Secţiunea 1 - Instituţiile de credit - Legea 58/1998 privind activitatea bancară*) - Republicare
M.Of. 78
Ieşit din vigoare Versiune de la: 19 Mai 2006
SECŢIUNEA 1:Instituţiile de credit
Art. 157
(1)Prin excepţie de la dispoziţiile art. 9 şi 21, instituţiile de credit autorizate şi supravegheate de autoritatea competentă dintr-un stat membru pot desfăşura în România, în limita autorizaţiei acordate de statul membru de origine, activitate bancară ori alte activităţi de natură financiară prevăzute la art. 11 alin. 1, printr-o sucursală sau în mod direct, fără a fi necesară obţinerea unei autorizaţii din partea Băncii Naţionale a României.
(2)Instituţiile de credit prevăzute la alin. 1 vor notifica Băncii Naţionale a României deschiderea de reprezentanţe în România, în conformitate cu reglementările date de aceasta. Reprezentanţele îşi vor limita activitatea la acte de informare, de reprezentare, de cercetare a pieţei, contactare de clienţi şi nu vor efectua nici un fel de operaţiuni supuse dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 158
(1)În termen de două luni de la primirea comunicării din partea autorităţii competente din statul membru de origine, cuprinzând informaţiile prevăzute la art. 64 alin. 4 şi la art. 65 alin. 5, Banca Naţională a României va comunica instituţiei de credit în cauză, dacă este necesar, condiţiile în care, în scopul protejării interesului general, sucursala din România a acesteia urmează să-şi desfăşoare activitatea.
(2)Instituţia de credit va putea să înceapă activitatea prin intermediul sucursalei, de la data primirii comunicării din partea Băncii Naţionale a României sau, în lipsa acesteia, după trecerea termenului prevăzut la alin. 1.
(3)În vederea începerii activităţii, sucursala va deschide cont curent la Banca Naţională a României, conform reglementărilor emise de aceasta. Transferurile băneşti operate prin înscrieri în contul curent deschis în evidenţele Băncii Naţionale a României sunt irevocabile şi necondiţionate.
(4)Orice intenţie de modificare a informaţiilor cuprinse în comunicarea primită de Banca Naţională a României, conform alin. 1, trebuie să fie notificată acesteia de către instituţia de credit în cauză, cu cel puţin o lună înainte de data la care modificarea respectivă urmează să fie efectuată; în acest termen Banca Naţională a României va comunica instituţiei de credit în cauză, dacă este necesar, noile condiţii în care activitatea urmează să fie desfăşurată pe teritoriul României.
Art. 159
(1)Supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit prevăzute la art. 157, inclusiv a sucursalelor din România ale acestora, se realizează de către autorităţile competente din statele membre de origine.
(2)Banca Naţională a României realizează, în cooperare cu autorităţile competente din aceste state, supravegherea sucursalelor instituţiilor de credit prevăzute la art. 157, din punct de vedere al lichidităţii, şi are competenţa de a dispune măsurile necesare în aplicarea politicii sale monetare.
(3)Sucursalelor din România ale instituţiilor de credit prevăzute la art. 157 li se aplică în mod corespunzător:
a)dispoziţiile legale şi cele cuprinse în reglementările Băncii Naţionale a României, emise în aplicarea legii, referitoare la raportarea indicatorilor şi la furnizarea altor date şi informaţii necesare pentru exercitarea corespunzătoare a competenţelor prevăzute de lege ale Băncii Naţionale a României în domeniul politicii monetare, supravegherii riscului de lichiditate şi statistic;
b)dispoziţiile privind secretul profesional în domeniul bancar;
c)alte dispoziţii ale legislaţiei din România aplicabile băncilor, care urmăresc protejarea interesului general, protecţia consumatorului, prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi altele asemenea;
d)dispoziţiile art. 88 alin. 3, referitoare la întocmirea şi publicarea de către sucursalele instituţiilor de credit străine a situaţiilor financiare proprii şi la publicarea de către acestea a situaţiilor financiare anuale ale instituţiei de credit străine.
(4)Prevederile alin. 3 lit. b) şi c) se aplică şi instituţiilor de credit, prevăzute la art. 157, care desfăşoară în mod direct în România activitate bancară sau alte activităţi de natură financiară.
(5)În scopul exercitării activităţilor specifice, instituţiile de credit autorizate într-un alt stat membru pot utiliza pe teritoriul României denumirea pe care o utilizează în statul membru de origine, fără a aduce atingere dispoziţiilor referitoare la utilizarea denumirilor "casă de economii pentru domeniul locativ", "bancă" sau alţi termeni utilizaţi în România, care denumesc instituţii de credit. În situaţia în care există pericolul unor confuzii, în scopul asigurării unei clarificări corespunzătoare, Banca Naţională a României poate să solicite ca numele să fie însoţit de o menţiune explicativă.
(6)În toate actele sale oficiale, sucursalele din România ale instituţiilor de credit autorizate într-un alt stat membru trebuie să se identifice în mod clar printr-un minim de date: firma sub care sunt înmatriculate în registrul comerţului, adresa sediului principal, codul unic de înregistrare, numărul de ordine în registrul comerţului, numărul şi data înmatriculării în registrul bancar.
(7)Sucursalele din România ale instituţiilor de credit autorizate într-un alt stat membru pot să repartizeze, din profitul contabil determinat înainte de deducerea impozitului pe profit, sumele destinate constituirii fondului pentru riscuri bancare generale, în limita a 1% din soldul activelor purtătoare de riscuri specifice activităţii bancare, aşa cum sunt stabilite prin reglementările Băncii Naţionale a României, în măsura în care sumele respective se regăsesc în profitul net.
Art. 160
(1)Inspecţiile la sediile sucursalelor din România ale instituţiilor de credit autorizate într-un stat membru pot fi realizate de către autorităţile competente din statul membru de origine, prin persoane împuternicite, cu informarea prealabilă a Băncii Naţionale a României.
(2)În cazul în care autorităţile competente din statul membru de origine solicită Băncii Naţionale a României realizarea verificării activităţii sucursalelor din România ale instituţiilor de credit autorizate în statul membru în cauză, Banca Naţională a României va putea realiza această verificare în mod direct prin personalul său ori va permite realizarea acesteia de către auditori ori experţi financiari.
Art. 161
(1)Dacă o instituţie de credit dintr-un stat membru, care desfăşoară activitate bancară ori alte activităţi de natură financiară, prevăzute la art. 11, în România, printr-o sucursală sau în mod direct, nu respectă cerinţele de desfăşurare a activităţii în România, conform celor prevăzute la art. 159 alin. 2 şi 3, Banca Naţională a României va putea dispune acesteia să ia măsuri de remediere a faptelor constatate.
(2)În cazul în care instituţia de credit nu se conformează dispoziţiilor alin. 1, Banca Naţională a României va informa autoritatea competentă din statul membru de origine.
(3)Dispoziţiile alin. 2 nu împiedică aplicarea de către Banca Naţională a României a sancţiunilor sau a măsurilor pe care le consideră necesare, conform prevederilor art. 107, ori interzicerea desfăşurării activităţii în România în mod direct.
(4)Banca Naţională a României va informa Comisia Europeană şi autorităţile competente din statul membru de origine cu privire la sancţiunile şi/sau măsurile dispuse.
(5)Sancţiunile şi/sau măsurile dispuse de Banca Naţională a României pot fi contestate în condiţiile prevăzute la cap. XV.
(6)Aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de un an de la data luării la cunoştinţă, dar nu mai mult de 3 ani de la data săvârşirii faptei. Aplicarea sancţiunilor nu înlătură răspunderea materială, civilă, administrativă sau penală, după caz.
Art. 162
Dacă Banca Naţională a României este informată de autorităţile competente din statul membru de origine cu privire la decizia de a retrage autorizaţia unei instituţii de credit care desfăşoară activitate pe teritoriul României, în scopul protejării intereselor deponenţilor şi ale altor creditori, Banca Naţională a României va lua măsurile necesare pentru ca instituţia de credit în cauză să nu mai desfăşoare activităţi pe teritoriul României.
Art. 163
(1)Dacă asupra unei instituţii de credit dintr-un stat membru care desfăşoară activitate pe teritoriul României au fost dispuse măsuri de reorganizare, administrare specială, lichidare, faliment sau alte asemenea măsuri, acestea se vor aplica fără alte formalităţi pe teritoriul României şi vor produce efecte în condiţiile şi de la data prevăzute în legislaţia din statul membru respectiv.
(2)Procedurile de reorganizare, administrare, lichidare şi faliment se vor aplica în conformitate cu legislaţia din statul membru de origine, cu excepţiile prevăzute la art. 138-146, care se aplică în mod corespunzător, caz în care în loc de România şi legea/legislaţia română se va citi statul membru de origine şi, respectiv, legea/legislaţia statului membru de origine.
Art. 164
(1)Persoanele împuternicite să pună în aplicare măsurile dispuse de autoritatea administrativă sau judiciară, conform art. 163 alin. 1, vor putea acţiona pe teritoriul României în baza unei copii certificate de pe actul de numire ori a unui certificat emis de această autoritate, însoţit de o traducere în limba română, fără altă formalitate.
(2)Persoanele prevăzute la alin. 1 vor putea exercita pe teritoriul României toate competenţele care le revin potrivit legislaţiei din statul membru de origine. Aceste persoane vor putea să numească alte persoane care să le reprezinte pe teritoriul României, inclusiv în scopul de a acorda asistenţă creditorilor pe parcursul aplicării măsurilor în cauză.