Titlul ii - Executarea pedepselor neprivative de libertate - Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

M.Of. 513

În vigoare
Versiune de la: 21 Mai 2021
TITLUL II:Executarea pedepselor neprivative de libertate
CAPITOLUL I:Executarea pedepsei amenzii aplicabile persoanei fizice
Art. 22: Achitarea amenzii
(1)Persoana condamnată la pedeapsa amenzii este obligată să achite integral amenda în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi să comunice judecătorului delegat cu executarea dovada plăţii, în termen de 15 zile de la efectuarea acesteia.
(2)Dacă persoana condamnată se află în imposibilitate de a achita integral amenda în termenul prevăzut la alin. (1), judecătorul delegat cu executarea, la cererea acesteia, poate dispune eşalonarea plăţii amenzii în rate lunare, pe o perioadă ce nu poate depăşi 2 ani.
(3)Judecătorul delegat cu executarea, analizând cererea persoanei condamnate şi documentele justificative privind imposibilitatea acesteia de achitare integrală a amenzii, se pronunţă prin încheiere. În cazul în care dispune eşalonarea, încheierea va cuprinde: cuantumul amenzii, numărul de rate lunare în cuantum egal pentru care se eşalonează amenda, precum şi termenul de plată. Prevederile art. 16 alin. (2) referitoare la incidentele ivite în cursul executării se aplică în mod corespunzător.
Art. 23: Procedura în caz de neexecutare a amenzii
(1)Judecătorul delegat cu executarea, constatând că persoana condamnată nu a achitat amenda, în tot sau în parte, în termenul prevăzut la art. 22 alin. (1) sau (2), sesizează instanţa de executare, care procedează după cum urmează:
a)când constată că neexecutarea nu este imputabilă condamnatului, dispune executarea amenzii prin muncă neremunerată în folosul comunităţii, în afară de cazul în care persoana nu poate presta această muncă din cauza stării de sănătate, în condiţiile prevăzute la art. 64 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
b)când constată că neexecutarea nu este imputabilă condamnatului şi acesta nu îşi dă consimţământul la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, înlocuieşte amenda cu închisoarea, în condiţiile art. 64 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
c)când constată neexecutarea cu rea-credinţă a amenzii, înlocuieşte amenda cu închisoarea, în condiţiile art. 63 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Sesizarea instanţei de executare în condiţiile alin. (1) lit. a) se poate face şi la cererea condamnatului, de către judecătorul delegat cu executarea, chiar înainte de expirarea termenului de plată a amenzii.
(3)Procedura în faţa instanţei de executare este cea prevăzută la art. 586 şi 597 din Legea nr. 135/2010.
(4)Pentru stabilirea motivelor ce au dus la neexecutarea pedepsei amenzii, instanţa va solicita date privind situaţia materială a condamnatului de la autoritatea administraţiei publice locale de la domiciliul acestuia şi, dacă apreciază necesar, angajatorului sau organelor fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi altor autorităţi sau instituţii publice care deţin informaţii cu privire la situaţia patrimonială a condamnatului.
(5)În cazul în care instanţa de executare dispune executarea amenzii prin muncă neremunerată în folosul comunităţii, o copie a hotărârii se trimite serviciului de probaţiune competent. Prevederile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
(6)Executarea muncii în folosul comunităţii se face într-un termen de maximum 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de executare a pedepsei amenzii, prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, şi poate înceta şi prin plata amenzii corespunzătoare zilelor-amendă neexecutate. Prevederile art. 52 alin. (2)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Art. 24: Executarea amenzii care însoţeşte pedeapsa închisorii
(1)Dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi ale art. 23 se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanei condamnate la pedeapsa amenzii care însoţeşte pedeapsa închisorii.
(2)Munca neremunerată în folosul comunităţii, dispusă pentru executarea pedepsei amenzii, se execută după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.
CAPITOLUL II:Executarea pedepsei amenzii aplicabile persoanei juridice
Art. 25: Achitarea amenzii
(1)Persoana juridică ce a fost condamnată la pedeapsa amenzii este obligată să achite integral amenda în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi să comunice judecătorului delegat cu executarea dovada plăţii, în termen de 15 zile de la efectuarea acesteia.
(2)Dacă persoana juridică se află în imposibilitate de a achita integral amenda în termenul prevăzut la alin. (1), judecătorul delegat cu executarea, la cererea acesteia, poate dispune eşalonarea plăţii amenzii în rate lunare, pe o perioadă ce nu poate depăşi 2 ani.
(3)Judecătorul delegat cu executarea, analizând cererea persoanei condamnate şi documentele justificative privind imposibilitatea acesteia de achitare integrală a amenzii, se pronunţă prin încheiere. În cazul în care dispune eşalonarea, încheierea va cuprinde: cuantumul amenzii, numărul de rate lunare în cuantum egal pentru care se eşalonează amenda, precum şi termenul de plată. Prevederile art. 16 alin. (2) referitoare la incidentele ivite în cursul executării se aplică în mod corespunzător.
Art. 26: Executarea silită în caz de neachitare
(1)În cazul nerespectării termenului de achitare integrală a amenzii sau a unei rate, când plata a fost eşalonată, executarea pedepsei amenzii se face potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Executorii fiscali au obligaţia să comunice judecătorului delegat cu executarea, la data executării integrale a amenzii, plata acesteia şi să îl înştiinţeze cu privire la orice împrejurare care împiedică executarea.
CAPITOLUL III:Executarea pedepsei accesorii a interzicerii exercitării unor drepturi
Art. 27: Punerea în executare a pedepsei accesorii
(1)Punerea în executare a pedepsei accesorii ce însoţeşte pedeapsa închisorii se face prin trimiterea de către judecătorul delegat cu executarea a unei copii de pe dispozitivul hotărârii persoanelor şi instituţiilor prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi d)-n), corespunzătoare conţinutului pedepsei accesorii.
(2)Punerea în executare a pedepsei accesorii ce însoţeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă se face prin trimiterea de către judecătorul delegat cu executarea a unei copii de pe dispozitivul hotărârii persoanelor şi instituţiilor prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a)-f).
(3)Comunicarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se face de îndată după rămânerea definitivă a hotărârii.
(4)Dispoziţiile art. 31 se aplică în mod corespunzător, în cazul în care pedeapsa accesorie se execută fără ca persoana condamnată să fie privată de libertate.
Art. 28: Înştiinţarea în caz de întrerupere a executării sau de liberare condiţionată
În cazul acordării liberării condiţionate şi al întreruperii executării pedepsei, judecătorul delegat cu executarea din cadrul instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, corespunzătoare în grad instanţei de executare, va înştiinţa despre aceasta persoanele şi instituţiile prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. l)-n), comunicând, în cazul întreruperii, şi durata acesteia.
CAPITOLUL IV:Executarea pedepselor complementare
SECŢIUNEA 1:Executarea pedepselor complementare aplicabile persoanei fizice
Art. 29: Punerea în executare a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi
(1)În cazul dispunerii pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii, în funcţie de drepturile a căror exercitare a fost interzisă, persoanei juridice de drept public sau de drept privat autorizate să supravegheze exercitarea dreptului respectiv, după cum urmează:
a)pentru interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, comunicarea se face primăriei de la domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celei de la locuinţa persoanei condamnate şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
b)pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, comunicarea se face Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi, dacă este cazul, instituţiei în cadrul căreia cel condamnat exercită o astfel de funcţie;
c)pentru interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, comunicarea se face Inspectoratului General pentru Imigrări şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră;
d)pentru interzicerea dreptului de a alege, comunicarea se face primăriei de la domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celei de la locuinţa persoanei condamnate, Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, iar, în cazul în care persoana locuieşte în străinătate, comunicarea se face Departamentului consular al Ministerului Afacerilor Externe. În cazul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, comunicarea se face Inspectoratului General pentru Imigrări;
e)pentru interzicerea drepturilor părinteşti, comunicarea se face consiliului local şi direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a căror circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul, precum şi, dacă este cazul, celor în care îşi are locuinţa condamnatul;
f)pentru interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator, comunicarea se face consiliului local în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul;
g)pentru interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, comunicarea se face persoanei juridice în cadrul căreia persoana exercită respectiva funcţie, profesie, meserie sau activitate, precum şi, dacă este cazul, persoanei juridice care asigură organizarea şi coordonarea exercitării profesiei sau activităţii respective ori autorităţii care a învestit-o cu exercitarea unui serviciu de interes public;
h)pentru interzicerea dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul;
i)pentru interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul;
j)pentru interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României, comunicarea se face Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Direcţiei Generale de Paşapoarte şi Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia cetăţenilor străini;
k)pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, comunicarea se face Inspectoratului General al Poliţiei Române;
l)pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi stabilite de instanţă, comunicarea se face inspectoratelor judeţene de poliţie în a căror circumscripţie se află localităţile vizate de interdicţie şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
m)pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul şi, pentru cazurile în care s-a dispus interdicţia pentru locuri, manifestări sau adunări în afara acestei circumscripţii, Inspectoratului General al Poliţiei Române;
n)pentru interzicerea dreptului de a comunica cu victima ori cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele care au comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori de a se apropia de acestea, comunicarea se face persoanelor cu care condamnatul nu are dreptul să intre în legătură ori de care nu are dreptul să se apropie, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori, după caz, inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul şi, pentru cazurile în care victima sau persoanele stabilite de instanţă nu domiciliază în aceeaşi circumscripţie, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori, după caz, inspectoratelor judeţene de poliţie de la domiciliul acestora. Copia va fi însoţită de menţiunea că victima sau membrul de familie al acesteia la care se referă măsura complementară poate solicita emiterea unui ordin european de protecţie, în condiţiile prezentei legi;

o)pentru interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată, comunicarea se face victimei, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori, după caz, inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori, după caz, inspectoratelor judeţene de poliţie în a căror circumscripţie se află locurile vizate de interdicţie. Copia va fi însoţită de menţiunea că victima sau membrul de familie al acesteia la care se referă măsura complementară poate solicita emiterea unui ordin european de protecţie, în condiţiile prezentei legi.

(2)Comunicarea prevăzută la alin. (1) se va face când pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi devine executabilă, potrivit art. 68 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi va menţiona data de la care începe şi data la care ar trebui să înceteze executarea pedepsei complementare.
Art. 30: Punerea în executare a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi în cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei sau a liberării condiţionate
În cazul dispunerii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei sau a liberării condiţionate se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 29 cu privire la interdicţiile dispuse de instanţa de judecată în cadrul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi şi dispoziţiile art. 47-54, art. 56 şi 57 cu privire la executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă în cadrul suspendării executării sub supraveghere, respectiv dispoziţiile art. 58-62 cu privire la executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă în cadrul liberării condiţionate.
Art. 31: Acordarea de permisiuni în executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi
(1)Judecătorul delegat cu executarea poate acorda persoanei condamnate, la cererea motivată a acesteia, o permisiune în executarea pedepsei complementare prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. l)-o) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în următoarele cazuri:
a)participarea persoanei supravegheate la căsătoria, botezul sau înhumarea unui membru de familie, dintre cei prevăzuţi la art. 177 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
b)participarea la un concurs, în vederea ocupării unui loc de muncă;
c)susţinerea unui examen;
d)urmarea unui tratament sau a unei intervenţii medicale.
(2)Cererea persoanei condamnate se soluţionează în camera de consiliu, după ascultarea acesteia, a reprezentantului instituţiilor prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. l)-o), respectiv a consilierului de probaţiune, atunci când s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Judecătorul delegat cu executarea se pronunţă prin încheiere definitivă.
(3)O copie a încheierii definitive se comunică instituţiilor prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. l)-o) şi serviciului de probaţiune competent, atunci când este cazul.
(4)Permisiunea prevăzută la alin. (1) poate fi acordată pe o perioadă de maximum 5 zile, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), când, în mod excepţional, permisiunea poate fi acordată pentru durata de timp necesară pentru urmarea tratamentului sau a intervenţiei medicale. Durata permisiunii se include în durata pedepsei complementare.
Art. 32: Punerea în executare a pedepsei complementare a degradării militare
Pedeapsa degradării militare se pune în executare prin trimiterea de către judecătorul delegat cu executarea a unei copii de pe dispozitivul hotărârii comandantului unităţii militare în a cărei evidenţă este luată persoana condamnată, respectiv centrului militar judeţean sau zonal de la domiciliul condamnatului.
Art. 33: Punerea în executare a pedepsei complementare a publicării hotărârii de condamnare
(1)În vederea punerii în executare a pedepsei publicării hotărârii de condamnare, judecătorul delegat cu executarea trimite extrasul, în forma stabilită de instanţă, cotidianului local sau naţional desemnat de acesta, solicitând comunicarea tarifului pentru publicare.
(2)În termen de 10 zile de la primirea răspunsului din partea conducerii cotidianului desemnat, judecătorul delegat cu executarea comunică persoanei condamnate costul publicării şi obligaţia acesteia de a face plata în termen de 30 de zile.
(3)Cotidianul desemnat va proceda la publicarea extrasului hotărârii de condamnare în termen de 5 zile de la data plăţii şi îl va înştiinţa pe judecătorul delegat cu executarea despre publicare, comunicându-i o copie a textului publicat.
(4)Dacă, în termen de 45 de zile de la comunicarea făcută persoanei condamnate potrivit alin. (2), judecătorul delegat cu executarea nu primeşte înştiinţarea privind efectuarea publicării, va proceda la verificarea motivelor care au condus la neefectuarea acesteia.
(5)În situaţia în care conducerea cotidianului desemnat nu furnizează informaţia prevăzută la alin. (2) sau când nu ia măsurile necesare în vederea asigurării publicării, judecătorul delegat cu executarea poate acorda un nou termen pentru îndeplinirea acestor obligaţii, ce nu poate depăşi 15 zile, sau desemnează un alt cotidian din aceeaşi categorie pentru publicare.
(6)Dacă se constată că neefectuarea publicării s-a datorat culpei persoanei condamnate, judecătorul delegat cu executarea poate acorda un nou termen pentru publicare, care nu poate depăşi 15 zile.
(7)Dacă persoana condamnată nu a efectuat plata pentru publicare în termenul prevăzut la alin. (2) sau, după caz, la alin. (6), judecătorul delegat cu executarea va sesiza organul de urmărire penală competent, cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 288 alin. (1) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA 2:Executarea pedepselor complementare aplicabile persoanei juridice
Art. 34: Dispoziţii comune
În situaţia dispunerii unei pedepse complementare în cazul persoanei juridice, judecătorul delegat cu executarea comunică o copie de pe dispozitiv, în funcţie de persoana juridică vizată, după cum urmează:
a)Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, pentru cazul în care persoana juridică respectivă este societate comercială, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul comerţului computerizat pentru persoane juridice şi persoane fizice;
b)Ministerului Justiţiei, pentru cazul în care persoana juridică se încadrează în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial - asociaţii, fundaţii şi federaţii;
c)Tribunalului Bucureşti, pentru cazul partidelor, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul partidelor politice;
d)judecătoriei în circumscripţia căreia îşi are sediul sindicatul, pentru cazul în care aceasta se încadrează în prevederile Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul special;
e)judecătoriei în circumscripţia căreia îşi are sediul societatea, pentru cazul în care aceasta se încadrează în prevederile Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare, în vederea înscrierii menţiunii în Registrul societăţilor agricole;
f)instituţiei sau autorităţii publice competente cu înregistrarea activităţii respective, pentru persoanele juridice înfiinţate prin acte normative;
g)Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, în cazul în care persoana juridică a fost condamnată pentru săvârşirea unor infracţiuni privind spălarea banilor ori finanţarea actelor de terorism;
h)inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie se află sediul persoanei juridice, pentru a verifica respectarea interdicţiei dispuse.
Art. 35: Punerea în executare a pedepsei complementare a dizolvării persoanei juridice
(1)Copia dispozitivului hotărârii de condamnare se comunică, la data rămânerii definitive, de către judecătorul delegat cu executarea persoanei juridice condamnate, precum şi organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice, respectiv organului care a înregistrat persoana juridică, solicitându-se totodată informarea cu privire la modul de aducere la îndeplinire a măsurii.
(2)La data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la pedeapsa complementară a dizolvării, persoana juridică intră în lichidare. Lichidarea persoanei juridice trebuie finalizată în cel mult 2 ani de la data dizolvării. În acest scop, judecătorul delegat cu executarea desemnează un lichidator din rândul practicienilor în insolvenţă, în vederea îndeplinirii procedurii de lichidare.
(3)Lichidatorul desemnat potrivit alin. (2) aplică în mod corespunzător dispoziţiile legale specifice privind lichidarea persoanelor juridice.
Art. 36: Punerea în executare a pedepsei complementare a suspendării activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice
(1)Punerea în executare a pedepsei complementare a suspendării activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice se face prin efectuarea comunicării prevăzute la art. 34. Totodată, judecătorul delegat cu executarea comunică o copie de pe dispozitiv organelor de poliţie în a căror circumscripţie se află punctele de lucru ale persoanei juridice, pentru verificarea respectării măsurii dispuse.
(2)La sfârşitul perioadei dispuse prin hotărârea judecătorească, instituţiile prevăzute la art. 34 radiază din registre menţiunile specifice efectuate, iar organul de poliţie informează instanţa de executare cu privire la respectarea interdicţiei dispuse.
(3)În cazul în care, pe parcursul duratei pentru care a fost aplicată pedeapsa complementară, organul de poliţie constată nerespectarea acesteia, sesizează de îndată judecătorul delegat cu executarea, care va proceda potrivit art. 503 din Legea nr. 135/2010.
Art. 37: Executarea pedepsei complementare a închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice
(1)În cazul dispunerii pedepsei complementare a închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice, judecătorul delegat cu executarea comunică o copie de pe dispozitiv organului de poliţie în a cărui circumscripţie se află punctul de lucru al persoanei închise, pentru verificarea îndeplinirii măsurii.
(2)În cazul în care constată neexecutarea pedepsei complementare dispuse, organul de poliţie îl informează de îndată pe judecătorul delegat cu executarea, pentru a sesiza instanţa în vederea aplicării prevederilor art. 503 din Legea nr. 135/2010.
Art. 38: Executarea pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achiziţii publice
(1)În cazul dispunerii pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a participa la procedurile de achiziţii publice, judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pe dispozitiv şi administratorului sistemului electronic de achiziţii publice.
(2)Punerea în executare a pedepsei complementare nu aduce atingere derulării contractelor de achiziţii publice deja încheiate la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, dar împiedică încheierea unor acte adiţionale care să prelungească valabilitatea unor contracte deja încheiate.
(3)În cazul nerespectării interdicţiei impuse, orice persoană poate încunoştinţa judecătorul delegat cu executarea pentru a sesiza instanţa în vederea aplicării prevederilor art. 503 din Legea nr. 135/2010.
(4)La împlinirea duratei pedepsei complementare dispuse prin hotărârea judecătorească, instituţiile prevăzute la art. 34, precum şi administratorul sistemului electronic de achiziţii publice radiază din registre menţiunile specifice efectuate.
Art. 39: Executarea pedepsei complementare a plasării sub supraveghere judiciară
(1)În cazul aplicării pedepsei complementare a plasării sub supraveghere judiciară, judecătorul delegat cu executarea desemnează un mandatar judiciar din rândul practicienilor în insolvenţă sau al experţilor judiciari şi trimite acestuia o copie de pe dispozitivul hotărârii. Nu poate fi desemnat mandatar judiciar practicianul în insolvenţă care a fost mandatar cu drept de reprezentare a aceleiaşi persoane în cursul procesului penal.
(2)Onorariul mandatarului judiciar este stabilit de judecătorul delegat, fără a putea depăşi remuneraţia acordată de respectiva persoană juridică unui cenzor în anul anterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Plata onorariului mandatarului judiciar se face din fondurile persoanei juridice.
(3)Atribuţiile mandatarului judiciar privesc doar supravegherea activităţii ce a ocazionat comiterea infracţiunii şi nu conferă un drept de decizie în gestionarea respectivei activităţi a persoanei juridice. Mandatarul judiciar are dreptul să participe, fără drept de vot, la orice reuniune a organelor de conducere ale persoanei juridice în care se discută aspecte legate de activitatea în cauză şi are acces în toate punctele de lucru în care se desfăşoară aceasta.
(4)Mandatarul judiciar este obligat la respectarea confidenţialităţii datelor de care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor, divulgarea fără drept a acestora atrăgând răspunderea sa.
(5)În caz de împiedicare de către persoana juridică a exercitării atribuţiilor mandatarului judiciar, acesta îl va informa de îndată pe judecătorul delegat cu executarea, în vederea sesizării instanţei pentru înlocuirea pedepsei complementare dispuse cu cea prevăzută la art. 140 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)Dacă mandatarul judiciar nu îşi mai poate exercita atribuţiile ce i-au fost stabilite, înlocuirea acestuia se dispune de către judecătorul delegat cu executarea.
Art. 40: Executarea pedepsei complementare a afişării hotărârii de condamnare
(1)În cazul aplicării pedepsei complementare a afişării hotărârii de condamnare, judecătorul delegat cu executarea comunică un extras al hotărârii de condamnare persoanei juridice condamnate, care este obligată să îl afişeze în forma, locul şi pentru perioada stabilite de instanţă, respectiv secţiei de poliţie în circumscripţia căreia se află locul unde urmează a se face afişarea, în vederea verificării îndeplinirii obligaţiei.
(2)În cazul în care, după afişare, dar înainte de împlinirea perioadei stabilite de instanţă, afişul este sustras, distrus sau deteriorat, organul de poliţie solicită persoanei condamnate reafişarea, care trebuie realizată în termen de 24 de ore.
(3)În cazul neîndeplinirii obligaţiei de afişare sau a obligaţiei de înlocuire a afişului potrivit alin. (2), organul de poliţie îl va informa pe judecătorul delegat cu executarea, în vederea sesizării instanţei, pentru aplicarea dispoziţiilor art. 140 alin. (2) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 41: Executarea pedepsei complementare a publicării hotărârii de condamnare
(1)În cazul aplicării pedepsei complementare a publicării hotărârii de condamnare, judecătorul delegat cu executarea comunică un extras al hotărârii de condamnare, în forma stabilită de instanţă, persoanei juridice condamnate, care este obligată să îl publice pe cheltuială proprie, prin intermediul presei scrise sau audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuale, desemnate de instanţă.
(2)Persoana juridică condamnată înaintează judecătorului delegat cu executarea dovada executării publicării hotărârii de condamnare, în termen de 30 de zile de la comunicarea extrasului.
(3)În situaţia în care publicarea s-a dispus a fi efectuată prin afişarea pe o pagină de internet, extrasul trebuie publicat în termenul prevăzut la alin. (2), iar persoana condamnată va comunica judecătorului delegat, în termen de 5 zile de la începerea publicării, dovada punerii în executare a hotărârii. Perioadele în care, din motive tehnice, extrasul publicat nu a fost accesibil nu se socotesc în durata publicării stabilită de instanţă.
(4)Judecătorul delegat cu executarea verifică periodic îndeplinirea obligaţiei de publicare în condiţiile alin. (1), până la împlinirea duratei stabilite de instanţă.
(5)În cazul constatării neîndeplinirii obligaţiei de publicare, judecătorul delegat cu executarea va proceda la sesizarea instanţei, în vederea aplicării prevederilor art. 140 alin. (2) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V:Efectele fuziunii, absorbţiei, divizării, reducerii capitalului social, dizolvării sau lichidării persoanei juridice în faza de executare
Art. 42: Continuitatea executării pedepselor aplicate persoanei juridice, în caz de fuziune, absorbţie, divizare, reducere a capitalului social, dizolvare sau lichidare a persoanei juridice condamnate
(1)Dacă, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a persoanei juridice şi până la executarea pedepselor aplicate, intervine un caz de fuziune, absorbţie, divizare, dizolvare, lichidare sau reducere a capitalului social al acesteia, autoritatea ori instituţia căreia îi revine competenţa de a autoriza sau înregistra această operaţiune procedează potrivit art. 496 din Legea nr. 135/2010.
(2)Executarea pedepselor aplicabile persoanei juridice condamnate continuă faţă de persoana juridică rezultată prin fuziune, absorbţie sau care a dobândit fracţiuni din patrimoniul persoanei divizate şi care preia obligaţiile şi interdicţiile persoanei juridice condamnate.
(3)Pedeapsa amenzii sau partea rămasă neachitată din aceasta la data efectuării uneia dintre operaţiunile prevăzute la alin. (1) se va executa de către persoana sau persoanele juridice rezultate din această operaţiune, proporţional cu partea dobândită din patrimoniul persoanei condamnate.