Titlul iv - Prestaţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii - Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii
M.Of. 1089
În vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
TITLUL IV:Prestaţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii
Art. 44
În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de prestaţii de asigurări sociale:
a)pensii;
b)alte prestaţii de asigurări sociale.
CAPITOLUL I:Pensii
Art. 45
(1)Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege pot beneficia de una dintre următoarele categorii de pensii acordate în sistemul public de pensii:
a)pensia pentru limită de vârstă;
b)pensia anticipată;
c)pensia de invaliditate;
d)pensia de urmaş.
(2)În sistemul public de pensii o persoană poate beneficia de o singură categorie de pensie dintre cele prevăzute la alin. (1).
SECŢIUNEA 1:Pensia pentru limită de vârstă
Art. 46
| *) N.n. - ATENŢIE! Potrivit art. 167 din Lege, art. 46 alin. (2) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024. |
(1)Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute în anexa nr. 5.
(2)Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condiţiile de înscriere la pensie prevăzute la alin. (1) pot opta între acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi continuarea activităţii, cu acordul anual al angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Art. 47
(1)Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
(2)Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
(3)Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
(4)La calculul stagiului minim de cotizare contributiv şi al stagiului complet de cotizare contributiv se ia în considerare şi perioada prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. e).
(5)Începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa nr. 5, stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maximum 3 ani.
(6)În situaţia în care se constată o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, autorităţile competente vor lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv şi a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creştere a speranţei de viaţă, prin modificarea cadrului legal. În situaţia în care se constată o evoluţie negativă a speranţei de viaţă, stagiile de cotizare şi vârsta standard de pensionare nu pot fi majorate.
(7)În situaţia în care creşterea stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv şi a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, prevederile alin. (6) nu se aplică.
(8)Odată cu publicarea proiecţiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul fiscal întocmeşte un raport prin care verifică dacă stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă. Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal. În situaţia în care sunt identificate abateri de la prevederile alin. (6), Guvernul este obligat să majoreze stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare conform alin. (6).
Art. 48
(1)Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:
a)conform tabelului nr. 1, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă;
Tabelul nr. 1
Stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite (ani împliniţi) | Vârsta standard de pensionare se reduce cu: | |
ani | luni | |
1 | - | 4 |
2 | - | 8 |
3 | 1 | - |
4 | 1 | 4 |
5 | 1 | 8 |
6 | 2 | - |
7 | 2 | 4 |
8 | 2 | 8 |
9 | 3 | - |
10 | 3 | 4 |
11 | 3 | 8 |
12 | 4 | - |
13 | 4 | 4 |
14 | 4 | 8 |
15 | 5 | - |
16 | 5 | 4 |
17 | 5 | 8 |
18 | 6 | - |
19 | 6 | 4 |
20 | 6 | 8 |
21 ani şi peste | 7 | - |
b)conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţii speciale potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi în situaţia celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţii speciale prevăzute la art. 28 alin. (1);
Tabelul nr. 2
Stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă şi/sau în condiţii speciale (ani împliniţi) | Vârsta standard de pensionare se reduce cu: | |
ani | luni | |
1 | - | 6 |
2 | 1 | - |
3 | 1 | 6 |
4 | 2 | - |
5 | 2 | 6 |
6 | 3 | - |
7 | 3 | 6 |
8 | 4 | - |
9 | 4 | 6 |
10 | 5 | - |
11 | 5 | 6 |
12 | 6 | - |
13 | 6 | 6 |
14 | 7 | - |
15 | 7 | 6 |
16 | 8 | - |
17 | 8 | 6 |
18 | 9 | - |
19 | 9 | 6 |
20 ani şi peste | 10 | - |
c)cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944, şi/sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât şi în sisteme neintegrate acestuia beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii.
Art. 49
(1)Sunt exceptate de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare, în condiţii speciale, de cel puţin:
a)20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) sau 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani;
b)20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani;
c)25 de ani în unul dintre locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. c), f), g), i)-l) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 11 ani;
d)25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) şi h) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani.
(2)Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la alin. (1) nu pot fi cumulate cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art. 50
(1)Sunt exceptate de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii speciale de cel puţin 22 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de cel puţin 25 de ani în zona II de expunere la radiaţii, în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b).
(2)În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii speciale în zona I de expunere la radiaţii, respectiv cu 18 ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în zona II de expunere la radiaţii.
(3)În situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţiile speciale prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b), mai mici de 22 de ani în zona I de expunere la radiaţii şi mai mici de 25 de ani în zona II de expunere la radiaţii, aceste stagii se cumulează considerându-se stagii de cotizare în zona II de expunere la radiaţii.
(4)Vârsta standard de pensionare redusă în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mică de 45 de ani, atât în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, cât şi în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona II de expunere la radiaţii.
Art. 51
(1)Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, astfel:
Tabelul nr. 3
Nr. copii născuţi şi crescuţi | Vârsta standard de pensionare se reduce cu: | |
ani | luni | |
1 | - | 6 |
2 | 1 | - |
3 | 1 | 6 |
4 | 2 | - |
5 | 2 | 6 |
6 | 3 | - |
7 şi peste | 3 | 6 |
(2)Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.
Art. 52
(1)Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
a)cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
b)cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;
c)cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap, stagiul complet de cotizare.
(2)La calculul stagiului de cotizare contributiv prevăzut la alin. (1) nu se iau în considerare perioadele de asigurare voluntară în baza unui contract de asigurare.
Art. 53
Persoanele cu deficienţă vizuală gravă beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat în aceste condiţii un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.
Art. 54
(1)Fracţiunea de an de stagiu de cotizare realizată în grupa I şi/sau condiţii speciale de muncă, pentru care nu se acordă reducerea vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 48 alin. (1) lit. b), poate fi cumulată cu perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiţii deosebite de muncă în vederea reducerii vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a).
(2)Reducerile vârstelor standard de pensionare acordate asiguraţilor sistemului public de pensii, prevăzute la art. 48, art. 51 şi de alte acte normative cu caracter special, pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 11 ani.
(3)Vârstele de pensionare reduse în condiţiile prevăzute la alin. (2) nu pot fi mai mici de 52 de ani pentru femei şi de 54 de ani pentru bărbaţi.
Art. 55
(1)În situaţia personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) se aplică numai în condiţiile realizării numărului minim de ore de zbor, salturi sau starturi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2001.
(2)Activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii, sunt cele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2001 privind stabilirea criteriilor de încadrare a activităţilor de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I şi II de expunere la radiaţii.
(3)Activităţile desfăşurate la locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) şi f)-l) se consideră în condiţii speciale de muncă numai dacă acestea se desfăşoară în aceste condiţii, pe toată durata programului normal de lucru dintr-o lună.
Art. 56
Persoanele care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 cu cel puţin 5 ani de stagiu de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5.
Art. 57
Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 56 nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
SECŢIUNEA 2:Pensia anticipată
Art. 58
(1)Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, prevăzut în anexa nr. 5, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv cu până la 5 ani.
(2)La stabilirea stagiului complet de cotizare contributiv, necesar acordării pensiei anticipate, nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 6 alin. (2) şi (3) din prezenta lege.
(3)Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 4.
Tabelul nr. 4
Perioada de stagiu de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 | Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%) |
până la un an | 0,40 |
între un an şi 2 ani | 0,35 |
între 2 şi 3 ani | 0,30 |
între 3 şi 4 ani | 0,25 |
între 4 şi 5 ani | 0,20 |
Art. 59
La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 58 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art. 60
(1)La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării şi, după caz, prin valorificarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate, precum şi adăugarea perioadelor prevăzute la art. 58 alin. (2).
(2)Beneficiarul unei pensii anticipate poate opta pentru pensie de invaliditate în situaţia diminuării capacităţii de muncă.
SECŢIUNEA 3:Pensia de invaliditate
Art. 61
(1)Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:
a)accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii;
b)altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca.
(2)La stabilirea stagiului de cotizare contributiv realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 6 alin. (2) şi (3) din prezenta lege.
(3)Au dreptul la pensie de invaliditate şi elevii, ucenicii şi studenţii care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.
(4)Au dreptul la pensie de invaliditate angajaţii români care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii şi ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, dacă au înregistrat un accident de muncă şi deţin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 care să ateste faptul că fac obiectul legislaţiei de securitate socială din România, respectiv documentul portabil A1.
Art. 62
(1)În raport cu gradul de diminuare a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
a)de gradul I, caracterizată de deficienţa funcţională gravă, capacitate de autoservire pierdută;
b)de gradul II, caracterizată de deficienţa funcţională accentuată şi capacitate de autoservire păstrată parţial;
c)de gradul III, caracterizată de deficienţa funcţională medie şi capacitatea de autoservire păstrată.
(2)Pentru oricare dintre gradele de invaliditate prevăzute la alin. (1), în funcţie de diminuarea capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale, în condiţiile art. 64.
Art. 63
(1)Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu avizul Ministerului Sănătăţii.
(2)CNPP, prin intermediul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare INEMRCM, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
Art. 64 
(8)Comisiile medicale regionale de contestaţii funcţionează în cadrul caselor teritoriale de pensii şi în cadrul INEMRCM, după caz. Organizarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNPP, emis în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.
(1)Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, cu excepţia urmaşilor prevăzuţi la art. 74 lit. c), de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul INEMRCM, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
(2)Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM, în funcţie de domiciliul solicitantului, de către acesta, respectiv de către aparţinător, în cazul persoanelor nedeplasabile.
(3)Cabinetele de expertiză medicală au sediul la nivelul caselor teritoriale de pensii, în centre medicale, ambulatorii de specialitate sau în spitale, după caz. Listele cu privire la locaţia cabinetelor de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM se afişează public atât la sediul CNPP şi la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât şi pe site-ul instituţiilor.
(4)În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate şi, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
(5)În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (4), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(6)Decizia medicală prevăzută la alin. (4) se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (5), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(7)Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă emitent al deciziei. Contestaţia se soluţionează de către comisiile medicale regionale de contestaţii.
(8)Comisiile medicale regionale de contestaţii funcţionează în cadrul caselor teritoriale de pensii şi în cadrul INEMRCM, după caz. Organizarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNPP, emis în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.(9)Contestaţia prevăzută la alin. (7) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 10 zile de la data soluţionării.
(10)Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (7) pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare, atât de persoana care a solicitat încadrarea în grad de invaliditate, cât şi de mandatarul/reprezentantul său legal, după caz.
(11)Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive.
(12)Ordinul prevăzut la alin. (8) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 65
În vederea efectuării de investigaţii şi examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin INEMRCM, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unităţi sanitare de specialitate, în condiţiile legii.
Art. 66
(1)La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.
(2)Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
Art. 67
(1)Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor.
(2)Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, aferent lunii pentru care se face plata.
(3)Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(4)În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi. În cazul sistemelor de pensii neintegrate sistemului public de pensii, indemnizaţia acordată se compensează lunar din bugetul de stat.
Art. 68
(1)Pensionarii de invaliditate sunt supuşi periodic revizuirii medicale, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.
(2)După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a)menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b)încadrarea în alt grad de invaliditate;
c)redobândirea capacităţii de muncă.
(3)Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4)Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligaţia să se prezinte pentru revizuirea medicală la termenul stabilit şi să depună documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.
(5)Revizuirea medicală se poate efectua oricând la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6)Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează procedurile de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 64 alin. (7)-(11).
(7)Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
Art. 69
(1)Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a)prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b)au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5;
c)au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, conform prezentei legi.
(2)Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul INEMRCM, conform listei de afecţiuni ireversibile prevăzute în hotărârea Guvernului pentru aprobarea criteriilor medicale pe baza cărora se face încadrarea în grade de invaliditate, în condiţiile art. 63 alin. (1).
(3)Avizul INEMRCM prevăzut la alin. (2) este obligatoriu pentru medicul expert al asigurărilor sociale şi va fi pus în aplicare de acesta în termen de 10 zile de la comunicare.
Art. 70
(1)În cazuri de neconcordanţă cu starea clinică, precum şi în cazurile a căror documentaţie impune verificarea datelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita avizul INEMRCM în vederea soluţionării cererii de încadrare în grad de invaliditate.
(2)INEMRCM poate convoca, pentru evaluare/expertizare, persoanele încadrate în grad de invaliditate, în cazurile prevăzute la alin. (1), şi persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate.
(3)Persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate, precum şi persoanele încadrate în grad de invaliditate, au obligaţia de a se prezenta la convocarea prevăzută la alin. (2).
(4)Neprezentarea la convocare, din motive imputabile persoanelor, precum şi refuzul de a efectua investigaţiile medicale şi examinările necesare pentru evaluarea/expertizarea capacităţii de muncă atrag respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de invaliditate.
(5)Neprezentarea la convocare sau, după caz, refuzul efectuării investigaţiilor medicale şi examinărilor necesare în vederea expertizării capacităţii de muncă se comunică caselor teritoriale de pensii, în termen de 5 zile, de către INEMRCM.
(6)În aplicarea prevederilor alin. (1)-(5), INEMRCM emite avize şi rapoarte de expertiză medicală a capacităţii de muncă, cu caracter obligatoriu, pentru cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau pentru comisiile medicale regionale de contestaţii, precum şi decizii medicale asupra capacităţii de muncă.
(7)Avizele emise de INEMRCM vor fi puse în aplicare de cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau de comisiile medicale regionale de contestaţii, după caz, în termen de 10 zile de la comunicare.
(8)Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă emise conform alin. (6) pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă din cadrul INEMRCM. Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile şi se comunică în termen de 10 zile de la soluţionare.
(9)Deciziile Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, emise în soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(10)Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive.
Art. 71
(1)Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 69 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii, în vederea reintegrării socioprofesionale.
(2)Programele recuperatorii se recomandă de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă şi sunt completate de medicul curant.
(3)Medicii experţi ai asigurărilor sociale verifică respectarea programelor recuperatorii.
Art. 72
(1)La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă stabilită în condiţiile prezentei legi, cu valorificarea eventualelor perioade de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate, precum şi a perioadelor prevăzute la art. 61 alin. (2).
(2)Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu şi se acordă cuantumul cel mai avantajos.
(3)Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 67 se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
(4)În situaţia în care pensionarii de invaliditate îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea unei pensii anticipate, aceştia pot opta între pensia de invaliditate şi pensia anticipată.
SECŢIUNEA 4:Pensia de urmaş
Art. 73
Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Art. 74
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a)până la vârsta de 16 ani;
b)dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c)pe toată durata invalidităţii, de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 75
(1)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2)În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 76
(1)Soţul supravieţuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare are dreptul la pensie de urmaş, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an şi dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
(2)Soţul supravieţuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Art. 77
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 75 şi art. 76 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Art. 78
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Art. 79
(1)Pensia de urmaş se stabileşte prin raportare la pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau la pensia de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, după caz.
(2)Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinător aferent pensiei prevăzute la alin. (1) în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a)50% - pentru un singur urmaş;
b)75% - pentru 2 urmaşi;
c)100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
(3)Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 80
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.
Art. 81
În cazul modificării numărului de urmaşi îndreptăţiţi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 79 alin. (2).
Art. 82
Persoanele prevăzute la art. 74 lit. c) şi la art. 76 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.
CAPITOLUL II:Calculul pensiilor
Art. 83 (1)Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă.
(1)Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă.(2)La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1), fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.
Art. 84 *) Prevederile art. 84 alin. (3)-(5), alin. (7) şi (8) din Legea nr. 360/2023 se aplică începând cu anul 2026.
*) Prevederile art. 84 alin. (3)-(5), alin. (7) şi (8) din Legea nr. 360/2023 se aplică începând cu anul 2026.(1)Valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 83 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi şi nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia anterioară, respectiv nivelul 25.
(2)La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă este de 81 de lei.
(3)Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
(4)În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (3) are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de referinţă se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(5)În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (3) au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de referinţă.
(6)În anul 2024, valoarea punctului de pensie prevăzută pentru anul 2023, respectiv de 1.785 de lei, se majorează cu 13,8% şi este de 2.032 de lei.
(7)Începând cu anul 2025, procentul de majorare rezultat din aplicarea prevederilor alin. (3)-(5) nu poate fi mai mare decât procentul de creştere al veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflaţiei din ultimii 2 ani, indicatori definitivi, cunoscuţi în ultimii 2 ani anteriori, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică, situaţie în care se acordă procentul cel mai avantajos.
(8)În luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal întocmeşte un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referinţă, conform alin. (3)-(5), precum şi la eventualele abateri de la regula de majorare şi impactul financiar determinat de acestea. Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.
(9)În situaţia constatării abaterilor prevăzute la alin. (8), autorităţile competente vor lua măsuri corective, prin modificarea cadrului legal, pentru a compensa impactul financiar, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale valorii punctului de referinţă.
(10)Începând cu anul 2027 şi periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal întocmeşte un raport privind evoluţia cheltuielilor cu pensiile publice în funcţie de proiecţiile Ageing Working Group (AWG). Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.
(11)În situaţia constatării depăşirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu raportul la care face referire alin. (10), luate în considerare la momentul adoptării prezentei legi, autorităţile competente vor lua măsurile necesare pentru revenirea la referinţa stabilită, exprimată ca procent din PIB, inclusiv de creştere a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.
Art. 85
(1)Numărul total de puncte realizat de asigurat se obţine din însumarea punctajelor anuale ale acestuia şi a numărului de puncte de stabilitate.
(2)Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
(3)Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:
a)0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
b)0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
c)un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
(4)Stagiile de cotizare contributive prevăzute la alin. (3) sunt cele realizate în sistemul public de pensii.
(5)Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la alin. (3) se acordă proporţional şi pentru fracţiunile de an.
(6)Prevederile alin. (3)-(5) nu se aplică pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii.
(7)Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.
(8)În situaţia asiguraţilor care, în aceeaşi perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat contribuţia de asigurări sociale, dovedesc şi venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate.
(9)În cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3), punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de asigurare socială.
(10)Punctajul lunar calculat în condiţiile alin. (9) se atribuie pentru fiecare lună calendaristică prevăzută în contractul de asigurare socială pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale.
(11)La calcularea punctajelor anuale, a punctajelor lunare şi a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale.
(12)În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, potrivit Codului Fiscal, sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale.
Art. 86
(1)Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c) şi d), la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă.
(2)Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), b) şi e) punctajul lunar este de 0,25 puncte.
(3)În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1), se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare.
(4)În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) şi care, în aceeaşi perioadă, au realizat, conform legii, stagii de cotizare contributive, la calculul punctajului lunar al asiguratului se ia în considerare câştigul brut lunar/venitul lunar asigurat.
Art. 87
(1)Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
a)0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b)0,20 puncte pentru gradul II de invaliditate;
c)0,10 puncte pentru gradul III de invaliditate.
(2)Pentru perioadele în care persoana a fost şomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.
(3)Pentru perioadele în care persoana a beneficiat de plăţi compensatorii, pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la determinarea punctajului lunar se utilizează drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.
Art. 88
(1)Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează:
a)0,25 puncte pentru fiecare lună în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
b)0,50 puncte pentru fiecare lună în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.
(2)Persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) şi art. 53 beneficiază de 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap, respectiv deficienţă vizuală gravă.
(3)Persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. b) beneficiază de 0,25 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele prevăzute la art. 28 lit. a) şi b) beneficiază de un punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în aceste condiţii.
(5)Punctele suplimentare acordate potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se adaugă la punctajul lunar calculat conform art. 85 alin. (7).
CAPITOLUL III:Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 89 (1)Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
(1)Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.(2)Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.
(3)Obligaţia depunerii actelor prevăzute la alin. (2) revine în exclusivitate titularului sau reprezentantului legal al acestuia.
(4)În aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, persoanele care au locul de şedere permanentă în străinătate pot depune cererea prin care solicită acordarea de drepturi de pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se face dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la instituţia de asigurări sociale competentă din statul de şedere permanentă.
(5)Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2) sau (4), poate fi retrasă la solicitarea titularului, a reprezentantului legal ori a mandatarului desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare.
Art. 90
(1)În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.
(2)Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2).
(3)În situaţia în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2), drepturile se acordă începând cu data înregistrării cererii.
(4)În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a)de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţia persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;
b)de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, nu are calitatea de asigurat;
c)din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
d)de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
e)de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte, ulterior decesului susţinătorului, condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.
Art. 91
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la termenul de prescripţie, în sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii, cu excepţia pensiei anticipate, care se plăteşte de la data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi d).
Art. 92
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la termenul de prescripţie, drepturile de pensie recalculate în condiţiile prezentei legi se plătesc de la data acordării înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii, cu excepţia pensiei anticipate, care se plăteşte de la data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi d).
Art. 93
(1)Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2)În aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în cazul în care, la solicitarea casei teritoriale de pensii competente din România, cererea prevăzută la art. 89 alin. (4) nu a putut fi completată de către solicitant cu toate documentele necesare stabilirii dreptului, în termen de 6 luni de la data înregistrării, cererea de pensionare se soluţionează prin decizie de respingere.
(3)Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit cu 30 de zile în cazul persoanelor care au calitatea de asigurat în luna solicitării, precum şi în situaţia în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare documente şi/sau operaţiuni suplimentare.
(4)Decizia de pensie cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
(5)Decizia de admitere a cererii de pensionare poate fi anulată la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(6)Decizia casei teritoriale de pensii se comunică titularului sau reprezentantului legal, după caz, care a solicitat pensionarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în format electronic, în termen de 10 zile de la data emiterii, ori personal, la sediul instituţiei emitente.
(7)În termenul prevăzut la alin. (6), casa teritorială de pensii emitentă comunică angajatorului o informare cu privire la emiterea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, anticipată sau de invaliditate. Informarea va cuprinde numele şi prenumele persoanei, codul numeric personal, tipul deciziei de pensionare, precum şi data emiterii acesteia.
Art. 94
(1)În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), dacă se constată că solicitarea pensionarului este neîntemeiată, cererea de revizuire se soluţionează conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare.
(3)Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul unor erori materiale sau de calcul, intervenite în procesul administrativ de prelucrare şi redactare a datelor în vederea stabilirii/recalculării/plăţii drepturilor de pensie, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de casa teritorială de pensii competentă.
(5)Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(6)Pensionarii pentru limită de vârstă, care realizează stagiul de cotizare după data înscrierii la pensie, pot solicita recalcularea pensiei, prin adăugarea acestuia, în condiţiile legii, o singură dată într-un an calendaristic.
(7)Cererea prevăzută la alin. (5) şi (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la data înregistrării, prin decizie de recalculare.
(8)Termenul prevăzut la alin. (7) poate fi prelungit cu 30 zile în situaţia în care sunt necesare documente şi/sau operaţiuni suplimentare pentru soluţionarea cererii.
(9)Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) şi (6) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 96
(1)Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, după cum urmează:
a)la domiciliul/reşedinţa pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi Compania Naţională "Poşta Română" - S.A.;
b)în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi băncile comerciale, precum şi între CNPP şi alte instituţii de credit, conform legii.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii.
(3)În situaţia persoanelor care beneficiază atât de pensie, cât şi de alte drepturi băneşti prevăzute la alin. (2), plata drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se face prin aceeaşi modalitate de plată, la aceeaşi adresă sau în acelaşi cont curent sau cont de card, pentru toate drepturile cuvenite aceleiaşi persoane.
(4)CNPP, prin casele teritoriale de pensii, transmite lunar beneficiarilor, prin bănci sau prin Compania Naţională "Poşta Română" - S.A., după caz, drepturile prevăzute la alin. (1) şi (2).
(5)În situaţia beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) la domiciliu/reşedinţă, Compania Naţională "Poşta Română" - S.A. remite lunar acestora drepturile băneşti şi documentul de plată întocmit de CNPP.
(6)În situaţia beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) în cont curent sau în cont de card, documentul de informare cu privire la sumele plătite, întocmit de CNPP, este transmis lunar la domiciliul acestora, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(7)Pentru beneficiarii care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) în cont curent sau în cont de card, CNPP transmite, la cererea acestora, în format electronic, în contul online deschis în portalul CNPP, documentul de informare cu privire la sumele plătite.
(8)Documentul de informare prevăzut la alin. (7), transmis în format electronic, produce efecte juridice identice cu documentul de informare cu privire la sumele plătite transmis lunar, în format fizic, la domiciliu sau, după caz, la reşedinţă, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(9)Documentul de informare prevăzut la alin. (7), în format electronic, este acceptat ca document valid în relaţia cu toate instituţiile şi autorităţile publice. Instituţiile şi autorităţile publice care îl solicită nu vor condiţiona oferirea de informaţii sau de servicii de prezentarea documentului în format fizic.
(10)CNPP arhivează documentele de informare cu privire la sumele plătite, transmise în format electronic, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile tehnice stabilite de Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.
(11)Dacă timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti prevăzute la alin. (1) lit. a) şi alin. (2), care se achită la domiciliu/reşedinţă, sunt restituite ca neachitate şi nu sunt solicitate de beneficiarul în cauză, casa teritorială de pensii procedează la neefectuarea plăţii respectivelor drepturi, începând cu luna următoare.
(12)În cazul în care, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii, drepturile băneşti prevăzute la alin. (11) nu sunt solicitate de beneficiari, casa teritorială de pensii procedează la suspendarea plăţii acestora, începând cu luna următoare.
(13)Modelul documentului de plată şi modelul documentului de informare prevăzute la alin. (5) şi (6) se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP şi cuprind informaţii cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(14)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), în situaţia pensionarilor aflaţi în instituţii de asistenţă socială sau în detenţie, plata pensiei, precum şi a celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii, se poate face, la cererea titularului, la sediul acestora.
Art. 97
(1)Cheltuielile cu transmiterea către beneficiar a drepturilor prevăzute la art. 96 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea documentelor de informare la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanţează drepturile respective şi se determină după cum urmează:
a)prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor;
b)prin stabilirea unui tarif, pentru un document de informare, în situaţia în care beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card;
c)prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.
(2)Procentul şi tariful prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3)Procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1,1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(4)Comisionul bancar prevăzut la alin. (1) lit. c) se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 98
(1)Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2)Prestaţiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3)Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, pentru care comisioanele se suportă, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii.
(4)Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(5)Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor băneşti acordate de casele teritoriale de pensii stabiliţi pe teritoriul altor state, denumiţi în continuare beneficiari nerezidenţi, au obligaţia de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an, un certificat de viaţă.
(6)Certificatul de viaţă prevăzut la alin. (5) se transmite de beneficiarul nerezident din proprie iniţiativă.
(7)Beneficiarul nerezident are obligaţia de a semna certificatul de viaţă în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt.
(8)Modelul unic de certificat de viaţă se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP.
Art. 99
Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP.
Art. 100
(1)În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a)pensionarul a decedat;
b)pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c)pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 74 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 76 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale şi rezultatul investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz;
e)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 70 alin. (2), sau a refuzat să efectueze investigaţiile medicale şi examinările necesare în vederea evaluării capacităţii de muncă, după caz;
f)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 71 alin. (1);
g)copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 74 lit. c);
h)pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului;
i)soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
j)a expirat perioada de 6 luni de la data decesului susţinătorului, prevăzută la art. 77;
k)ultimul copil a împlinit vârsta de 7 ani, în cazul pensiei de urmaş acordată soţului supravieţuitor conform art. 78.
(2)Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică CNPP şi celorlalte entităţi care gestionează sisteme de pensii neintegrate sistemului public, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor.
(3)Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice în scris informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei teritoriale de pensii în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 101
(1)În sistemul public de pensii, plata pensiei/indemnizaţiei pentru însoţitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a)pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b)pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu urmează programele recuperatorii prevăzute la art. 71 alin. (1);
c)copilul beneficiar al pensiei de urmaş, prevăzut la art. 74 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
d)soţul supravieţuitor sau copilul urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
e)a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei;
f)beneficiarul nu prezintă sau nu transmite casei teritoriale de pensii competente certificatul de viaţă în termenele prevăzute la art. 98 alin. (5);
g)a expirat termenul prevăzut la art. 96 alin. (12);
h)pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;
i)soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, prevăzute la art. 75-78, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d), mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată;
j)pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d).
(2)În cazul pensionarului de invaliditate gradul I, care beneficiază de indemnizaţie pentru însoţitor, prevăzută la art. 67, plata acesteia se suspendă începând cu luna următoare celei în care pensionarul optează pentru un alt drept acordat cu aceeaşi destinaţie, în baza unor acte normative cu caracter special.
(3)În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş în condiţiile prevăzute la art. 74 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 noiembrie a anului în curs.
(4)În situaţia pensionarului de invaliditate sau a pensionarului urmaş prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin. (1) care nu se prezintă la convocarea INEMRCM sau a medicului expert al asigurărilor sociale, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate, suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare neîndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 70 alin. (3).
(5)Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 102
(1)În sistemul public de pensii, reluarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se face după cum urmează:
a)potrivit prevederilor convenţiei de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiate de România, în situaţia prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. a);
b)începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situaţia prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. b);
c)la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situaţia prevăzută la art. 71 alin. (1);
d)de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situaţia prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. c);
e)la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situaţiile prevăzute la art. 101 alin. (1) lit. i) şi j);
f)la cerere, începând cu luna următoare exprimării opţiunii la pensie, pentru situaţia prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. d);
g)la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului, pentru situaţia prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. e);
h)de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viaţă după expirarea termenelor prevăzute la art. 98 alin. (5);
i)la cerere, începând cu luna următoare celei în care pensionarul de invaliditate gradul I optează pentru plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 67;
j)de la data suspendării, pe baza dovezii continuării studiilor, în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaş prevăzut la art. 101 alin. (3), cu excepţia copilului urmaş, medic rezident, situaţie în care reluarea plăţii pensiei se face de la data angajării;
k)la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor suspendate conform prevederilor art. 101 alin. (1) lit. g) şi alin. (5).
(2)Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea termenului general de prescripţie şi numai dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.
(3)În aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, reluarea plăţii pensiei, în situaţia prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. h), se face în baza deciziei medicale asupra capacităţii de muncă emise de medicul expert al asigurărilor sociale, astfel:
a)începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă;
b)de la data suspendării, dacă documentele medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă au fost transmise casei teritoriale de pensii în termen de un an de la data suspendării, iar depăşirea termenului de revizuire nu îi poate fi imputată pensionarului sau instituţiei competente de la locul de şedere permanentă;
c)începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, dacă termenul prevăzut la lit. b) este depăşit.
Art. 103
Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii.
Art. 104
Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilire, plată, suspendare, încetare, reluare, revizuire, precum şi contestarea deciziilor şi recuperarea sumelor încasate necuvenit se aplică şi indemnizaţiilor/pensiilor de serviciu acordate prin legi speciale, pentru care stabilirea şi plata se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor teritoriale de pensii, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 105
În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care se datorează contribuţii de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal, precum şi persoanele care desfăşoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022, şi care datorează contribuţia de asigurări sociale, indiferent de nivelul acestora, cu excepţia:
a)soţului supravieţuitor beneficiar al unei pensii de urmaş care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d), mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată;
b)pensionarului, beneficiar al unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d).
Art. 106
Beneficiarii prestaţiilor de asigurări sociale şi al celorlalte drepturi stabilite şi plătite, conform legii, prin intermediul casei teritoriale de pensii, sunt obligaţi să comunice acesteia orice schimbare intervenită de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care au fost stabilite sau se plătesc aceste drepturi, în termen de 15 zile de la data apariţiei schimbării respective.
Art. 107
(1)Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturile restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la data decesului, se plătesc unei singure persoane, care poate fi soţ supravieţuitor, copil, părinte sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul altor drepturi prevăzute de legi speciale pentru care stabilirea şi plata revin, conform legii, caselor teritoriale de pensii, dacă legea specială nu dispune altfel.
CAPITOLUL IV:Alte prestaţii de asigurări sociale
Art. 108
În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele prestaţii de asigurări sociale:
a)tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
b)ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, al pensionarului sau al unui membru al familiei acestora.
Art. 109
(1)Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin acordarea de bilete de tratament asiguraţilor şi pensionarilor sistemului public de pensii, în limita sumelor alocate pentru această prestaţie, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2)Numărul total al biletelor de tratament balnear, inclusiv al celor asigurate în unităţile de tratament balnear din proprietatea CNPP, este stabilit anual prin hotărâre a Guvernului.
(3)În vederea stabilirii numărului de bilete de tratament balnear pentru staţiunile balneare se va ţine seama de solicitările potenţialilor beneficiari, de categoria de confort oferită, precum şi de nivelul maxim al tarifelor stabilit prin ordin al preşedintelui CNPP, conform prevederilor legale în vigoare.
(4)Prestaţiile privind tratamentul balnear sunt asigurate în unităţile de tratament din proprietatea CNPP şi, în completare, în unităţi de profil, prin contracte încheiate potrivit legii.
(5)Asiguraţii şi pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, în condiţiile prezentei legi, după cum urmează:
a)gratuit - persoanele beneficiare de pensie de invaliditate din cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale;
b)cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti - asiguraţii şi pensionarii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a).
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) se pot acorda bilete de tratament balnear, în condiţiile prezentei legi, şi soţului/soţiei asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii, care nu este asigurat/pensionar al sistemului public, cu plata integrală a biletului de tratament.
(7)Durata biletului de tratament balnear este de 16 zile.
(8)Contravaloarea prestaţiilor acordate în condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) şi diferenţa dintre contravaloarea prestaţiilor şi contribuţia bănească prevăzută la alin. (5) lit. b) se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(9)Criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear, inclusiv categoriile de beneficiari şi nivelul contribuţiei băneşti individuale ale acestora, se aprobă anual prin ordin al preşedintelui CNPP.
Art. 110
Numărul biletelor de tratament balnear, inclusiv cele care se acordă gratuit potrivit prezentei legi, precum şi cele care se acordă gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale unor legi cu caracter reparatoriu, modul de acordare, de distribuire şi de decontare a acestora, se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 109 alin. (2).
Art. 111
(1)În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului se acordă ajutor de deces unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele sau oricare persoană care face această dovadă.
(2)Ajutorul de deces prevăzut la alin. (1) se acordă şi în cazul decesului persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă.
(3)Dovada prevăzută la alin. (1) se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.
(4)Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 112
(1)Asiguratul şi pensionarul au dreptul la ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie care, la data decesului, nu era asigurat sau pensionar al sistemului public de pensii.
(2)Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:
a)soţul;
b)copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani ori, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, sau indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;
c)părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.
(3)În cazul acordării ajutorului de deces prevăzut la alin. (1), solicitantul trebuie să facă dovada calităţii de asigurat sau de pensionar la data decesului membrului de familie pentru care se solicită acest drept.
(4)Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la art. 111 alin. (4).
(5)Ajutorul de deces se acordă şi în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu potrivit prevederilor art. 6 alin. (1).
Art. 113
(1)În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora, ajutorul de deces prevăzut la art. 111 sau art. 112 poate fi achitat şi către o persoană juridică, dacă aceasta face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), plata ajutorului de deces se face pe baza documentelor justificative prin virament bancar.
Art. 114
(1)Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora.
(2)Acordarea ajutorului de deces se face la cerere, pe baza certificatului de deces şi a documentelor justificative, şi nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.
Art. 115
(1)Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, de către casa teritorială de pensii competentă, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) şi (2), respectiv al unui membru de familie al acestora.
(2)Plata ajutorului de deces se poate face şi prin virament bancar, în situaţia persoanelor fizice care solicită ajutor de deces.
(3)Competenţa teritorială a acordării ajutorului de deces revine, după caz, casei teritoriale de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul asiguratul/pensionarul decedat sau în a cărei rază îşi are domiciliul asiguratul/pensionarul care solicită ajutor de deces pentru membrul de familie.
Art. 116
(1)Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
(2)Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie prevăzut de lege, calculat de la data emiterii certificatului de deces.
(3)Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (1) se achită la nivelul prevăzut de lege la data decesului.