Capitolul iii - Reţeaua şcolară din învăţământul preuniversitar - Legea 198/2023 a învăţământului preuniversitar

M.Of. 613

În vigoare
Versiune de la: 1 Septembrie 2025
CAPITOLUL III:Reţeaua şcolară din învăţământul preuniversitar
SECŢIUNEA 1:Organizarea reţelei şcolare
Art. 19
(1)Reţeaua şcolară cuprinde totalitatea:
a)unităţilor de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi a unităţilor de învăţământ acreditate;
b)unităţilor de învăţământ preuniversitar, autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, înfiinţate în structura sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior;
c)unităţilor de educaţie extraşcolară din sistemul naţional de învăţământ: cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor, Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti şi centrele judeţene de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă, denumite în continuare centre de excelenţă.
(2)Procesul de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ preuniversitar cuprinde două etape, care se desfăşoară astfel:
a)orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educaţie, se supune procesului de evaluare şi parcurge procedura de autorizare de funcţionare provizorie, potrivit dispoziţiilor art. 237-239;
b)unitatea autorizată să funcţioneze provizoriu care îndeplineşte condiţiile parcurge procedura de acreditare prevăzută la art. 240-245.
(3)Ordinele ministrului educaţiei emise în urma finalizării procesului de autorizare provizorie/acreditare se comunică, în termen de 5 zile, autorităţilor publice locale, în vederea actualizării reţelei şcolare.
(4)Actele prin care se poate manifesta voinţa oricărei persoane juridice de drept public sau de drept privat de a deveni organizaţie furnizoare de educaţie se materializează, după caz, prin:
a)hotărâre a autorităţilor publice locale privind intenţia de a înfiinţa o unitate de învăţământ preuniversitar de stat;
b)hotărâre a persoanei juridice private privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu;
c)hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu;
d)ordin al ministrului educaţiei emis în vederea aplicării prevederilor alin. (9) privind intenţia de a înfiinţa/reorganiza una sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar de stat sau pentru a înfiinţa/reorganiza unităţi de învăţământ preuniversitar în subordinea/structura instituţiilor de învăţământ superior.
(5)Prin ordinul de autorizare provizorie, prevăzut la art. 237 alin. (3), se înfiinţează şi se acordă personalitate juridică unităţii de învăţământ, după cum urmează:
a)de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile particulare de învăţământ preuniversitar, înfiinţate din iniţiativa şi cu resursele unor persoane juridice de drept privat;
b)de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar confesional, înfiinţate din iniţiativa şi cu resursele potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;
c)de drept public, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat.
(6)Reţeaua şcolară se organizează după cum urmează:
a)de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, pentru unităţile de învăţământ de stat, particular şi confesional preuniversitar;
b)de consiliul judeţean, după caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, pentru învăţământul special, inclusiv pentru centrele şcolare pentru educaţie incluzivă sau în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar preluate în administrare conform alin. (27);
c)prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior şi unităţile de educaţie extraşcolară din sistemul naţional de învăţământ.
(7)În vederea organizării reţelei şcolare prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale, consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti asigură publicarea, pentru fiecare an şcolar, a unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale, acreditate/autorizate să funcţioneze provizoriu, care organizează în condiţiile legii activităţi de educaţie, în vederea realizării opozabilităţii faţă de toţi beneficiarii primari şi secundari ai educaţiei.
(8)Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ se dă publicităţii la începutul fiecărui an calendaristic, pentru anul şcolar următor. Cifra de şcolarizare pentru învăţământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului şcolar. Cifra de şcolarizare pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar particular şi confesional se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în limita capacităţii de şcolarizare stabilite de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIIP.
(9)În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu emit hotărârea privind organizarea reţelei şcolare prevăzute la alin. (6), ministrul educaţiei emite, până la data de 1 februarie, un ordin cu privire la aprobarea reţelei şcolare, cuprinzând toate unităţile de învăţământ, inclusiv pentru înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză.
(10)Unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care şcolarizează nivelurile de învăţământ preşcolar şi primar, cu excepţia unităţilor de învăţământ vocaţional, cu alternative educaţionale, respectiv unităţilor de învăţământ special sau unităţilor de învăţământ cu limba de predare în limbile minorităţilor naţionale unice la nivel de unitate administrativ-teritorială le este arondată anual, prin decizie a DJIP/DMBIP, o circumscripţie formată din totalitatea străzilor din zona limitrofă acestora, în vederea înscrierii copiilor în învăţământul preşcolar şi primar. Criteriile de arondare a circumscripţiei ţin cont de corespondenţa dintre numărul beneficiarilor cu domiciliul în proximitatea unităţii şi capacitatea de şcolarizare a acesteia. Unitatea de învăţământ preuniversitar de stat şcolarizează beneficiarii în limita cifrei de şcolarizare.
(11)Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică pot fi supuse procesului de reorganizare, în cazuri justificate, în vederea asigurării accesului egal la educaţie şi formare profesională, a eficientizării şi asigurării/menţinerii standardelor ridicate în furnizarea de servicii educaţionale pentru beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ.
(12)Unităţile de învăţământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu pot solicita Ministerului Educaţiei intrarea în proces de reorganizare.
(13)Reorganizarea prevăzută la alin. (11) şi (12) se poate realiza prin operaţiunile de fuziune prin absorbţie sau contopire sau prin operaţiuni de divizare urmate de absorbţie sau constituire a unei noi unităţi de învăţământ. După caz, reorganizarea are loc la iniţiativa:
a)autorităţilor administraţiei publice locale, în colaborare cu DJIP/DMBIP, în cazul unităţilor de învăţământ de stat care funcţionează în raza administrativ-teritorială a acestora;
b)persoanelor juridice de drept privat fondatoare ale unităţilor de învăţământ particular;
c)cultelor recunoscute oficial de stat care au participat la înfiinţarea de structuri sau unităţi de învăţământ confesionale;
d)Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, în cazul unităţilor de învăţământ militar preuniversitar;
e)Ministerului Educaţiei, în cazul unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale.
(14)Aprobarea reorganizării unităţilor de învăţământ se realizează prin ordin al ministrului educaţiei.
(15)Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară şi au obligaţia de a solicita evaluarea periodică în termen de un an de la finalizarea procesului de reorganizare.
(16)Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu până la începutul noului an şcolar, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(17)Procesul educaţional se desfăşoară în maximum două schimburi. Organizarea programului şcolar are în vedere următoarele reguli:
a)cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a nu vor începe înainte de ora 8.00 şi nu se vor termina mai târziu de ora 14.00;
b)în învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră şi o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs;
c)în situaţiile în care clasele din învăţământul primar funcţionează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învăţământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute se organizează activităţi de tip recreativ;
d)pentru clasele din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră. După a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15-20 de minute;
e)în învăţământul special, durata orei de curs şi a activităţilor de terapii specifice este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră şi o pauză de 30 de minute după cea de-a doua oră de curs;
f)în situaţii speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi, alte situaţii excepţionale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.
(18)În unităţile de învăţământ se pot înfiinţa şi pot funcţiona şi grupe sau clase în alternative educaţionale, integrate.
(19)În fiecare unitate de învăţământ se asigură funcţionarea şi dotarea corespunzătoare, după caz, a următoarelor:
a)un cabinet medical şi un cabinet stomatologic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică din sistemul de învăţământ preuniversitar;
b)o cameră-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic, o bibliotecă, un teren de sport dotat cu vestiare, grupuri sanitare şi un laborator de informatică, de ştiinţe, tehnologie, inginerie, artă şi matematică, denumit în continuare ŞTIAM;
c)cabinete de logopedie, cabinete pentru terapii specifice, cabinete de consiliere şcolară sau camere-resursă pentru educaţie specială, pentru care se asigură, după caz, spaţii corespunzătoare;
d)accesul la internet şi reţea WI-FI securizată.
(20)În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar se pot înfiinţa şi pot funcţiona clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unităţi de învăţământ de stat şi particulare acreditate, între unităţi de învăţământ şi operatori economici, precum şi între instituţii din ţară şi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale sau interinstituţionale, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(21)Unităţile de învăţământ preuniversitar din reţeaua şcolară, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi profil, sunt supuse acreditării şi evaluării periodice.
(22)Pentru a asigura calitatea în învăţământul preuniversitar, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, la iniţiativa DJIP/DMBIP sau din proprie iniţiativă, ARACIIP poate solicita Ministerului Educaţiei retragerea acreditării/autorizării unei unităţi de învăţământ care nu respectă standardele de calitate. În această situaţie, Ministerul Educaţiei solicită ARACIIP desfăşurarea unei evaluări privind îndeplinirea condiţiilor de asigurare a calităţii de către unitatea de învăţământ preuniversitar.
(23)În situaţia retragerii acreditării/autorizaţiei de funcţionare provizorie a unităţii de învăţământ, autorităţile administraţiei publice locale şi DJIP/DMBIP au obligaţia să asigure continuitatea şcolarizării antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor, prin repartizarea acestora altor unităţi de învăţământ preuniversitar, cu respectarea interesului superior al copiilor/elevilor.
(24)În situaţia specializărilor unice la nivel naţional, de la data retragerii acreditării/autorizaţiei de funcţionare, unitatea de învăţământ desfăşoară procesul de învăţământ în lichidare, având obligaţia de a asigura şcolarizarea elevilor până la finalizarea absolvirii nivelului de învăţământ corespunzător, cu susţinerea examenelor de finalizare a studiilor la alte unităţi de învăţământ acreditate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(25)În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu îşi îndeplinesc atribuţiile privind asigurarea finanţării unei unităţi de învăţământ preuniversitar şi este afectat în mod direct interesul superior al beneficiarului primar, unitatea de învăţământ preuniversitar poate fi preluată, cu acordul tuturor părţilor implicate, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şcolari, de consiliul judeţean în raza administrativ-teritorială în care se află sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru unităţile de învăţământ de pe raza municipiului Bucureşti.
(26)Pe perioada preluării unităţii de învăţământ preuniversitar, prin excepţie de la prevederile art. 139, fondurile aferente finanţării destinate unităţii de învăţământ preluate, care erau susţinute prin intermediul bugetelor consiliilor locale, sunt alocate consiliilor judeţene care preiau administrarea.
(27)Constatarea situaţiei prevăzute la alin. (25) se face de ARACIIP, printr-un raport de inspecţie generală, realizat la solicitarea DJIP/DMBIP, înaintat spre aprobare Ministerului Educaţiei. După aprobarea raportului, începând cu anul şcolar următor, unităţile de învăţământ se cuprind în reţeaua şcolară în baza hotărârii consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti emise cu avizul conform al Ministerului Educaţiei. ARACIIP transmite raportul aprobat de ministrul educaţiei organelor teritoriale de control ale Curţii de Conturi a României, care vor analiza modul de respectare a regulilor ce guvernează execuţia bugetară, conform prevederilor legale în vigoare.
(28)În situaţia menţionată la alin. (25), ARACIIP va efectua vizite de evaluare, cel puţin anual, pe baza unei proceduri de monitorizare specială. Prin această procedură de monitorizare, ARACIIP dispune de mecanisme de monitorizare şi de îndrumare permanente. Înainte cu un an şcolar de finalizarea perioadei pentru care unitatea de învăţământ preuniversitar a fost preluată, ARACIIP împreună cu DJIP/DMBIP realizează o analiză privind capacitatea autorităţii administraţiei publice locale de a relua atribuţiile de finanţare a unităţii de învăţământ.
(29)Condiţiile de declanşare a procedurii şi criteriile de luare a măsurii prevăzute la alin. (25), precum şi mecanismele de finanţare aplicabile ulterior preluării sunt stabilite prin lege iniţiată de Ministerul Educaţiei, cu respectarea prevederilor incidente din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(30)Unităţile de învăţământ pot prelua prin procesul de reorganizare sau pot înfiinţa, ca structuri arondate, unităţi de educaţie extraşcolară.
(31)Divizarea se poate realiza pe:
a)nivel de învăţământ acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie;
b)specializare/calificare profesională acreditată/autorizată să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie;
c)program de studii acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie.
Art. 20
(1)Ministerul Educaţiei, prin DJIP, respectiv DMBIP, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege şi organizaţiile neguvernamentale, poate organiza, în regim gratuit şi cu durată flexibilă, programe de tip "A doua şansă" atât pentru învăţământul primar, cât şi pentru învăţământul gimnazial şi liceal, pentru persoanele care au depăşit vârsta corespunzătoare clasei potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (2), indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învăţământ preuniversitar sau de momentul şi motivele abandonului şcolar. Înscrierea în program se face prin intermediul unei solicitări transmise online sau prin depunerea acesteia la sediul unităţii de învăţământ din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de învăţământ.
(2)Programele educaţionale "A doua şansă" se organizează de unităţi de învăţământ acreditate/autorizate sau de alte entităţi în parteneriat cu o unitate de învăţământ acreditată/autorizată, conform metodologiei privind organizarea programului educaţional "A doua şansă" aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 21
(1)În vederea asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea consorţiilor şcolare.
(2)Consorţiile şcolare sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite din două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar.
(3)Consorţiile şcolare se înfiinţează între două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar de stat ori particulare şi confesionale autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, în baza unui contract de parteneriat, conform modelului prevăzut în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Contractul de parteneriat stabileşte modul de colaborare între unităţile de învăţământ preuniversitar semnatare ale contractului şi principalele domenii de activitate.
(4)Unităţile de învăţământ preuniversitar care doresc să constituie un consorţiu şcolar solicită avizul de oportunitate al DJIP/DMBIP şi avizul de înfiinţare din partea autorităţilor administraţiei publice locale din raza teritorială unde funcţionează fiecare unitate de învăţământ.
(5)Unităţile de învăţământ preuniversitar care încheie un contract de parteneriat în vederea constituirii unui consorţiu şcolar trebuie să funcţioneze pe teritoriul aceluiaşi judeţ/municipiului Bucureşti sau în judeţe limitrofe. La constituirea consorţiului şcolar, unităţile de învăţământ preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea de a derula activităţi comune ale elevilor şi cadrelor didactice. În acest sens vor fi analizate condiţiile de acces între unităţile de învăţământ preuniversitar, distanţa dintre unităţile de învăţământ, căile de acces, existenţa mijloacelor de transport în comun şi a transportului şcolar.
(6)Consorţiile şcolare sunt bazate pe acorduri de parteneriat între unităţile de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate şi asigură:
a)prioritate la mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
b)utilizarea în comun a resurselor materiale ale unităţilor de învăţământ din consorţiu;
c)lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite beneficiarilor primari şi sprijin suplimentar oferit elevilor în risc de excluziune;
d)recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării acestora;
e)participarea la proiecte şi programe ale Uniunii Europene, în mod special din domeniul educaţiei, cel digital şi al noilor tehnologii folosite în scop educaţional, inovativ şi cultural.
(7)Retragerea sau excluderea din consorţiul şcolar a unei unităţi de învăţământ preuniversitar va fi reglementată prin contractul de parteneriat. O unitate de învăţământ îşi pierde dreptul de partener în cadrul consorţiului şcolar când nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru formarea consorţiului. Consorţiile şcolare pot fi desfiinţate prin acordul părţilor.
(8)Cadrul specific pentru înfiinţarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare se reglementează prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)În vederea sporirii oportunităţilor de dezvoltare a unităţilor de învăţământ din medii defavorizate, montane, rurale şi/sau izolate, precum şi pentru a reduce riscul de abandon şi eşec şcolar, Ministerul Educaţiei va crea mecanisme de stimulare a participării unor astfel de unităţi de învăţământ în cadrul consorţiilor şcolare.
Art. 22
(1)În sistemul de educaţie se pot constitui consorţii de învăţământ dual, constituite cel puţin din următoarele tipuri de entităţi: licee tehnologice de stat şi/sau particulare şi confesionale acreditate, autorităţi publice locale şi operatori economici. Consorţiul poate include şi instituţii de învăţământ superior acreditate, precum şi alţi parteneri relevanţi în domeniul pregătirii profesionale, care pot susţine un sistem extins de formare duală.
(2)Între partenerii prevăzuţi la alin. (1) se încheie un acord de parteneriat, cu o durată de cel puţin 15 ani, prin care se înfiinţează consorţiul de învăţământ dual cu denumire proprie, formă de asociere, fără scop patrimonial, în scopul dezvoltării învăţământului profesional dual, într-un anumit domeniu de pregătire, pentru calificări cerute pe piaţa muncii.
(3)Modul de funcţionare şi coordonare a activităţii consorţiilor, conducerea acestora şi controlul modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate de parteneri vor fi reglementate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Consorţiile de învăţământ dual stau la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale integrate, care deservesc învăţământul liceal dual şi învăţământul universitar dual şi care reprezintă parte a infrastructurii şcolare, a infrastructurii universitare şi a infrastructurii operatorilor economici şi a partenerilor, pusă la dispoziţia consorţiului pentru procesul de învăţământ, fără scop patrimonial.
(5)Consorţiile de învăţământ dual oferă programe comprehensive de formare cu nivelurile de bază (ISCED/CNC 3-5) şi avansate (ISCED/CNC 6-8).
(6)Pentru asigurarea infrastructurii de învăţare, consorţiul poate încheia parteneriate public-private în vederea atragerii de finanţări nerambursabile.
(7)Modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate de părţile implicate în fiecare consorţiu de învăţământ dual se va evalua, o dată la cel mult 5 ani, de către o comisie a cărei componenţă este stabilită printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 2:Constituirea formaţiunilor de studiu/grupelor/claselor
Art. 23
(1)În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:
a)educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:
(i)grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puţin de 7 şi nu mai mult de 11;
(ii)grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 17
(iii)grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;
b)educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preşcolari, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 22;
c)învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 24;
d)învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 28;
e)învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
f)învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puţin de 16 şi nu mai mult de 30;
g)instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;
h)clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
i)învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 32;
j)învăţământul special:
(i)pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;
(ii)pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;
(iii)pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;
(iv)învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;
k)prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.

(11)În învăţământul preuniversitar, altul decât cel militar/învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale/învăţământul cu predare în limba română organizat în unităţi administrativ-teritoriale în care o minoritate naţională constituie majoritatea populaţiei, formaţiunile de studiu se constituie astfel încât pe fiecare nivel/filieră/profil numărul copiilor/elevilor să depăşească valoarea medie prevăzută la alin. (1).
(12)Prin excepţie de la prevederile alin. (11), într-o unitate de învăţământ cu personalitate juridică se poate constitui cel mult o formaţiune de studiu pe nivel/filieră/profil, cu numărul copiilor/elevilor sub valoarea medie prevăzută la alin. (1).
(13)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale, precum şi învăţământul cu predare în limba română organizat în unităţi administrativ-teritoriale în care o minoritate naţională constituie majoritatea populaţiei se organizează şi funcţionează după cum urmează:
a)unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreşcolari/preşcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul prevăzut la art. 16 alin (1);
b)formaţiuni de studiu, grupe sau clase, care cuprind un număr de antepreşcolari/preşcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul stabilit la alin. (1).

(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. i), formaţiunile de studiu şi efectivele de elevi pentru unităţile de învăţământ postliceal militar pot fi organizate şi stabilite numeric pentru unele arme/specializări/specialităţi militare, cu aprobarea eşalonului ierarhic superior.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în învăţământul liceal, filiera vocaţională, profil teologic, formaţiunile de studiu pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, pe baza unei propuneri din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul episcopiei din zona în care funcţionează unitatea de învăţământ.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu se înfiinţează, se organizează şi funcţionează astfel:
a)organizarea de noi formaţiuni de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale, cu efective mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege, se poate realiza la cerere;
b)în situaţii excepţionale, formaţiunile de studiu pentru antepreşcolari, preşcolari sau elevi, pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale, pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea ministrului educaţiei, pe baza unei propuneri justificate din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Efectivul maxim nu poate fi depăşit cu mai mult de 2 beneficiari primari;
c)organizarea, reorganizarea sau desfiinţarea oricărei formaţiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale existente, se poate realiza cu avizul conform al Ministerului Educaţiei şi al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României.
(5)Prevederile alin. (4) se aplică şi formaţiunilor de studiu în limba română, atunci când acestea funcţionează în zone unde ponderea unei minorităţi etnice este majoritară. În aceste situaţii, aprobarea prevăzută la alin. (4) lit. b) se realizează de Ministerul Educaţiei la propunerea DJIP/DMBIP sau a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(6)În situaţii excepţionale, formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau de elevi pot funcţiona cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim şi, respectiv cu cel mult 4 beneficiari peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1).

(7)Situaţiile prevăzute la alin. (6) se comunică DJIP/DMBIP şi autorităţilor locale, în vederea asigurării finanţării. Clasele/Grupele în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân cu acelaşi număr de elevi până la finalizarea nivelului de învăţământ.
(8)Integrarea şcolară individuală a copiilor/elevilor cu CES în grupe/clase din învăţământul de masă se realizează, de regulă, la începutul anului şcolar, dar poate fi făcută şi pe parcursul anului şcolar, în condiţii justificate de identificare a CES pe parcursul desfăşurării procesului instructiv-educativ de către specialiştii abilitaţi în acest sens. Grupele/Clasele în care sunt înscrişi preşcolari/elevi cu CES orientaţi pentru învăţământul de masă pot funcţiona cu efective minime, sub limita prevăzută la alin. (1), la solicitarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.
(9)Pentru fiecare copil/elev cu CES integrat în învăţământul de masă, efectivele maxime ale grupelor/claselor se diminuează cu 3 antepreşcolari/preşcolari/elevi.
(10)Pentru a asigura respectarea principiului desegregării şcolare şi al combaterii oricăror forme de discriminare asumat la nivelul sistemului naţional de învăţământ, la începutul nivelului de învăţământ, formaţiunile de studiu se vor constitui prin distribuţie aleatorie a elevilor, acolo unde există mai multe clase pe an de studiu. Procedura de distribuţie aleatorie va fi stabilită prin ordin al ministrului educaţiei.
(11)În unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

SECŢIUNEA 3:Pilotarea în învăţământul preuniversitar
Art. 24
(1)În sistemul de învăţământ preuniversitar funcţionează:
a)unităţi de învăţământ cu statut de unităţi-pilot cu scopul de a implementa şi de a evalua intervenţii educaţionale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educaţiei. Aceste intervenţii educaţionale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaţionale inovative, modele educaţionale bilingve şi alte forme alternative de organizare, finanţare şi management;
b)unităţi de învăţământ cu statut de unităţi de aplicaţie cu scopul de a asigura organizarea stagiilor de practică pedagogică.
(2)În vederea asigurării unei pregătiri adecvate pentru tehnologii emergente, unităţile de învăţământ cu statut de unităţi-pilot pot include laboratoare specializate de securitate cibernetică, tehnologii spaţiale, arhitectură tehnologică de specialitate.
(3)Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie sunt unităţi de învăţământ preuniversitar din reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar, în care se desfăşoară activităţile practice pedagogice, pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenţii/cursanţii înscrişi la programe de formare psihopedagogică, la programe universitare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, precum şi la programe postuniversitare de conversie profesională sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educaţiei.
(4)Metodologia de înfiinţare şi autorizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot şi de aplicaţie, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Procedura de pilotare poate fi iniţiată de Ministerul Educaţiei, de către unităţi de învăţământ sau de consorţii şcolare ori de DJIP/DMBIP.
(6)O unitate de învăţământ preuniversitar poate deţine atât statutul de unitate-pilot, cât şi statutul de unitate de aplicaţie.
SECŢIUNEA 4:Reţeaua de şcoli verzi
Art. 25
(1)În contextul european şi naţional al tranziţiei verzi şi inteligente, în perspectiva dezvoltării Spaţiului european al educaţiei şi în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, Ministerul Educaţiei elaborează cadrul de referinţă pentru operaţionalizarea reţelei de şcoli verzi.
(2)Unităţile de învăţământ care vor îndeplini criteriile necesare integrării în reţeaua de şcoli verzi vor dobândi statutul de "şcoală verde".
(3)Modalităţile de selecţie, de monitorizare şi de sprijin al unităţilor de învăţământ care vizează statutul de şcoală verde, precum şi metodologia de acordare a statutului sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 5:Alternativele educaţionale
Art. 26
(1)În învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional pot funcţiona unităţi de învăţământ, grupe, clase, structuri de învăţământ pe baza unor alternative educaţionale, în condiţiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Aprobarea alternativelor educaţionale se face prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea direcţiilor de specialitate din minister.
(3)Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea, precum şi evaluarea periodică a alternativelor educaţionale se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(4)Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică şi funcţională, în conformitate cu specificul alternativei.
(5)Personalul didactic de predare încadrat în unităţile de învăţământ preuniversitar prevăzute la alin. (1) are dreptul la recunoaşterea de Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică, denumit în continuare CNFDCD, şi Ministerul Educaţiei a pregătirii şi a perfecţionărilor realizate de organizaţiile, asociaţiile, federaţiile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel naţional.
(6)Orice cetăţean român se poate înscrie şi pregăti la toate formele de învăţământ alternativ în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională.
SECŢIUNEA 6:Învăţământul particular şi confesional
Art. 27
(1)Învăţământul particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unităţi de învăţământ preuniversitar.
(2)Criteriile, standardele de calitate şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ de stat.
(3)Unităţile de învăţământ particular şi confesional sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţia României, republicată, şi dobândesc personalitate juridică de la data autorizării de funcţionare provizorie.
(4)Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt realizate de ARACIIP.
(5)Unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt sprijinite de stat, conform prevederilor privind finanţarea învăţământului preuniversitar din prezenta lege.
(6)Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional.
(7)Directorii unităţilor de învăţământ particular şi confesional sunt numiţi de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la cunoştinţa DJIP/DMBIP pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă.
(8)Statul asigură finanţarea de bază per antepreşcolar/preşcolar/elev, pentru învăţământul preuniversitar organizat de unităţi de învăţământ particular şi confesional acreditate, în condiţiile prezentei legi. Celelalte cheltuieli pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de învăţământ se asigură din taxele de şcolarizare stabilite de fiecare unitate de învăţământ şi din alte surse.
(9)Personalul didactic de predare, auxiliar şi administrativ, personalul de conducere al unităţilor de învăţământ particular şi confesional este angajat de unitatea de învăţământ, după norme şi organigrama proprie, cu respectarea criteriilor de competenţă.
(10)Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(11)În caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul unităţilor de învăţământ particulare şi confesionale revine entităţilor fondatoare.
Art. 28
(1)În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, persoanele juridice de drept privat şi cultele pot înfiinţa, în condiţiile prezentei legi, unităţi de învăţământ preuniversitar particular şi confesional.
(2)În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar se pot înfiinţa şi pot funcţiona unităţi de învăţământ sau grupe/clase constituite pe bază de contracte de parteneriat public-privat între autoritatea publică şi furnizori privaţi sau între unităţi de învăţământ de stat şi unităţi de învăţământ particulare şi confesionale acreditate.
(3)Elevii din învăţământul obligatoriu din unităţi de învăţământ particular şi confesional autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate beneficiază de manuale şcolare, conform legii.
(4)Diplomele şi certificatele acordate în învăţământul particular acreditat au valoarea şi produc efectele actelor de studii eliberate în învăţământul de stat.
SECŢIUNEA 7:Educaţie extraşcolară
Art. 29
(1)Beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ preuniversitar au dreptul de a participa la activităţi extraşcolare organizate de Ministerul Educaţiei, de unităţile de educaţie extraşcolară, de unităţile de învăţământ preuniversitar şi de alţi parteneri ai acestora.
(2)Educaţia extraşcolară cuprinde ansamblul activităţilor educaţionale organizate în afara programului şcolar, în incinta unităţilor de învăţământ sau în afara acestora, care au rol complementar activităţilor educaţionale formale şi se centrează pe dezvoltarea în ansamblu a personalităţii preşcolarilor/elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoţională şi socială, pentru atingerea potenţialului individual şi participarea activă în societate. Educaţia extraşcolară contribuie atât la dezvoltarea competenţelor din curriculumul naţional, cât şi la dezvoltarea unor competenţe complementare acestora.
(3)Participarea preşcolarilor/elevilor la activităţile educaţionale extraşcolare organizate de unităţile de educaţie extraşcolară şi unităţile de învăţământ, susţinute financiar prin fonduri publice, este gratuită.
(4)Oferta furnizorilor de educaţie extraşcolară este dezvoltată în funcţie de resursele existente - umane, materiale, financiare - şi în consultare cu unităţi de învăţământ, reprezentanţi ai elevilor, ai părinţilor şi ai unor organizaţii relevante.
(5)Unităţile de educaţie extraşcolară, unităţile de învăţământ preuniversitar şi partenerii acestora asigură condiţiile de acces şi participare la activităţile educaţionale extraşcolare pentru toţi preşcolarii/elevii, cu prioritate pentru cei în risc de excluziune şcolară.
(6)Activităţile educaţionale extraşcolare desfăşurate în unităţile de învăţământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, ştiinţifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de robotică, de voluntariat, de educaţie rutieră, financiară, juridică, antreprenorială, pentru sănătate şi alte categorii specifice.
(7)Activităţile educaţionale extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, al unităţilor de educaţie extraşcolară, în baze sportive, turistice şi centre de agrement, în tabere şcolare, muzee şi galerii de artă, centre comunitare, case de cultură, centre de tineret, grădini botanice, parcuri naţionale, biblioteci şi în alte spaţii care îndeplinesc condiţiile de siguranţă ale preşcolarilor/elevilor.
(8)Participarea preşcolarilor/elevilor la activităţi educaţionale extraşcolare realizate de organizaţii publice sau private din afara sistemului naţional de învăţământ se realizează în baza unui acord/protocol de parteneriat cu unităţile de învăţământ preuniversitar sau cu unităţile de educaţie extraşcolară.
(9)Rezultatele învăţării dobândite de preşcolari/elevi prin participarea la activităţi educaţionale extraşcolare sunt recunoscute prin adeverinţe, diplome sau certificate acordate de unităţile de educaţie extraşcolară, unităţile de învăţământ preuniversitar sau partenerii acestora. Acestea se înscriu şi în portofoliul educaţional al elevului.
(10)Cadrele didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar motivează preşcolarii/elevii pentru implicarea în activităţi extraşcolare, sprijină accesul la aceste activităţi fără impunerea obligativităţii şi fără nicio discriminare şi valorifică rezultatele învăţării dobândite de preşcolari/elevi în urma participării la aceste activităţi.
(11)Contribuţia cadrelor didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar la derularea activităţilor de educaţie extraşcolară este recunoscută prin luarea în considerare în cadrul evaluărilor periodice şi pentru acordarea gradaţiilor de merit şi a altor distincţii stabilite la nivelul unităţii, conform metodologiilor specifice.
(12)Oferta de activităţi de educaţie extraşcolară la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar este elaborată în urma unei consultări a elevilor, în raport cu nevoile şi perspectivele acestora. Elevii sunt încurajaţi, sub îndrumarea cadrelor didactice, să participe la dezvoltarea şi implementarea activităţilor de educaţie extraşcolară.
(13)Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţilor de educaţie extraşcolară se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.