Capitolul iv - Autoritatea Electorală Permanentă şi birourile electorale - Legea 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

M.Of. 887

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 11 Mai 2007
CAPITOLUL IV:Autoritatea Electorală Permanentă şi birourile electorale
SECŢIUNEA 1:Autoritatea Electorală Permanentă
Art. 26
În scopul asigurării condiţiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispoziţiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum şi a condiţiilor corespunzătoare pentru buna desfăşurare a operaţiunilor electorale, funcţionează Autoritatea Electorală Permanentă.
Art. 27
(1)Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie administrativă autonomă cu personalitate juridică şi cu competenţă generală, care asigură aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispoziţiilor legale privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter naţional sau local. Autoritatea Electorală Permanentă urmăreşte şi sprijină dotarea secţiilor de votare cu logistica necesară, precum şi realizarea operaţiunilor specifice în intervalul dintre două perioade electorale.
(2)În înţelesul prezentei legi, perioada electorală este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoştinţă publică a zilei alegerilor şi se încheie o dată cu comunicarea oficială a rezultatului scrutinului. Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoştinţă publică a zilei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3)Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat.
(4)Preşedintele este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalităţile cu pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor.
(5)Preşedintele este ajutat de 2 vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat, unul numit de Preşedintele României, iar celălalt de primul-ministru.
(6)Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic.
(7)Mandatul preşedintelui şi mandatele vicepreşedinţilor Autorităţii Electorale Permanente sunt de câte 8 ani şi pot fi reînnoite o singură dată.
(8)Mandatul preşedintelui sau vicepreşedinţilor încetează în următoarele situaţii:
a)expirarea mandatului;
b)demisie;
c)revocare;
d)deces.
(9)Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de către autorităţile care i-au numit.
(10)Autoritatea Electorală Permanentă, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, îşi aprobă proiectul de buget propriu, înaintea dezbaterii bugetului de stat, şi îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.
(11)Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente este ordonator principal de credite. În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, preşedintele emite ordine.
(12)Autoritatea Electorală Permanentă are un secretar general numit de primul-ministru pe bază de concurs, în condiţiile legii.
(13)În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de unul dintre vicepreşedinţi stabilit prin ordin.
Art. 28
(1)Autoritatea Electorală Permanentă are un aparat propriu de specialitate.
(2)Organizarea şi funcţionarea aparatului propriu al Autorităţii Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuţiile acestuia şi structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente. Personalul Autorităţii Electorale Permanente are acelaşi statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. La organizarea şi funcţionarea aparatului propriu nu se aplică prevederile art. XVI din titlul III al cărţii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)Autoritatea Electorală Permanentă poate avea filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare, înfiinţarea filialelor regionale, numărul de posturi, atribuţiile şi raporturile acestora cu Autoritatea Electorală Permanentă se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia.
(4)Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente se face la nivelul prevăzut de lege pentru personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.
Art. 29
(1)Autoritatea Electorală Permanentă exercită următoarele atribuţii principale în intervalul dintre două perioade electorale:
a)elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfăşurării alegerilor, pe care le transmite spre însuşire Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale, şi urmăreşte modul de îndeplinire a propunerilor;
b)urmăreşte modul de stabilire a localurilor secţiilor de votare şi a sediilor birourilor electorale;
c)urmăreşte şi asigură realizarea din timp a dotărilor specifice secţiilor de votare: urne şi cabine tipizate, ştampile, tuşiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot şi altele asemenea; controlează modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;
d)urmăreşte modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eşalonate, din timp, a logisticii necesare desfăşurării procesului electoral;
e)elaborează sisteme de protecţie a secţiilor de votare, a buletinelor de vot şi a celorlalte documente şi materiale specifice perioadei electorale;
f)monitorizează şi controlează modul de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente şi de păstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum şi modul de efectuare a comunicărilor prevăzute de lege şi de operare a acestora, la timp, în listele electorale;
g)urmăreşte modul de întocmire şi eliberare a cărţilor de alegător, în concordanţă cu listele electorale permanente;
h)urmăreşte şi controlează modul de asigurare a concordanţei dintre conţinutul listelor electorale permanente existente la primării şi exemplarul aflat la judecătorii;
i)asigură, în limita competenţelor sale, aplicarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;
j)elaborează studii şi propuneri vizând îmbunătăţirea sistemului electoral, pe care le dă publicităţii şi le prezintă autorităţilor publice, partidelor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate;
k)prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, pentru Preşedintele României şi pentru autorităţile administraţiei publice locale sau a unui referendum naţional, un raport asupra organizării şi desfăşurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfăşurare a acestuia, abaterile şi neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate şi rezultatul consultării. Raportul se dă publicităţii sub forma unei Cărţi Albe;
l)elaborează materiale şi programe de informare şi instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc şi asupra respectării deontologiei electorale şi asigură popularizarea acestora;
m)elaborează programe specifice de instruire în materie electorală, pentru primarii şi secretarii unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale, organizează desfăşurarea acestor programe, împreună cu Institutul Naţional de Administraţie şi cu filialele regionale;
n)elaborează programe şi stabileşte reguli unitare privind exercitarea votului de către persoanele neştiutoare de carte sau cu handicap şi asigură popularizarea acestora;
o)elaborează proiectul bugetului propriu, care se aprobă prin legea bugetului de stat;
p)întocmeşte lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Naţional de Statistică, care participă la centralizarea, prelucrarea datelor şi constatarea rezultatelor alegerilor;
q)sprijină constituirea bazei materiale specifice sistemului informaţional la nivel naţional, necesar stabilirii rezultatelor alegerilor;
r)organizează licitaţii în vederea selecţionării programelor de calculator care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;
s)elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale;
ş)elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, proiectele de hotărâri specifice bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor;
t)elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză şi exercitare a dreptului de iniţiativă legislativă;
ţ)prezintă Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor; hotărârea se aprobă în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei alegerilor;
u)certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selecţionate în urma licitaţiei organizate potrivit prevederilor legale în vigoare şi le pune la dispoziţie partidelor înscrise în competiţia electorală, la cererea acestora;
v)ţine evidenţa comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti în care sunt vacante posturile de primar sau în care au fost dizolvate consiliile locale şi face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare şi desfăşurare a noilor alegeri;
x)sprijină organizarea şi desfăşurarea alegerilor parţiale.
(2)Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului anual un raport asupra activităţii sale.
(3)Autoritatea Electorală Permanentă îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
(4)În îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă decizii, hotărâri şi instrucţiuni, care se semnează de preşedinte şi se contrasemnează de vicepreşedinţi. Hotărârile Autorităţii Electorale Permanente se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru toate organismele şi autorităţile cu atribuţii electorale.

SECŢIUNEA 2:Birourile electorale
Art. 30
(1)Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se organizează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie si birouri electorale ale secţiilor de votare.
(2)Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţii, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3)În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.
Art. 31
(1)Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, 16 reprezentanţi ai partidelor politice şi alianţelor acestora, care participă la alegeri, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.
(2)Desemnarea celor 7 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Data desfăşurării şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris, de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu două zile înainte de ziua desfăşurării, partidelor politice parlamentare şi se aduce la cunoştinţă publică prin presa scrisă şi audiovizuală. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi consultantul şef ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procesul-verbal constituie actul de învestire.
(3)În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum şi cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire. În această organizare Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
(4)În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central, numele şi prenumele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
(5)Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a numărului listelor de candidaţi centralizate conform art. 32 alin. (1) lit. d).
(6)Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic neparlamentar, alianţă politică sau alianţă electorală dintre acestea în Biroul Electoral Central se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (4).
(7)În cazul în care la desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale dintre acestea ultimul loc de distribuit revine unor partide sau alianţe care au depus acelaşi număr de liste, desemnarea reprezentanţilor acestora se face, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale în cauză.
(8)Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii. Procesul-verbal întocmit de preşedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanţilor constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în Biroul Electoral Central.
(9)În componenţa prevăzută la alin. (3) Biroul Electoral Central adoptă, în termen de două zile de la constituire, un regulament de organizare şi funcţionare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi este obligatoriu pentru toate birourile electorale.
(10)Aparatul de lucru al Autorităţii Electorale Permanente sprijină Biroul Electoral Central, împreună cu personal din cadrul altor autorităţi şi instituţii publice, în realizarea atribuţiilor ce îi revin şi a activităţilor pe care le desfăşoară în perioada electorală.
Art. 32
(1)Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii principale:
a)veghează la actualizarea listelor electorale permanente, urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al ţării şi asigură interpretarea şi aplicarea uniformă a acestora;
b)asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie imediat după constituirea acestora;
c)rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripţie; contestaţiile se soluţionează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege;
d)centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripţie, numărul de liste complete de candidaturi definitive depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; comunică situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire, Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru atribuirea timpilor de antenă, precum şi Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune;
e)primeşte de la birourile electorale de circumscripţie procesele-verbale cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi constată dacă există partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale care nu au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 90 alin. (2); comunică birourilor electorale de circumscripţie şi dă publicităţii, în termen de 24 de ore de la constatare lista partidelor politice, alianţelor politice sau alianţele electorale care nu au întrunit pragul electoral;
f)verifică şi înregistrează rezultatul alegerilor, însumează pe întreaga ţară voturile neutilizate pentru fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală care îndeplineşte condiţia prevăzută la lit. e) şi asigură repartizarea centralizată şi desfăşurarea pe circumscripţii electorale a mandatelor ce li se cuvin;
g)atestă atribuirea unui mandat de deputat organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a întrunit condiţiile prevăzute la art. 4 şi eliberează certificatul doveditor deputatului desemnat pe această bază;
h)anulează alegerile dintr-o circumscripţie electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor şi dispune repetarea scrutinului;
i)poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi rezultatului alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în situaţia în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în procesele-verbale;
j)transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărţii Albe a alegerilor.
(2)Biroul Electoral Central îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii.
(3)Prin listă completă de candidaturi definitive se înţelege lista care cuprinde numărul maxim de candidaţi, stabilit potrivit art. 5 alin. (3).

(4)În cazul în care pentru soluţionarea unei contestaţii sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.
(5)Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care au participat la alegeri. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se poate face numai până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6)Prin fraudă electorală se înţelege orice acţiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid, o alianţă politică, o alianţă electorală sau un candidat independent.
(7)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică.
(8)Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(9)Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 33
(1)Biroul electoral de circumscripţie se constituie din 3 judecători şi din cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce participă la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează biroul electoral.
(2)Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai acestuia. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 24 de ore înainte. Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor şi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral de circumscripţie astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri.
(3)În termen de două zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripţie, numele şi prenumele reprezentanţilor lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.
(4)Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale în biroul electoral de circumscripţie se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală în numărul total al candidaturilor definitive din circumscripţia respectivă, cumulat pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
(5)Completarea biroului electoral cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3). În cazul în care mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale au depus acelaşi număr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se face prin tragere la sorţi de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenţa delegaţilor partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale în cauză.
Art. 34
(1)Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii principale:
a)veghează la organizarea, din timp, a secţiilor de votare, urmăresc şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală din cadrul judeţului;
b)înregistrează candidaturile depuse şi constată rămânerea definitivă a acestora;
c)fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente;
d)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale, din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţionează; contestaţiile se soluţionează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege;
e)distribuie, împreună cu primarii, birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea Votat. Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti distribuie aceste materiale oficiilor electorale;
f)totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare şi comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi candidaţi independenţi. Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti totalizează rezultatul alegerilor transmis de la oficiile electorale şi comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi candidaţi independenţi;
g)constată rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală şi eliberează deputaţilor sau, după caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii, pe baza constatării Biroului Electoral Central cu privire la partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care întrunesc pragul electoral prevăzut la art. 90 alin. (2); predau tribunalului, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot nule şi cele contestate, primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare;
h)înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, iar în municipiul Bucureşti, de la oficiile electorale;
i)comunică Biroului Electoral Central numărul de liste complete de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.
(2)Birourile electorale de circumscripţie îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii.
(3)Hotărârile biroului electoral se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică.
(4)Dacă constată neconcordanţe între datele conţinute de procesele-verbale primite de la secţiile de votare, biroul electoral de circumscripţie solicită preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare respective şi membrilor acestuia, care l-au însoţit, să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură şi aplicarea ştampilei secţiei de votare.
Art. 35
(1)Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din cel mult 7 membri, reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în municipiul Bucureşti.
(2)Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt magistraţi desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti cu cel mult 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului. Prevederile art. 37 alin. (6), (7), (8), (9), (10) şi (11) se aplică în mod corespunzător. Data desfăşurării şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris partidelor politice parlamentare, cu două zile înainte de ziua desfăşurării, de către preşedintele Tribunalului Bucureşti. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi are dreptul să participe câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.
Art. 36
Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:
a)primesc buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea Votat de la biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti şi le distribuie, împreună cu primarii de sector, birourilor electorale ale secţiilor de votare din sector;
b)totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare şi comunică biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi pentru fiecare candidat independent;
c)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare;
d)înaintează biroului electoral de circumscripţie procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare.
Art. 37
(1)Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri.
(2)Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt, de regulă, magistraţi sau alţi jurişti, care nu fac parte din nici un partid politic. Preşedintele şi locţiitorul sunt desemnaţi de preşedintele tribunalului, cu cel mult 10 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi. Lista magistraţilor de pe care se face tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar.
(3)În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista este completată de către prefect cu alte persoane care se bucură de prestigiu în faţa locuitorilor şi care nu fac parte din nici un partid politic.
(4)Lista propusă de prefect cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele din cuprinsul listei care nu sunt desemnate preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului pentru înlocuirea în cazuri deosebite a titularilor. Lista conţine: numele, prenumele, domiciliul, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse.
(5)Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele acestora să fie cât mai aproape de sediul biroului electoral al secţiei de votare.
(6)Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora.
(7)Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare provin din câte un reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi definitive, cumulat pentru Senat şi Camera Deputaţilor, depuse în circumscripţia electorală respectivă.
(8)În vederea desemnării membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sunt obligate să comunice preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi termen, numele şi prenumele reprezentantului lor în biroul electoral. Un partid politic, alianţă politică sau o alianţă electorală poate avea într-un birou electoral de secţie de votare cel mult 3 reprezentanţi.
(9)Dacă două sau mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale au acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral al secţiei de votare în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, aflate, potrivit alin. (7), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toţi reprezentanţii să fie incluşi în componenţa biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele acestuia procedează la tragerea la sorţi, cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (5), care se aplică în mod corespunzător.
(10)În cazul în care partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale nu şi-au desemnat reprezentanţii sau numărul reprezentanţilor este insuficient, completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de preşedintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la sorţi. Dacă este cazul, lista va fi completată cu alte persoane care îndeplinesc cerinţele legii. Dacă biroul nu poate fi completat cu numărul stabilit de lege, acesta poate funcţiona cu numărul de membri desemnaţi, dar nu mai puţin de 3.
(11)Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8) sau, după caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal cuprinzând modul de stabilire a reprezentanţilor, care constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în biroul electoral al secţiei de votare; întocmirea procesului-verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale interesate, dacă şi-au trimis, în acest scop, câte un delegat.
Art. 38
Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
a)primesc copiile de pe listele electorale permanente comunicate potrivit art. 14 alin. (1), iar de la birourile electorale de circumscripţie, buletinele de vot pentru alegătorii care urmează să voteze la secţia de votare, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea Votat. În municipiul Bucureşti buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea Votat le primesc de la oficiile electorale;
b)conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia;
c)numără voturile şi consemnează rezultatele votării;
d)rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
e)înaintează birourilor electorale de circumscripţie sau, după caz, oficiilor electorale procesele-verbale cuprinzând rezultatul votării, împreună cu contestaţiile depuse şi cu materialele la care acestea se referă;
f)predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au sediul, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de la secţiile de votare constituite pe lângă unităţile militare se predau comandantului unităţii, pe bază de proces-verbal;
g)în cazul secţiilor de votare din străinătate, materialele prevăzute la lit. f) se predau misiunii diplomatice din ţara respectivă, care le trimite Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.
Art. 39
(1)Birourile şi oficiile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor lor şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(2)În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.
Art. 40
(1)Reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
(2)Pentru motive întemeiate, apreciate de la caz la caz, reprezentanţii partidelor politice în birourile electorale pot fi înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar şi în ziua alegerilor.
Art. 41
(1)Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor şi oficiilor electorale în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestora.
(2)Contestaţiile prevăzute la alin.(1) se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie, sau de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă. În municipiul Bucureşti contestaţiile se soluţionează de oficiul electoral, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, şi de biroul electoral de circumscripţie, dacă privesc oficiile electorale.
Art. 42
(1)Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice, şi cel mult 7 membri stabiliţi de preşedintele Biroului Electoral Central, prin tragere la sorţi, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, cu consultarea partidelor politice parlamentare. Gruparea în listă, în vederea tragerii la sorţi, se face avându-se în vedere ca persoanele în cauză să aibă domiciliul sau să locuiască în localitatea în care se organizează secţia respectivă sau cât mai aproape de aceasta.

(2)Preşedintele biroului electoral al secţiilor de votare organizate în condiţiile art. 23 alin. (2) este locţiitorul comandantului navei. Comandantul navei stabileşte, prin tragere la sorţi, 2 membri ai biroului.
Art. 43
Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale şi a locţiitorilor acestora, precum şi a membrilor se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire.