Capitolul iii - Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate - Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

M.Of. 514

În vigoare
Versiune de la: 10 Mai 2024
CAPITOLUL III:Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate
Dispoziţii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 30
(1)Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executării pedepselor privative de libertate.
(2)Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv şi regresiv, persoanele condamnate trecând dintr-un regim în altul, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3)Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigură respectarea şi protejarea vieţii, sănătăţii şi demnităţii persoanelor condamnate, a drepturilor şi libertăţilor acestora, fără să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească persoana condamnată.
Art. 31: Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate
(1)Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, în ordinea descrescătoare a gradului de severitate, următoarele:
a)regimul de maximă siguranţă;
b)regimul închis;
c)regimul semideschis;
d)regimul deschis.
(2)Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferenţiază în raport cu gradul de limitare a libertăţii de mişcare a persoanelor condamnate, modul de acordare a drepturilor şi de desfăşurare a activităţilor, precum şi cu condiţiile de detenţie.
Art. 32: Comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1)În fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcătuită din: directorul penitenciarului, care este şi preşedintele comisiei, şeful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor şi şeful serviciului sau biroului educaţie ori şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială.
(2)Secretariatul comisiei prevăzute la alin. (1) se asigură de către şeful serviciului sau biroului evidenţă din penitenciarul respectiv.
(3)Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate îşi desfăşoară activitatea, de regulă, o dată pe săptămână.
Art. 33: Aplicarea provizorie a regimului de executare
(1)După terminarea perioadei de carantină şi observare prevăzute la art. 44, persoanei condamnate căreia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplică provizoriu regimul de executare corespunzător cuantumului pedepsei pe care o execută, potrivit art. 34 alin. (1), art. 35 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 37 alin. (1) şi art. 38 alin. (1).
(2)În cazul persoanelor iniţial arestate preventiv, regimul provizoriu se aplică de la momentul primirii mandatului de executare a pedepsei, până la prima întrunire a comisiei prevăzute la art. 32.
(3)Aplicarea regimului provizoriu se face în baza deciziei directorului penitenciarului, care este executorie şi definitivă.
(4)Regimul de executare stabilit pentru persoanele condamnate şi arestate preventiv în altă cauză se suspendă până la încetarea arestului preventiv. Pe perioada de suspendare se aplică regimul specific arestaţilor preventiv.
Art. 34: Regimul de maximă siguranţă
(1)Regimul de maximă siguranţă se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă şi persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, precum şi celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului.
(2)Criteriile de stabilire şi procedura de evaluare a riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranţa penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3)În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4)Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă sunt supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare, sunt cazate, de regulă, individual, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în grupuri mici, în spaţii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 35: Categorii de persoane cărora nu li se aplică regimul de maximă siguranţă
(1)Regimul de maximă siguranţă nu se aplică următoarelor persoane condamnate:
a)care au împlinit vârsta de 65 de ani;
b)femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an;
c)persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi celor cu afecţiuni locomotorii grave.
(2)Persoanele condamnate prevăzute la alin. (1) lit. a) execută pedeapsa privativă de libertate în regim închis. Persoanele condamnate prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) execută pedeapsa privativă de libertate în regim închis, pe perioada cât durează cauza care a impus neaplicarea regimului de maximă siguranţă.
(3)La data încetării cauzei care a determinat neaplicarea regimului de maximă siguranţă, situaţia persoanei condamnate este analizată în condiţiile art. 40.
(4)Prevederile alin. (1) nu se aplică persoanelor condamnate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, stabilit ca atare, potrivit criteriilor şi procedurii de evaluare a riscului prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 36: Regimul închis
(1)Regimul închis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani.
(2)În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior sau superior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3)Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pază şi supraveghere, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4)Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot presta munca şi pot desfăşura activităţi educative şi culturale în afara penitenciarului, sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului.
(5)Măsurile de siguranţă specifice regimului închis se aplică persoanelor condamnate, altele decât cele din regimul de maximă siguranţă, transferate temporar într-un alt penitenciar, pentru prezentarea în faţa organelor judiciare.
(6)Măsurile de siguranţă specifice regimului închis se aplică deţinuţilor internaţi în penitenciare-spital şi în infirmeria penitenciarului.
Art. 37: Regimul semideschis
(1)Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.
(2)În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior sau imediat superior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3)Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în zone prestabilite din interiorul penitenciarului, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, sub supraveghere, în grupuri, în spaţii din interiorul penitenciarului care rămân deschise în timpul zilei, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4)Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis pot presta muncă şi desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în afara penitenciarului, sub supraveghere inclusiv electronică. Supravegherea îndeplinirii obligaţiei de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere se face în condiţiile stabilite prin lege specială.

Art. 38: Regimul deschis
(1)Regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an.
(2)În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat superior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3)Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca şi pot desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în afara penitenciarului, fără supraveghere, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4)Persoanele condamnate din regimul deschis sunt analizate în comisia prevăzută la art. 32 numai dacă se impune schimbarea regimului de executare într-unul superior ca grad de severitate.
Art. 39: Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1)Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileşte de către comisia prevăzută la art. 32 la prima întrunire a acesteia, după terminarea perioadei de carantină şi observare sau după aplicarea regimului provizoriu.
(2)La stabilirea regimului de executare se au în vedere următoarele criterii:
a)durata pedepsei privative de libertate;
b)gradul de risc al persoanei condamnate;
c)antecedentele penale;
d)vârsta şi starea de sănătate ale persoanei condamnate;
e)conduita persoanei condamnate, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenţie anterioare;
f)nevoile identificate şi abilităţile persoanei condamnate, necesare includerii în programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
g)disponibilitatea persoanei condamnate de a presta muncă şi de a participa la activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională.
(3)Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate împreună cu menţionarea căii de atac existente şi a termenului de exercitare a acesteia. Împotriva modului de stabilire a regimului de executare, persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(4)Plângerea nu suspendă executarea hotărârii comisiei.
(5)Persoana condamnată poate fi ascultată, la locul de deţinere, de judecătorul de supraveghere a privării de libertate.
(6)Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează plângerea în termen de 10 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă, prin încheiere motivată, una dintre următoarele soluţii:
a)admite plângerea şi dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia prevăzută la art. 32;
b)respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, tardivă sau inadmisibilă;
c)ia act de retragerea plângerii.
(7)Încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de 3 zile de la data pronunţării acesteia.
(8)Încheierea este executorie de la data comunicării către administraţia penitenciarului.
(9)Competenţa de soluţionare a plângerii aparţine judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul a cărui comisie a stabilit regimul de executare.
(10)Împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.
(11)Contestaţiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunţat încheierea.
(12)Contestaţiile se înaintează judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora.
(13)Contestaţia nu suspendă executarea încheierii.
(14)Contestaţia se judecă, în şedinţă publică, cu citarea persoanei condamnate şi a administraţiei penitenciarului.
(15)Persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot depune memorii şi concluzii scrise.
(16)Persoana condamnată este adusă la judecată doar la solicitarea instanţei, în acest caz fiind audiată.
(17)Asistenţa juridică nu este obligatorie. În cazul în care procurorul şi reprezentantul administraţiei penitenciarului participă la judecată, aceştia pun concluzii.
(18)Instanţa se pronunţă prin sentinţă definitivă, în şedinţă publică.
(19)Sentinţa se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului.
Art. 40: Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1)Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de comisia prevăzută la art. 32.
(2)Comisia prevăzută la art. 32 are obligaţia ca, după executarea a 6 ani şi 6 luni, în cazul pedepselor cu detenţiunea pe viaţă, şi a unei cincimi din durata pedepsei cu închisoarea, precum şi în situaţia prevăzută la art. 35 alin. (3), să analizeze conduita persoanei condamnate şi eforturile pentru reintegrare socială, întocmind un raport care se aduce la cunoştinţa persoanei condamnate, sub semnătură.
(3)Comisia prevăzută la art. 32 va dispune schimbarea regimului de maximă siguranţă în regim închis în cazul persoanelor condamnate care au împlinit vârsta de 65 de ani.
(4)În activitatea sa, comisia ţine cont şi de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de deţinuţi, aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(5)Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, ţinându-se seama de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, dacă persoana condamnată:
a)a avut o bună conduită, stabilită prin raportare la recompensele acordate şi sancţiunile aplicate şi nu a recurs la acţiuni care indică o constantă negativă a comportamentului;
b)a întreprins eforturile necesare în cadrul muncii prestate sau s-a implicat activ în activităţile stabilite în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.

(6)Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul mai sever se poate dispune, în orice moment al executării pedepsei, dacă persoana condamnată a comis o infracţiune sau a fost sancţionată disciplinar pentru o abatere disciplinară foarte gravă sau pentru mai multe abateri disciplinare grave.
(7)Dacă persoana condamnată a fost inclusă în categoria celor cu grad de risc pentru siguranţa penitenciarului, în condiţiile art. 34 alin. (1) teza finală, se dispune schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul de maximă siguranţă.
(8)Hotărârea comisiei prevăzute la art. 32, prin care se dispune menţinerea sau schimbarea regimului de executare, cuprinde şi termenul de reanalizare care nu poate fi mai mare de un an.
(9)Comisia prevăzută la art. 32 are obligaţia de a analiza, periodic, situaţia persoanei condamnate, la împlinirea termenului stabilit conform prevederilor alin. (8).
(10)În cazul în care unei persoane condamnate i s-a schimbat regimul de executare în condiţiile alin. (7), trecerea în regimul imediat inferior ca grad de severitate, potrivit art. 31, se poate face numai după executarea fracţiunilor prevăzute la alin. (2) sau, după caz, la împlinirea termenului stabilit la alin. (8).
(11)Hotărârea de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate împreună cu menţionarea căii de atac existente şi a termenului de exercitare a acesteia. Împotriva hotărârii comisiei, persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat hotărârea.
(12)Persoana condamnată poate fi ascultată, la locul de deţinere, de judecătorul de supraveghere a privării de libertate.
(13)Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează plângerea în termen de 10 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă, prin încheiere motivată, una dintre următoarele soluţii:
a)admite plângerea, dispunând asupra modificării regimului de executare stabilit de comisia prevăzută la art. 32;
b)respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, tardivă sau inadmisibilă;
c)ia act de retragerea plângerii.
(14)Prin încheiere, judecătorul de supraveghere a privării de libertate fixează termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an. Termenul curge de la data emiterii hotărârii comisiei prevăzute la art. 32.
(15)Încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de 3 zile de la data pronunţării acesteia.
(16)Încheierea este executorie de la data comunicării către administraţia penitenciarului.
(17)Competenţa de soluţionare a plângerii aparţine judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul a cărui comisie a dispus menţinerea sau schimbarea regimului de executare.
(18)Împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.
(19)Contestaţiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunţat încheierea.
(20)Contestaţiile se înaintează judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora.
(21)Contestaţia nu suspendă executarea încheierii.
(22)Dispoziţiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplică în mod corespunzător.
Art. 41: Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1)Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileşte de comisia prevăzută la art. 32, în funcţie de durata condamnării, conduita, personalitatea, gradul de risc, vârsta, starea de sănătate, nevoile identificate şi posibilităţile de reintegrare socială a persoanei condamnate.
(2)Persoana condamnată este inclusă, ţinând seama de criteriile prevăzute la alin. (1), în activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională.
(3)Activităţile prevăzute la alin. (2) sunt realizate de personalul serviciilor de educaţie şi asistenţă psihosocială din cadrul penitenciarelor, cu participarea, după caz, a consilierilor de probaţiune, a voluntarilor, a asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi a altor reprezentanţi ai societăţii civile.
(4)Pentru fiecare persoană condamnată, specialiştii serviciului de educaţie şi asistenţă psihosocială întocmesc un Plan individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, în care consemnează activităţile şi programele recomandate, în funcţie de riscurile şi nevoile identificate.
Art. 42: Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în cazul tinerilor
(1)Tinerii condamnaţi sunt incluşi, pe durata executării pedepsei, în programe speciale educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în funcţie de vârsta şi de personalitatea fiecăruia. În sensul prezentei legi, se consideră tineri persoanele condamnate care nu au împlinit vârsta de 21 de ani.
(2)La mutarea într-un penitenciar de adulţi a tinerilor condamnaţi, sunt reevaluate nevoile de educaţie şi asistenţă psihosocială ale persoanei condamnate.
(3)Programele speciale prevăzute la alin. (1) sunt realizate de personalul serviciilor de educaţie şi asistenţă psihosocială din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probaţiune, a voluntarilor, a asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi a altor reprezentanţi ai societăţii civile.
(4)Dispoziţiile art. 57 se aplică în mod corespunzător în cazul persoanelor condamnate prevăzute la alin. (1).