Capitolul vi - Curriculumul naţional - Legea 198/2023 a învăţământului preuniversitar

M.Of. 613

În vigoare
Versiune de la: 1 Septembrie 2025
CAPITOLUL VI:Curriculumul naţional
Art. 85
(1)Învăţământul preuniversitar are ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblul multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, necesare pentru:
a)împlinirea şi dezvoltarea personală;
b)integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;
c)participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile;
d)formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural;
e)respectarea demnităţii, a toleranţei şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
f)respectarea principiilor de etică şi integritate în activitatea şcolară, cu privire la selecţia, utilizarea şi citarea corectă a surselor de documentare, dezvoltarea spiritului critic al elevilor în analiza şi preluarea informaţiilor utilizate;
g)dezvoltarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi promovarea sustenabilităţii, a respectului pentru mediul înconjurător natural, social şi cultural;
h)asigurarea capacităţii de adaptare şi participarea activă la viaţa socială, economică, politică şi culturală în contextul transformării digitale;
i)pregătirea competenţelor necesare pentru utilizarea internetului în siguranţă;
j)formarea unui stil de viaţă sănătos bazat pe activitate fizică, alimentaţie corespunzătoare şi reguli de igienă.

(2)Modul de formare a competenţelor trebuie să aibă în vedere:
a)utilizarea de tehnici de învăţare colaborativă, inclusiv bazată pe proiecte;
b)utilizarea de tehnici de învăţare bazată pe rezolvarea problemelor;
c)utilizarea resurselor educaţionale online;
d)utilizarea de tehnici şi tehnologii inovative în procesul de predare/evaluare/învăţare;
e)utilizarea unor abordări transdisciplinare, interdisciplinare sau pluridisciplinare.
(3)În vederea atingerii competenţelor vizate, cadrele didactice realizează planuri individualizate de învăţare. Acestea reprezintă un instrument de planificare şi monitorizare a învăţării la nivelul fiecărui elev, care stă la baza individualizării oportunităţilor de învăţare pe care le oferă şcoala.
(4)Planul individual de învăţare are următoarele caracteristici:
a)porneşte de la rezultatele evaluărilor elevului cu caracter formativ şi sumativ;
b)ia în considerare nevoile de învăţare ale fiecărui elev, care sunt diferite şi, prin urmare, trebuie abordate diferit;
c)valorifică experienţele de învăţare anterioare ale elevului;
d)stabileşte obiectivele pe termen imediat şi pe termen lung ale elevului;
e)proiectează noile experienţe de învăţare în funcţie de nevoile, interesele şi ritmul elevului;
f)este dezvoltat în urma interacţiunii dintre profesor, elev şi părinte.
(5)Planul individualizat de învăţare este parte componentă a portofoliului educaţional al elevului.
(6)În învăţământul preuniversitar se aplică curriculumul naţional, care oferă oportunităţi de învăţare pentru elevi, astfel încât fiecare să îşi valorifice potenţialul, în funcţie de pregătire, nevoi şi interese de cunoaştere, în vederea integrării şi participării active în societate.
(7)Curriculumul naţional este ansamblul coerent al elementelor care reglementează activitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi include planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare.
(8)Manualele şcolare alternative şi metodologiile specifice de aplicare reprezintă instrumente de sprijin în vederea implementării curriculumului naţional.
Art. 86
(1)În planurile-cadru sunt prevăzute disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi bugetul de timp alocat acestora. Planurile-cadru vor fi evaluate şi, după caz, revizuite periodic, iar modificările nu vor produce efecte în timpul anului şcolar în curs.
(2)Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal indiferent de filieră, profil şi specializare/calificare profesională, şi se stabileşte la nivel central prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, denumit în continuare CDEOŞ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, şi este elaborat la nivel naţional, regional, local sau la nivelul unităţii de învăţământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta şcolii, în funcţie de propriile nevoi şi interese de cunoaştere.
(4)Implementarea CDEOŞ, conform alin. (3) este obligatorie, se poate desfăşura cu elevi din clase diferite şi poate fi implementată în sistem modular.
(5)Pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, în urma consultării elevilor, părinţilor/reprezentantului legal şi pe baza resurselor disponibile.
(6)Pentru învăţământul liceal tehnologic, CDEOŞ este elaborat de unitatea de învăţământ, în parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieţei muncii şi se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcţie de numărul de ore alocat prin planurile-cadru.
(7)Proiectarea şi aprobarea CDEOŞ pentru filiera tehnologică se stabilesc prin metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 87
(1)Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor la nivelul unei unităţi de învăţământ, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
(2)Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinţilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinţilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezenţa în unitatea de învăţământ pe durata derulării cursurilor.
(3)Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi, şi avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. În conformitate cu metodologia, Ministerul Educaţiei încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute oficial de stat.
Art. 88
(1)Programele şcolare, ca documente curriculare reglatoare, stabilesc oferta educaţională pentru discipline de studiu/domenii de studiu/module de pregătire, având în vedere un buget de timp şi un parcurs şcolar determinat, în concordanţă cu prevederile planurilor-cadru de învăţământ.
(2)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de studiu şi modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Planurile-cadru ale învăţământului liceal includ "Istoria evreilor. Holocaustul" şi "Istoria comunismului din România", ca discipline şcolare, parte a trunchiului comun.
(4)Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina "Istoria evreilor. Holocaustul" se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" şi membrii Consiliului de onoare prevăzut la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, cu completările ulterioare, şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Oferta naţională de discipline opţionale ale învăţământului gimnazial şi liceal include şi "Istoria, robia şi deportarea romilor" ca disciplină şcolară modulară opţională.
(6)Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina "Istoria comunismului din România" se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de centru guvernamental de expertiză şi investigaţie în domeniu, folosind şi expertiza altor instituţii: Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului şi Academia Civică.
(7)Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina "Istoria, robia şi deportarea romilor" se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Centrul Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher şi cu organizaţia minorităţii membră a Consiliului Minorităţilor Naţionale.
(8)Cadrele didactice care predau disciplinele prevăzute la alin. (3) pot beneficia de pregătire profesională şi cursuri de perfecţionare de specialitate, în ţară sau în străinătate, sub coordonarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" şi, respectiv, a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, instituţii guvernamentale care au rolul de a organiza programe educaţionale şi conferinţe specifice destinate acestora.
(9)Cadrele didactice care predau disciplina prevăzută la alin. (5) pot beneficia de pregătire profesională şi cursuri de perfecţionare de specialitate, în ţară sau în străinătate, sub coordonarea Centrului Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher şi a organizaţiei minorităţii membre a Consiliului Minorităţilor Naţionale, care au rolul de a organiza programe educaţionale şi conferinţe specifice destinate acestora.
(10)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de studiu şi modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educaţie pentru mediu şi schimbări climatice, educaţie pentru sănătate, noţiuni pentru acordarea primului ajutor, educaţie financiară, educaţie juridică, educaţie antreprenorială, educaţie tehnologică, educaţie rutieră, educaţie civică, istorie şi civilizaţie locală, educaţie interculturală, educaţie pentru cetăţenie democratică, egalitate de şanse, etică, gândire critică, oratorie şi dezvoltare personală, educaţie pentru cetăţenie europeană, securitate cibernetică, educaţie pentru alimentaţie sănătoasă.
(11)Pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, programele şcolare pentru disciplinele care fac parte din CDEOŞ se pot elabora la nivel naţional sau la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea, după caz, a consiliului profesoral, consiliului şcolar al elevilor, a structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are parteneriate pentru pregătirea practică a elevilor. Acestea sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în baza avizului de specialitate al comisiei pentru curriculum, după avizarea lor de către DJIP/DMBIP.
(12)În cazul alternativelor educaţionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate de reprezentanţi ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, prin ordin al ministrului educaţiei.
(13)În învăţământul particular şi confesional se utilizează planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau planuri şi programe de învăţământ similare ori alternative învăţământului de stat, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(14)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar teologic/confesional se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu fiecare cult în parte, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(15)Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul militar se elaborează în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) şi (4).
(16)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar se vor realiza în acord cu prevederile Legii nr. 27/2020 privind limba semnelor române şi vor conţine, pentru elevii surzi şi/sau hipoacuzici, cel puţin 2 ore de predare săptămânal pentru limba semnelor române (LSR).
Art. 89
(1)Curriculumul naţional pentru învăţământul preuniversitar se axează pe competenţele promovate la nivel european/internaţional pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, care stau la baza profilului de formare a absolventului.
(2)Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului naţional, un referenţial pentru proiectarea, implementarea şi evaluarea acestuia şi este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Acesta indică nivelurile preconizate în dobândirea competenţelor, în funcţie de stadiile de dezvoltare ale elevilor.
(3)Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi de evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv.
(4)În situaţii justificate, Ministerul Educaţiei poate modifica, pe durată limitată, prin ordin al ministrului educaţiei, numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire prin planurile-cadru de învăţământ, precum şi ponderea numărului de ore de predare/evaluare/învăţare în programa şcolară aprobată.
Art. 90
(1)Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor întârzieri în dezvoltare.
(2)La nivelul DJIP/DMBIP, CJRAE/CMBRAE sau al altor structuri abilitate în acest sens se constituie echipe multidisciplinare menite să realizeze evaluarea, depistarea, intervenţia timpurie, asistenţa psihopedagogică şi monitorizarea corespunzătoare a tuturor copiilor identificaţi cu abilităţi cognitive scăzute şi/sau socioemoţionale adaptive în raport cu vârsta şi nivelul lor de şcolarizare. Constituirea şi modul de funcţionare a echipelor multidisciplinare se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 91
Curriculumul naţional pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal se axează pe competenţele-cheie promovate la nivel european, care determină profilul de formare a elevului:
a)competenţă de citire, scriere şi înţelegere a mesajului;
b)competenţă în multilingvism;
c)competenţă matematică şi competenţă în ştiinţe, tehnologie şi inginerie;
d)competenţă digitală, inclusiv de siguranţă pe internet şi securitate cibernetică;
e)competenţă personală, socială şi de a învăţa să înveţi;
f)competenţă civică, juridică şi de protejare a mediului;
g)competenţă antreprenorială;
h)competenţă de sensibilizare şi exprimare culturală.
Art. 92
(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar pot funcţiona clase cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv.
(2)Clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv sau bilingv se pot organiza începând cu învăţământul primar.
(3)Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv se înţelege acea clasă din învăţământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin 2 ore faţă de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învăţământ, care se alocă din curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii.
(4)Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se înţelege acea clasă din învăţământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin 3 ore faţă de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învăţământ, care se alocă din CDEOŞ. La clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, cel puţin o treime din disciplinele nonlingvistice se studiază în limba modernă respectivă.
Art. 93
(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau particulare şi confesionale autorizate provizoriu şi acreditate se utilizează manuale şcolare alternative şi alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei. Utilizarea acestora se realizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Manualele şcolare alternative se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei. Modul de asigurare a manualelor şcolare alternative pentru elevi se reglementează prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Personalul didactic de predare selectează şi recomandă elevilor, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, manuale şcolare alternative din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru utilizarea în procesul didactic.
(4)Elevii şi personalul didactic de predare din învăţământul de stat şi din învăţământul obligatoriu particular acreditat/autorizat şi confesional beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât şi pentru cel în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.
(5)În baza libertăţii iniţiativei profesionale, personalul didactic de predare poate selecta şi utiliza la clasă materiale şi auxiliare didactice aprobate/avizate de Ministerul Educaţiei, precum şi resurse educaţionale deschise, în vederea îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.
(6)Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, asigură elevilor şi personalului didactic de predare din învăţământul de stat infrastructura şi dispozitivele utilizate în sălile de clasă necesare pentru accesarea materialelor digitale de învăţare.
Art. 94
Bibliotecile şcolare, inclusiv cele virtuale susţinute de Ministerul Educaţiei şi centrele de documentare şi informare, se organizează şi funcţionează pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.