Capitolul iv - Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii - Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii - Republicată
M.Of. 628
Ieşit din vigoare Versiune de la: 7 Martie 2019
CAPITOLUL IV:Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii comune
Art. 30 (1)Secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul, respectiv obligaţia corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea judecătorilor, respectiv imparţialitatea sau independenţa procurorilor în dispunerea soluţiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor. Sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său se soluţionează la cerere sau din oficiu de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la sesizarea judecătorului sau procurorului, sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.(3)În situaţiile în care este afectată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a unui judecător sau procuror, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile care se impun şi asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.(4)Judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.(5)La solicitarea judecătorului sau procurorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi afişat la instituţia unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi/sau publicat pe site-ul acestei instituţii.(6)Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.(7)Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Art. 341(1)Consiliul Superior al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii ale sistemelor judiciare din alte state.(2)În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Consiliul Superior al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte state la acţiunile de cooperare desfăşurate în România.SECŢIUNEA 2:Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
Art. 35
a)apără independenţa şi reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor în condiţiile art. 30;
b)numeşte şi revocă inspectorul-şef, în condiţiile legii;
c)adoptă hotărârea privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară, în condiţiile legii;
f)îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
a)apără independenţa şi reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor în condiţiile art. 30;b)numeşte şi revocă inspectorul-şef, în condiţiile legii;c)adoptă hotărârea privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară, în condiţiile legii;f)îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.Art. 37
b)aprobă lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor, cu avizul conform al ministrului justiţiei, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
b)aprobă lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor, cu avizul conform al ministrului justiţiei, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;Art. 38 (1)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi celelalte regulamente şi hotărâri date în competenţa plenului prin Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(7)Plenul Consiliului nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
(1)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi celelalte regulamente şi hotărâri date în competenţa plenului prin Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(7)Plenul Consiliului nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.SECŢIUNEA 3:Atribuţiile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii
Art. 40 (1)Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor:a)dispune delegarea şi detaşarea judecătorilor, în condiţiile legii;b)numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;c)propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor;d)numeşte judecătorii stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;e)eliberează din funcţie judecătorii stagiari;f)analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, de către judecătorii înscrişi la concursul de promovare şi de către judecătorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;g)soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a judecătorilor, constituite în condiţiile legii;h)dispune promovarea judecătorilor;i)numeşte în funcţii de conducere judecătorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;j)aprobă transferul judecătorilor;k)dispune suspendarea din funcţie a judecătorilor;l)convoacă adunările generale ale judecătorilor, în condiţiile legii;m)[textul din Art. 40, alin. (1), litera M. din capitolul IV, sectiunea 3 a fost abrogat la 20-feb-2019 de Art. 15, punctul 2. din Ordonanta urgenta 7/2019]n)ia măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor;o)[textul din Art. 40, alin. (1), litera O. din capitolul IV, sectiunea 3 a fost abrogat la 20-feb-2019 de Art. 15, punctul 2. din Ordonanta urgenta 7/2019]p)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.(2)Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera procurorilor:a)la propunerea ministrului justiţiei, înaintează Preşedintelui României propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia;b)avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a adjuncţilor acestora, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjuncţilor acestuia;c)avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorilor şefi de secţii ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;d)propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a procurorilor;e)numeşte procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;f)eliberează din funcţie procurorii stagiari;g)analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare, de către procurorii înscrişi la concursul de promovare şi de către procurorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;h)soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a procurorilor, constituite în condiţiile legii;i)dispune promovarea procurorilor;j)numeşte în funcţii de conducere procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;k)aprobă transferul procurorilor;l)dispune suspendarea din funcţie a procurorilor;m)dispune delegarea şi detaşarea procurorilor, în condiţiile legii;n)convoacă adunările generale ale procurorilor, în condiţiile legii;o)aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru parchete;p)ia măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a procurorilor;q)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.Art. 41 (1)Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor:a)aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii;b)aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanţe;c)stabileşte categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege;d)la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabileşte numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte;e)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament;f)adoptă Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.g)urmăreşte respectarea prevederilor legale şi regulamentare în domeniul organizării şi funcţionării instanţelor şi ia măsurile necesare înlăturării imediate a vulnerabilităţilor ce pot afecta buna desfăşurare a activităţii acestora.(2)Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea parchetelor:a)aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor;b)la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;c)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament;d)adoptă Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.(3)Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii nu vor putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.Art. 42 (1)Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători şi magistraţi-asistenţi.
(2)Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la procurori.
(3)Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) privind percheziţia şi reţinerea nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă.
(4)Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă de îndată după primirea sesizării.
(1)Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători şi magistraţi-asistenţi.(2)Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la procurori.(3)Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) privind percheziţia şi reţinerea nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă.(4)Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă de îndată după primirea sesizării.SECŢIUNEA 4:Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor
Art. 44
(3)Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar.
(31)Ministrul justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori. Cercetarea disciplinară se efectuează de Inspecţia Judiciară, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător.
(6)În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecţia Judiciară.
(3)Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar.(31)Ministrul justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori. Cercetarea disciplinară se efectuează de Inspecţia Judiciară, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător.(6)În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecţia Judiciară.Art. 45 (1)Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
(2)În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează şi se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
(3)Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare, potrivit alin. (1). Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(4)Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată Că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor.
(5)În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare.
(6)În situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, sesizările se conexează.
(7)Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevăzute sub sancţiunea decăderii.
(1)Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.(2)În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează şi se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.(3)Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare, potrivit alin. (1). Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.(4)Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată Că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor.(5)În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare.(6)În situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, sesizările se conexează.(7)Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevăzute sub sancţiunea decăderii.Art. 451(1)Împotriva rezoluţiei de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4), persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-şef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluţionează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecţia Judiciară.(2)Soluţiile pe care inspectorul-şef le poate dispune sunt:a)respingerea plângerii şi menţinerea rezoluţiei atacate;b)admiterea plângerii şi completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.(3)Rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.(4)Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:a)respingerea contestaţiei;b)admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.(5)Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor.(6)Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare.Art. 46 (1)În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării, judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare. Procedura disciplinară se derulează cu respectarea garanţiilor procesuale şi procedurale prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare.
(6)Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(1)În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării, judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare. Procedura disciplinară se derulează cu respectarea garanţiilor procesuale şi procedurale prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare.(6)Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.Art. 47 (4)Rezoluţia inspectorului judiciar poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, în scris şi motivat, acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea cercetării disciplinare. După completarea cercetării disciplinare, inspectorul-şef poate dispune, în scris şi motivat, una dintre soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b).
(5)Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzute la alin. (1) lit. b) şi alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.
(6)Soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa sunt:a)respingerea contestaţiei;
b)admiterea contestaţiei, desfiinţarea rezoluţiei inspectorului judiciar şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.
(7)Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (6) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care a fost desfiinţată rezoluţia inspectorului judiciar şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea cercetării disciplinare.
(8)Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluţionarea cauzei se face în termen de 6 luni.
(1)După efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată:
b)respingerea sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.
b)respingerea sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.(4)Rezoluţia inspectorului judiciar poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, în scris şi motivat, acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea cercetării disciplinare. După completarea cercetării disciplinare, inspectorul-şef poate dispune, în scris şi motivat, una dintre soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b).(5)Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzute la alin. (1) lit. b) şi alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.(6)Soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa sunt:a)respingerea contestaţiei;b)admiterea contestaţiei, desfiinţarea rezoluţiei inspectorului judiciar şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.(7)Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (6) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care a fost desfiinţată rezoluţia inspectorului judiciar şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea cercetării disciplinare.(8)Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluţionarea cauzei se face în termen de 6 luni.Art. 481(1)În cauzele urgente sau care prezintă un interes public deosebit, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, poate stabili termene mai scurte decât cele prevăzute la art. 45 şi 46. În aceste cauze, prelungirea poate fi acordată, la cererea inspectorului judiciar, de către Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1), inspectorul-şef, din oficiu, poate dispune reducerea termenelor prevăzute de lege.Art. 49 (1)În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.
(2)Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor de către unul dintre inspectorii judiciari care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a tuturor inspectorilor judiciari care au exercitat acţiunea, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef.
(7)Dispoziţiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care nu sunt incompatibile cu aceasta.
(1)În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.(2)Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor de către unul dintre inspectorii judiciari care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a tuturor inspectorilor judiciari care au exercitat acţiunea, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef.(7)Dispoziţiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care nu sunt incompatibile cu aceasta.Art. 491Procedura disciplinară îşi urmează cursul şi în cazul în care judecătorul este numit în funcţia de procuror sau procurorul este numit în funcţia de judecător.Art. 51 (1)Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar.
(1)Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.(3)Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar.Art. 52 (1)Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei. Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acţiunii disciplinare, până la pronunţarea hotărârii de către secţia corespunzătoare.
(11)Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţie în condiţiile alin. (1) poate fi atacată cu contestaţie în termen de 5 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul suspendat din funcţie. Competenţa soluţionării contestaţiei aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii.
(12)Contestaţia se soluţionează de urgenţă şi cu precădere şi nu suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea instanţei este definitivă.
(13)Până la soluţionarea contestaţiei, instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii.
(14)Dacă hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie a judecătorului sau procurorului este desfiinţată, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile salariale de care a fost lipsit pe perioada suspendării, în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi i se recunoaşte vechimea în muncă şi în magistratură pe această perioadă.
(1)Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei. Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acţiunii disciplinare, până la pronunţarea hotărârii de către secţia corespunzătoare.(11)Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţie în condiţiile alin. (1) poate fi atacată cu contestaţie în termen de 5 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul suspendat din funcţie. Competenţa soluţionării contestaţiei aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii.(12)Contestaţia se soluţionează de urgenţă şi cu precădere şi nu suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea instanţei este definitivă.(13)Până la soluţionarea contestaţiei, instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii.(14)Dacă hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie a judecătorului sau procurorului este desfiinţată, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile salariale de care a fost lipsit pe perioada suspendării, în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi i se recunoaşte vechimea în muncă şi în magistratură pe această perioadă.Art. 521(1)Eliberarea din funcţie a unui judecător sau procuror, în condiţiile art. 65 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau numirea unui judecător în funcţia de procuror ori a unui procuror în funcţia de judecător nu împiedică continuarea procedurii disciplinare.(2)Cu excepţia situaţiei în care judecătorul a fost numit în funcţia de procuror sau procurorul a fost numit în funcţia de judecător, în procedura disciplinară continuată în condiţiile alin. (1), dacă se exercită acţiunea disciplinară, secţia corespunzătoare, când constată că sesizarea este întemeiată, stabileşte una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare şi cu circumstanţele personale ale celui care a săvârşit-o. Sancţiunea disciplinară astfel stabilită nu se mai execută. În situaţia în care judecătorul a fost numit în funcţia de procuror sau procurorul a fost numit în funcţia de judecător sunt aplicabile dispoziţiile art. 49 alin. (6).(3)Judecarea acţiunii disciplinare exercitate împotriva judecătorului care, după săvârşirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcţia de procuror este de competenţa Secţiei pentru judecători. Judecarea acţiunii disciplinare exercitate împotriva procurorului care, după săvârşirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcţia de judecător este de competenţa Secţiei pentru procurori.Art. 53 În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea definitivă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.Art. 531(1)Pentru exercitarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin intermediul plenului şi al secţiilor se organizează comisii de lucru, cu rol de structuri pregătitoare de specialitate, din care fac parte membrii Consiliului.(2)Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin regulament elaborat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, de secţiile corespunzătoare.(3)Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii:a)analizează şi propun spre soluţionare punctele înscrise pe ordinea de zi a plenului şi a secţiilor, cu excepţia celor în materie disciplinară şi de carieră;b)înaintează proiecte de hotărâre ce se supun includerii pe ordinea de zi şi aprobării în plen şi în secţii, cu excepţia celor în materie disciplinară şi de carieră cu caracter individual;c)în situaţia în care, în cadrul comisiilor sunt puncte de vedere divergente şi nu se poate adopta proiectul de hotărâre prin consens, se va proceda la vot. Pe ordinea de zi vor fi înscrise proiecte alternative de hotărâre de soluţionare a punctelor de pe ordinea de zi a plenului sau a secţiilor, cu menţionarea opiniei majoritare şi a opiniilor minoritare, după caz;d)analizează solicitările venite din partea membrilor, a asociaţiilor profesionale, a organizaţiilor societăţii civile, a altor autorităţi şi instituţii publice în domeniul de activitate al Consiliului şi stabilesc priorităţi de activitate tematică;e)alte atribuţii stabilite prin lege şi regulament.