Secţiunea 1 - Cererile introductive - Legea 64/1995 ) privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului - Republicare

M.Of. 1066

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 31 Iulie 2005 până la: 19 Iulie 2006

SECŢIUNEA 1:Cererile introductive

(1)Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor sau de către creditori.

(2)Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor vor putea introduce cerere împotriva persoanelor juridice aflate sub supravegherea şi controlul acestora, care, potrivit datelor de care autorităţile respective dispun, îndeplinesc criteriile prevăzute de dispoziţiile legale speciale pentru pornirea procedurii prevăzute de prezenta lege.

SUBSECŢIUNEA 1:Cererea debitorului

Art. 32

(1)Debitorul aflat în stare de insolvenţă este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă.

(2)Va putea să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi şi debitorul în cazul căruia apariţia stării de insolvenţă este iminentă.

(3)Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.

(4)Introducerea prematură şi cu rea-credinţă de către debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage răspunderea patrimonială a debitorului persoană fizică sau a reprezentanţilor legali ai persoanelor juridice debitoare, pentru prejudiciile pricinuite.

Art. 33

(1)Cererea debitorului va trebui să fie însoţită de următoarele acte:

a)bilanţul şi copii de pe registrele contabile curente;

b)o listă completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile şi băncile prin care debitorul îşi rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de publicitate;

c)o listă a numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate, arătându-se suma, cauza şi drepturile de preferinţă;

d)o listă cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare formulării cererii introductive;

e)contul de profit şi pierderi pe anul anterior depunerii cererii;

f)o listă a membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaţilor cu răspundere nelimitată, pentru societăţile în nume colectiv şi cele în comandită;

g)o declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de intrare în faliment sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii sau prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; dacă această declaraţie nu va fi depusă până la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezumă că debitorul este de acord cu începerea falimentului;

h)o declaraţie pe propria răspundere sau un certificat de la registrul societăţilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerţului în a cărui rază teritorială se află domiciliul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive.

(2)Dacă debitorul nu dispune la momentul înregistrării cererii de vreuna dintre informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) şi h), el va putea înregistra acea informaţie la tribunal, în termen de 10 zile; dacă nu o va face, cererea sa va fi respinsă.

Art. 34

(1)În cazul unei cereri introduse de o societate în nume colectiv sau în comandită, acea cerere nu va fi considerată ca fiind făcută şi de asociaţii cu răspundere nelimitată sau, în condiţiile art. 36-38, şi împotriva lor.

(2)O cerere introdusă de un asociat cu răspundere nelimitată sau împotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fără efecte juridice cu privire la societatea în nume colectiv sau în comandită din care face parte.

(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, în privinţa cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.

Art. 35

Nu vor fi primite de tribunal cererile de reorganizare ale debitorilor, care în ultimii 5 ani precedenţi au mai făcut o astfel de cerere sau au fost obiectul unei astfel de cereri introduse de creditori.

SUBSECŢIUNEA 2:Cererile creditorilor

Art. 36

(1)Orice creditor care are una sau mai multe creanţe certe, lichide şi exigibile poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care este prezumat în insolvenţă din cauza încetării plăţilor faţă de acesta timp de cel puţin 30 de zile, în următoarele condiţii:

a)dacă creanţele izvorăsc din raporturi de muncă sau raporturi obligaţionale civile, acestea trebuie să aibă un cuantum superior valorii însumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condiţiile legii şi calculate la data formulării cererii introductive;

b)în celelalte cazuri creanţele trebuie să aibă un cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 3.000 euro, calculat la data formulării cererii introductive;

c)în cazul unui creditor care deţine creanţe din ambele categorii menţionate la lit. a) şi b), cuantumul total al creanţelor trebuie să fie superior valorii însumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condiţiile legii şi calculate la data formulării cererii introductive.

(2)Dacă între momentul formulării cererii de către un creditor şi cel al judecării acestei cereri de către judecătorul-sindic sunt formulate cereri de către alţi creditori, judecătorul sindic va dispune conexarea acestora şi va stabili îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creanţelor în raport cu valoarea însumată a creanţelor tuturor creditorilor care au formulat cereri.

(3)Dacă s-a deschis o procedură într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelaşi obiect, vor fi conexate la primul dosar.

Art. 37

După înregistrarea unei cereri introductive, preşedintele tribunalului va nominaliza de îndată judecătorul-sindic, potrivit art. 9.