului de restructurare
Art. 26
(1)În vederea exercitării votului creditorilor asupra planului de restructurare, debitorul împreună cu administratorul concordatar poate organiza una sau mai multe şedinţe de negociere, colective ori individuale, cu creditorii.
(2)Perioada în care se desfăşoară negocierile şi se exprimă votul asupra planului de restructurare nu poate depăşi un termen de 60 de zile calendaristice de la data depunerii acestuia. Oricând pe parcursul acestei perioade se poate depune cererea de omologare a planului de restructurare, dacă se obţine majoritatea prevăzută de lege.
(3)Dacă, în urma negocierilor purtate, planul de restructurare se impune a fi modificat, administratorul concordatar va comunica creditorilor varianta modificată a acestuia în vederea exercitării dreptului de vot, inclusiv lista actualizată a creanţelor, dacă este cazul. Procedura de vot se reia după fiecare modificare.
(4)Debitorul va consemna rezultatul negocierilor purtate şi, dacă este cazul, şi votul creditorului afectat într-un înscris semnat de toate părţile implicate. Creditorul afectat poate transmite votul său şi printr-un înscris separat. Orice condiţionare a votului, abţinerea sau lipsa votului este considerată vot negativ. Votul pozitiv nu poate fi retras.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), judecătorul-sindic poate prelungi perioada negocierilor şi a exprimării votului cu maximum 30 de zile, la cererea debitorului sau a administratorului concordatar, pentru situaţia în care negocierile cu creditorii sunt într-un stadiu suficient de avansat şi prezintă perspective rezonabile de acceptare a planului de restructurare propus.
(6)Neaprobarea planului de restructurare în termenul prevăzut la alin. (2), respectiv alin. (5) atrage decăderea debitorului din dreptul de a cere omologarea acestuia.

Art. 27
(1)Planul de restructurare se votează doar de creditorii care deţin creanţe afectate, creditorii ale căror creanţe nu sunt afectate neavând drept de vot asupra acestuia.
(2)În cazul în care, pe durata negocierilor, au fost aduse modificări planului de restructurare, acesta va fi comunicat, de administratorul concordatar, creditorilor afectaţi în vederea exprimării votului, inclusiv lista actualizată a creanţelor, dacă este cazul, cu cel puţin 10 zile înainte de expirarea termenului prevăzut la art. 26 alin. (2) sau, după caz, la alin. (5).
(3)Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapidă la adresa menţionată în planul de restructurare sau comunicată ulterior. Votul asupra planului modificat în urma negocierilor se exprimă în termenul prevăzut la art. 26 alin. (2) sau, după caz, la alin. (5).
(4)Următoarele creanţe se constituie în categorii distincte, care votează separat un plan de restructurare:
a)creanţele care beneficiază de drepturi de preferinţă;
b)creanţele salariale;
c)creanţele creditorilor indispensabili, dacă este cazul;
d)creanţele bugetare;
e)celelalte creanţe.
(5)În vederea votării planului de restructurare se pot constitui, în cadrul aceleiaşi categorii de creanţe, una sau mai multe subcategorii aparţinând unor creditori cu interese specifice comune, al căror tratament poate fi diferit de la o subcategorie de creanţe la alta. Pentru determinarea intereselor specifice comune, debitorul poate utiliza următoarele criterii care includ, dar nu se limitează la:
a)natura creanţelor;
b)natura şi rangul cauzelor de preferinţă;
c)acţiunile aflate la dispoziţia creditorilor titulari în absenţa procedurii concordatului şi gradul de îndestulare a acestor creanţe în ipoteza exercitării acestor acţiuni;
d)apartenenţa la un grup de societăţi, în sensul prezentei legi.
(6)În vederea votării planului de restructurare se poate constitui categoria creanţelor creditorilor indispensabili.
(7)Un plan de restructurare va fi socotit acceptat de o categorie de creanţe dacă în categoria respectivă acesta este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanţelor. În cazul constituirii de subcategorii de creanţe în cadrul unei categorii, categoria se consideră că a votat planul de restructurare dacă acceptarea este realizată de majoritatea absolută din valoarea creanţelor din categoria respectivă.
(8)Pentru debitorii care au o cifră de afaceri netă sau, după caz, un venit brut de până la echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro în anul anterior nu este obligatorie constituirea categoriilor de creanţe.
(9)Atunci când debitorul nu va opta pentru constituirea categoriilor de creanţe, potrivit alin. (8), lista creanţelor individualizează fiecare creanţă împotriva averii debitorului, iar planul va fi socotit acceptat dacă este votat de majoritatea absolută din valoarea creanţelor afectate.
(10)Creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi ori se află sub control comun cu debitorul pot participa la şedinţă, dar pot vota cu privire la planul de restructurare doar în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului.

Art. 28
(1)După aprobarea planului de restructurare de către creditori, debitorul solicită judecătorului-sindic, în termen de maximum 3 zile de la încheierea procesului-verbal de aprobare a planului de restructurare, să omologheze planul de restructurare. Cererea de omologare va fi însoţită de următoarele documente:
a)planul de restructurare, în forma finală votată de creditori, potrivit prezentei legi;
b)raportul de evaluare a activelor din patrimoniul debitorului avut în vedere la întocmirea planului de restructurare;
c)dovada de primire de către creditorii afectaţi a planului de restructurare, iar în cazul în care lipseşte dovada de primire, dovada transmiterii la sediul menţionat în registrele în care sunt înregistraţi aceştia/domiciliul acestora;
d)procesul-verbal de constatare a votului creditorilor şi voturile exprimate de aceştia.
(2)În urma analizării cererii de omologare:
A.judecătorul-sindic va admite cererea de omologare dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)planul de restructurare a fost aprobat de creditorii din fiecare categorie de creanţe cu majoritate absolută;
b)creditorii din aceeaşi categorie de creanţe sunt trataţi în mod egal şi proporţional cu creanţa lor; în cazul constituirii de subcategorii, se aplică prevederile alin. (3);
c)comunicarea planului de restructurare tuturor părţilor afectate a fost făcută în condiţiile prezentei legi;
d)în cazul în care există creditori care nu au votat planul de restructurare sau nu au participat la vot, aceştia beneficiază de un tratament corect şi echitabil;
e)finanţarea nouă, dacă este cazul, este justificată de punerea în aplicare a planului de restructurare şi nu prejudiciază în mod neechitabil interesele creditorilor;
f)planul prezintă perspective rezonabile de prevenire a insolvenţei debitorului şi de asigurare a viabilităţii societăţii;
g)s-au respectat condiţiile de vot şi împărţirea în categorii şi subcategorii de creanţe s-a făcut potrivit prevederilor prezentului capitol;
h)creanţele propuse a nu face parte din planul de restructurare nu sunt afectate direct prin măsurile pe care acesta le prevede şi motivele de excludere din acord a acestora sunt întemeiate;
B.dacă nu este îndeplinită condiţia de la pct. A, lit. a), judecătorul-sindic va putea admite cererea de omologare dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. A lit. b)-h);
b)planul de restructurare a fost aprobat:
(i)de o majoritate a categoriilor de creanţe, din care una trebuie să fie o categorie de creanţe care beneficiază de cauze de preferinţă sau orice altă categorie de creanţe decât categoria de creanţe prevăzută la art. 27 alin. (4) lit. e);
sau, în caz contrar,
(ii)cel puţin o categorie de creanţe cu drept de vot, alta decât o categorie de creanţe care nu ar primi nicio plată în caz de faliment;
c)categoriile de creanţe care nu au votat planul de restructurare sunt tratate mai favorabil decât orice altă categorie de creanţe de rang inferior, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 27 alin. (4);
d)planul de restructurare a fost votat de cel puţin 30% din totalul creanţelor afectate.
(3)În cazul constituirii de subcategorii de creanţe potrivit prevederilor art. 27 alin. (5), judecătorul-sindic verifică şi dacă:
a)condiţia majorităţii absolute este îndeplinită în categoria de creanţe din care provin subcategoriile;
b)creditorii din subcategorii sunt trataţi în mod egal şi într-un mod proporţional cu creanţa lor;
c)au fost respectate criteriile de constituire a subcategoriilor de creanţe, potrivit art. 27 alin. (5).
(4)Tratamentul corect şi echitabil se verifică raportat la valoarea tuturor creanţelor de la aceeaşi dată, atât afectate, cât şi neafectate astfel încât:
a)niciun creditor nu primeşte mai mult decât cuantumul creanţelor sale;
b)titularul unei creanţe afectate care nu votează planul de restructurare nu primeşte mai puţin decât valoarea distribuirilor care s-ar realiza în scenariul următoarei alternative optime, în cazul în care planul de restructurare nu ar fi confirmat, scenariu care poate fi chiar falimentul, potrivit simulării prevăzute în plan;
c)creditorii să primească un tratament mai puţin favorabil faţă de ceilalţi creditori din aceeaşi categorie de creanţe sau, după caz, subcategorie de creanţe, potrivit listei creanţelor, doar în cazul în care îşi exprimă acordul în mod expres pentru acest tratament.
(5)Judecătorul-sindic, în procedură necontencioasă, omologhează planul de restructurare prin hotărâre pronunţată în camera de consiliu, în termen de maximum 10 zile de la data înregistrării cererii. Judecătorul-sindic, dacă consideră că sunt necesare explicaţii suplimentare, poate să citeze debitorul şi/sau administratorul concordatar. Cererea de omologare a planului de restructurare poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate. Hotărârea prin care se soluţionează cererea de omologare se comunică debitorului, administratorului concordatar şi tuturor creditorilor ale căror creanţe au fost afectate de planul de restructurare, precum şi creditorilor titulari de creanţe neafectate.
(6)Planul de restructurare, aprobat de creditori şi omologat de judecătorul-sindic, se comunică creditorilor afectaţi şi creditorilor titulari ai unor creanţe neafectate, prin intermediul administratorului concordatar în termen de 48 de ore de la pronunţarea încheierii, şi se menţionează în registrul în care este înregistrat debitorul.
(7)Modificarea planului de restructurare, inclusiv prelungirea acestuia, se poate face oricând pe parcursul procedurii, fără a se putea depăşi durata totală maximă a derulării planului de la omologarea iniţială. Modificarea şi votarea modificării planului se vor face în aceleaşi condiţii prevăzute pentru întocmirea şi votarea planului, în raport de creanţele afectate rămase în sold la data votului. Modificarea planului va trebui să fie omologată de judecătorul-sindic.

Art. 29
(1)De la data pronunţării hotărârii de omologare a planului de restructurare se suspendă de drept executările silite individuale asupra debitorului ce au ca obiect recuperarea unor creanţe afectate şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită creanţelor acestora.
(2)Dobânzile, penalităţile de întârziere şi orice alte accesorii aferente creanţelor afectate vor avea tratamentul prevăzut în planul de restructurare omologat.
(3)În cazul în care planul de restructurare omologat prevede reduceri de creanţe, impozitele eventual datorate de debitor devin scadente la data pronunţării unei hotărâri de judecătorul-sindic prin care se constată îndeplinirea planului de restructurare.

Art. 291
(1)Ulterior omologării planului de restructurare printr-o hotărâre definitivă şi până la închiderea procedurii, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale ori a unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute care au determinat înscrierea în listă a unei creanţe, oricare dintre creditori poate contesta la judecătorul-sindic înscrierea în lista creanţelor a unei creanţe:
a)inexistente sau fictive;
b)într-un cuantum diferit faţă de întinderea sa;
c)într-o altă categorie de creanţe decât cea corespunzătoare situaţiei sale juridice.
(2)Constatând întemeiată contestaţia, judecătorul-sindic poate dispune:
a)menţinerea hotărârii de omologare, modificarea listei creanţelor potrivit situaţiei juridice astfel stabilite şi, cu consimţământul debitorului, modificarea planului de restructurare, în cazul în care creanţa contestată nu a fost determinantă pentru rezultatul votului. Modificarea planului de restructurare se va efectua de către debitor în termenul stabilit de judecătorul-sindic, se va depune la dosarul cauzei şi se va comunica creditorilor;
b)revocarea hotărârii de confirmare, infirmarea planului de restructurare şi, dacă este cazul, restituirea plăţilor deja efectuate pentru achitarea unei creanţe inexistente sau fictive sau peste cuantumul datorat, în cazul în care creanţa contestată a fost determinantă pentru rezultatul votului asupra planului de restructurare, conducând la adoptarea unei hotărâri de confirmare a acestuia.
(3)Contestaţia se depune în termen de 7 zile de la data la care titularul ei a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască situaţia ce determină formularea contestaţiei.
(4)Contestaţia se soluţionează de judecătorul-sindic în termen de maximum 15 zile de la data depunerii, urmând a fi citaţi debitorul, administratorul concordatar, creditorul contestator şi creditorul a cărui creanţă este contestată.
(5)Contestatorul trebuie să facă dovada trimiterii contestaţiei tuturor părţilor cu interese contrare în termenul de contestaţie. Dovada trimiterii contestaţiei se poate depune până cel târziu la primul termen de judecată. În cazul în care instanţa va stabili că este necesară comunicarea şi către alte părţi decât cele către care contestatorul a comunicat contestaţia, va dispune comunicarea şi către acestea în sarcina contestatorului, stabilind un termen pentru îndeplinirea acestei obligaţii. Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezentul articol atrage aplicarea unei amenzi judiciare potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Limitele amenzilor judiciare prevăzute la art. 187 din Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se dublează.
(6)Contestaţia formulată în baza prezentului articol nu suspendă derularea planului de restructurare până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Art. 30
(1)Creditorul a cărui creanţă nu este afectată este obligat ca, anterior demarării oricăror proceduri de executare silită, să notifice debitorul în acest sens. În termen de cel mult 30 de zile de la primirea notificării, debitorul poate derula negocieri referitoare la condiţiile de aderare la planul de restructurare, inclusiv prin stabilirea unor condiţii de acordare a unei protecţii corespunzătoare, negociere la care creditorul este obligat să participe.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru creanţele bugetare neafectate se aplică procedura medierii prevăzută la art. 2301 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi, dacă este cazul, prevederile art. 52 alin. (2).

Art. 31
De la data omologării până la data pronunţării unei hotărâri judecătoreşti de încetare a procedurii nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor la cererea unui creditor afectat.

Art. 32
Pentru creditorii care deţin creanţe născute după data omologării planului de restructurare şi neachitate la scadenţă, dispoziţiile art. 30 se aplică în mod corespunzător.

Art. 33
(1)Dacă un plan de restructurare este omologat de instanţa de judecată, activitatea debitorului va trebui restructurată în conformitate cu prevederile acestuia, iar drepturile creditorilor titulari ai unor creanţe afectate urmează a fi modificate în conformitate cu prevederile acestuia, de la data pronunţării hotărârii de omologare.
(2)Un plan de restructurare omologat este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv acelor creditori care au votat împotrivă sau nu şi-au exprimat votul cu privire la acesta. Planul de restructurare omologat nu va produce niciun efect cu privire la creditorii neafectaţi de prevederile acestuia.
(3)Planul de restructurare va fi opozabil creditorilor bugetari, cu condiţia respectării prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat, potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) pct. 71.
(4)După omologare, debitorul îşi desfăşoară activitatea în limitele afacerii sale obişnuite, în condiţiile planului de restructurare, sub supravegherea administratorului concordatar.
(5)În exercitarea atribuţiilor de supraveghere a planului de restructurare, administratorul concordatar va comunica creditorilor afectaţi de planul de restructurare un raport de analiză trimestrial prin care se va prezenta modalitatea de îndeplinire a planului de restructurare, precum şi faptul că, prin derularea acestuia, se menţine viabilitatea afacerii.
(6)În vederea îndeplinirii atribuţiei de supraveghere, debitorul are obligaţia de a transmite administratorului concordatar toate informaţiile necesare întocmirii raportului de analiză, în termen de cel mult 15 zile de la data încheierii situaţiilor financiare aferente trimestrului monitorizat. Necomunicarea informaţiilor de către debitor se prezumă că reprezintă eşuarea planului de restructurare.

SECŢIUNEA 3:Închiderea procedurii concordatului preventiv
Art. 34
(1)Procedura concordatului preventiv se închide prin hotărâre a judecătorului-sindic în următoarele situaţii:
a)îndeplinirea prevederilor planului de restructurare, la cererea oricărei părţi sau a administratorului concordatar. În acest caz, dacă prin planul de restructurare s-au prevăzut reduceri de creanţe, reducerile rămân definitive de la data pronunţării hotărârii de închidere a procedurii;
b)eşuarea îndeplinirii prevederilor planului de restructurare, la cererea:
(i)oricărui creditor, dacă desfăşurarea activităţii debitorului în decursul derulării planului de restructurare aduce pierderi averii sale şi nu prezintă perspective rezonabile de menţinere a viabilităţii afacerii;
(ii)unui creditor căruia nu i s-a achitat creanţa conform prevederilor planului de restructurare în termen de maximum 60 de zile de la data prevăzută în planul de restructurare pentru plată, dacă părţile nu au încheiat o convenţie cu privire la aceasta, cu respectarea drepturilor celorlalţi creditori;
(iii)debitorului, în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a-şi mai îndeplini obligaţiile asumate prin planul de restructurare;
c)neîndeplinirii obligaţiei de modificare a planului de restructurare dispusă de judecătorul-sindic sau de instanţa de apel în termenul stabilit prin hotărârea prin care s-a dispus modificarea, din oficiu sau la cererea oricărei părţi interesate;
d)în cazul în care planul de restructurare nu este votat de creditori în termenul de negociere, nu este omologat de judecătorul-sindic sau în cazul în care debitorul consideră că negocierile nu pot conduce la aprobarea unui plan de restructurare.
(2)Ca urmare a eşuării planului de restructurare potrivit alin. (1) lit. b):
a)eventualele creanţe reduse renasc la data pronunţării hotărârii de închidere a procedurii, diminuate ca urmare a plăţilor efectuate pe durata procedurii concordatului preventiv;
b)creditorii care au drept la perceperea dobânzilor, majorărilor sau penalităţilor de orice fel ori cheltuială, numite generic accesorii, suspendate prin planul de restructurare, îşi pot calcula accesoriile retroactiv pe perioada derulării planului de restructurare.

Art. 35
[textul din Art. 35 din titlul I, capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 54. din Legea 216/2022]
Art. 36
[textul din Art. 36 din titlul I, capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 54. din Legea 216/2022]
Art. 37
[textul din Art. 37 din titlul I, capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 17-iul-2022 de Art. I, punctul 54. din Legea 216/2022]
Art. 371
(1)Prevederile prezentului capitol se aplică şi societăţilor parte dintr-un grup, care au formulat o cerere comună de deschidere a procedurii concordatului preventiv. Dispoziţiile art. 185 se aplică în mod corespunzător.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) se vor forma dosare asociate pentru fiecare societate care a solicitat deschiderea procedurii concordatului preventiv, iar judecătorul-sindic va analiza condiţiile deschiderii procedurii pentru fiecare societate în parte.
(3)Fiecare societate va desemna acelaşi administrator concordatar, care va întocmi un singur plan de restructurare.
(4)Planul de restructurare va fi comunicat potrivit prevederilor prezentei legi fiecărui creditor afectat al fiecărei societăţi.
(5)Îndeplinirea condiţiilor de vot va fi verificată de judecătorul-sindic în fiecare dosar asociat. Neîndeplinirea condiţiilor de vot pentru una dintre societăţi va conduce la respingerea cererii de omologare a planului de restructurare.
(6)Omologarea planului de restructurare va fi făcută de judecătorul-sindic în cadrul dosarului societăţii-mamă sau, dacă faţă de aceasta nu s-a deschis procedura, în cadrul primului dosar înregistrat, printr-o singură încheiere executorie, ce poate fi atacată cu apel, în condiţiile prezentului titlu.
(7)Prevederile cap. III se aplică, în mod corespunzător, în măsura compatibilităţii, şi grupului de societăţi.