Secţiunea 1 - Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnătură - Legea 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect - Republicată

M.Of. 470

În vigoare
Versiune de la: 28 Noiembrie 2020
SECŢIUNEA 1:Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnătură
Art. 9
Exercitarea profesiei de arhitect se face atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public, conform prevederilor legale.
Art. 10
(1)Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilităţi profesionale faţă de client şi autorităţile publice cu privire la calitatea soluţiilor propuse, cu respectarea legislaţiei în domeniu.
(2)Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, pe toate documentaţiile elaborate în cadrul tuturor fazelor de proiectare şi autorizare, inclusiv pe durata execuţiei şi la recepţia lucrărilor.
(3)Exercitarea dreptului de semnătură implică independenţă în luarea deciziilor cu caracter profesional.
Art. 11
(1)Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură. Proiectele de arhitectură de interior pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire pot fi semnate şi de către un arhitect de interior cu drept de semnătură.
(2)Arhitecţii dobândesc drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecţilor din România, în condiţiile legii, dacă au exerciţiul deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi de stagiu sau, după caz, de experienţă profesională practică, prevăzute de prezenta lege şi de Directivă. Obţinerea dreptului de semnătură de către arhitecţi atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, în condiţiile legii.
(3)Condiţia de onorabilitate prevăzută la alin. (2) se consideră a fi îndeplinită:
a)dacă arhitectului solicitant al dreptului de semnătură nu i-a fost interzisă definitiv sau temporar exercitarea profesiei prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu exercitarea profesiei;
b)dacă arhitectul solicitant al dreptului de semnătură nu a săvârşit abateri disciplinare care au fost sancţionate de Ordinul Arhitecţilor din România cu retragerea definitivă a dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi.
(4)Dreptul de semnătură al conductorilor arhitecţi şi al arhitecţilor de interior se exercită pe teritoriul României şi este limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept.
(5)Dobândirea dreptului de semnătură se face în baza unei cereri adresate Ordinului Arhitecţilor din România, însoţită de copia titlului oficial de calificare şi de certificatul privind dobândirea experienţei profesionale practice, împreună cu un portofoliu cuprinzând lucrările la care solicitantul a colaborat în perioada de stagiu.
(6)Evaluarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei profesionale relevante se face de către o comisie formată din arhitecţi cu drept de semnătură, numită de către Consiliul naţional, potrivit prevederilor Regulamentului Ordinului Arhitecţilor din România.
(7)Procedura de acordare a dreptului de semnătură trebuie finalizată în termen de maximum 3 luni de la data prezentării documentaţiei complete de către solicitant.
Art. 12
(1)Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care solicită stabilirea în România şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6 referitoare la deţinerea titlului de calificare şi exercitarea profesiei de arhitect şi care au drept de semnătură pe teritoriul unuia dintre aceste state sau un drept echivalent vor dobândi drept de semnătură pe teritoriul României prin recunoaşterea automată a acestui drept.
(2)Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care solicită stabilirea în România şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6 referitoare la deţinerea titlului de calificare şi exercitarea profesiei de arhitect şi care nu au drept de semnătură sau alt drept echivalent obţinut pe teritoriul unuia dintre aceste state vor dobândi, la cerere, drept de semnătură pe teritoriul României, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
(3)Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cei ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de semnătură sau alt drept echivalent în unul dintre aceste state şi care solicită dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României, fără a solicita stabilirea în România, vor dobândi drept de semnătură fără să fie înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor şi vor fi înregistraţi automat în Ordinul Arhitecţilor din România, pe durata prestării serviciilor respective.
(4)Documentele necesare înregistrării, la prima prestare de servicii în domeniul arhitecturii sau în cazul în care au intervenit modificări ale situaţiei faţă de cea iniţială, reţinută în documente, în cazul prestaţiilor temporare sau ocazionale, sunt:
a)o declaraţie prealabilă scrisă, în care se precizează domeniul de asigurare sau alte mijloace de protecţie personală sau colectivă privind responsabilitatea profesională de care solicitantul beneficiază în România;
b)copia documentului care atestă cetăţenia solicitantului;
c)documentul emis de statul membru de stabilire a solicitantului, prin care se atestă că, la data eliberării acestuia, titularul este stabilit legal în respectivul stat şi că nu îi este interzisă definitiv sau temporar exercitarea activităţilor de arhitect;
d)copiile diplomelor, certificatelor sau ale altor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect.
(5)Declaraţia prevăzută la alin. (4) lit. a) se reînnoieşte o dată pe an, dacă prestatorul are în vedere să îşi exercite profesia de arhitect temporar sau ocazional, în cursul anului respectiv, sau în cazul unei modificări a situaţiei sale faţă de cea iniţială.
(6)Caracterul temporar şi ocazional al prestării de servicii în domeniul arhitecturii se verifică, de la caz la caz, în special în funcţie de durata prestării, frecvenţa, periodicitatea şi continuitatea acestora, de către Ordinul Arhitecţilor din România.
(7)Ordinul Arhitecţilor din România va accepta ca dovadă de onorabilitate un document emis cetăţeanului unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene de către autoritatea competentă din statul de provenienţă a acestuia; acest document trebuie să fie prezentat la cel mult 3 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de provenienţă.
(8)Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţeni ai statelor membre ale Spaţiului Economic European sau cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene care îşi exercită profesia pe teritoriul României se supun regulilor şi procedurilor referitoare la folosirea titlului profesional, regulilor profesionale, deontologice şi disciplinare aplicabile profesiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(9)Ordinul Arhitecţilor din România va pune la dispoziţia persoanelor interesate informaţii privind legislaţia naţională specifică şi Codul deontologic al profesiei de arhitect.
Art. 121
(1)Pentru recunoaşterea calificării de arhitect sau a dreptului de semnătură pe teritoriul României, Ordinul Arhitecţilor din România se asigură că toate cerinţele, procedurile şi formalităţile legate de accesul la aspecte reglementate de prezenta lege pot fi îndeplinite de la distanţă şi prin mijloace electronice, în condiţiile legislaţiei în vigoare, şi informează inclusiv prin mijloace electronice despre toate cerinţele, procedurile şi formalităţile privind accesul la aspecte reglementate ale profesiei de arhitect în România.
(2)Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul desfăşurării stagiilor profesionale sau a procedurilor de evaluare a cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei profesionale relevante.
Art. 122
(1)În cazul în care există îndoieli justificate, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita autorităţilor competente din statele membre de stabilire să furnizeze orice informaţie relevantă pentru legalitatea stabilirii şi buna conduită a prestatorului de servicii, precum şi absenţa unor sancţiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional. În cazul în care Ordinul Arhitecţilor din România decide să verifice calificările profesionale ale prestatorului de servicii de arhitectură, poate solicita informaţii privind cursurile de formare absolvite în măsura necesară pentru evaluarea diferenţelor semnificative care pot avea efecte negative asupra sănătăţii sau siguranţei publice. Schimbul de informaţii respectă prevederile legale în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, şi din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Ordinul Arhitecţilor din România, în calitate de autoritate competentă, realizează schimbul de informaţii privind sancţiunile disciplinare sau penale cu caracter profesional dispuse împotriva arhitecţilor membri, cu respectarea datelor cu caracter personal, prin alertă în cadrul Sistemului de informare al pieţei interne - IMI, cel târziu în termen de 3 zile de la data adoptării deciziei de restrângere sau interzicere, în întregime sau în parte a exercitării profesiei de arhitect sau a dreptului de semnătură. Aceste informaţii se limitează la identitatea persoanei, profesia în cauză, informaţii cu privire la autoritatea sau instanţa care a adoptat hotărârea privind restrângerea sau interdicţia, sfera de aplicare a restricţiei şi perioada în cursul căreia se aplică restricţia sau interdicţia.

Art. 123
Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte calificarea profesională în scopul accesului şi exercitării profesiei de arhitect în baza documentelor care atestă absolvirea formării existente la data de 5 august 1985 şi începută cel târziu la data de 17 ianuarie 2014, conferită de «Fachhochschulen» în Republica Federală Germania pentru o perioadă de 3 ani şi care satisface cerinţele stabilite la pct. 2 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 469/2015 pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru programele de studii universitare de Medicină, Medicină dentară, Farmacie, Asistenţă medicală generală, Moaşe, Medicină veterinară, Arhitectură şi acordă accesul la activităţile prevăzute la art. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cu titlul oficial de calificare de arhitect, numai dacă formarea a fost urmată de o perioadă de 4 ani de experienţă profesională în Republica Federală Germania, atestată de un certificat oficial eliberat de autoritatea competentă în circumscripţia căreia figurează respectivul arhitect.

Art. 13
Condiţiile în care posesorii unor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect, care sunt cetăţeni ai altor state în afara celor menţionate la art. 5, denumite în continuare state terţe, pot să îşi exercite profesia în România, să dobândească drept de semnătură şi să solicite înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor vor fi stabilite, în condiţii de reciprocitate, prin convenţii încheiate de statul român cu statele de origine ale acestora, cu respectarea cel puţin a condiţiilor minime de formare în profesia de arhitect prevăzute de Directivă.
Art. 14
(1)În vederea dobândirii dreptului de semnătură, arhitectul, conform prevederilor Directivei, îşi desfăşoară activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de minimum 2 ani, la un birou de arhitectură sau la o societate de proiectare, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură.
(2)Stagiul prevăzut la alin. (1) poate fi redus la un an în cazul arhitecţilor care au dobândit experienţă de minimum 2 ani consecutivi în cadrul serviciilor de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale.
(21)Stagiul profesional se poate efectua integral sau parţial într-un alt stat membru sau, după caz, într-un stat terţ.

(3)Condiţiile efectuării stagiului pe teritoriul României în vederea dobândirii experienţei profesionale practice, drepturile şi obligaţiile arhitectului stagiar, precum şi cele ale Ordinului Arhitecţilor din România faţă de acesta, orientările cu privire la organizarea şi recunoaşterea stagiilor profesionale efectuate într-un alt stat membru sau într-un stat terţ sunt reglementate prin Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(31)Recunoaşterea stagiului profesional, efectuat parţial sau integral într-un stat membru sau într-un stat terţ, nu înlocuieşte cerinţa prevăzută la art. 11 alin. (6) privind dobândirea dreptului de semnătură.

(4)Pentru absolvenţii de arhitectură cu diplomă de doctor în domeniu, durata stagiului se reduce la un an.
(5)După efectuarea stagiului, arhitectul poate dobândi dreptul de semnătură conferit de Ordinul Arhitecţilor din România, în condiţiile prezentei legi.
Art. 15
Arhitecţii stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, care nu presupun eliberarea unei autorizaţii de construire.
Art. 16
Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situaţiile în care:
a)arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;
b)arhitectul este funcţionar public în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale sau locale care are în competenţă avizarea, autorizarea şi controlul lucrării în cauză.
Art. 17
Exercitarea dreptului de semnătură fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.