Titlul iv - Prestaţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii - Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii
M.Of. 563
Ieşit din vigoare Versiune de la: 9 Decembrie 2022
TITLUL IV:Prestaţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii
Art. 45
În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de prestaţii de asigurări sociale:
a)pensii;
b)alte prestaţii de asigurări sociale.
CAPITOLUL I:Pensii
Art. 46
(1)Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege pot beneficia de una dintre următoarele categorii de pensii acordate de sistemul public de pensii:
a)pensia pentru limită de vârstă;
b)pensia anticipată;
c)pensia de invaliditate;
d)pensia de urmaş.
(2)În sistemul public de pensii o persoană poate beneficia de o singură categorie de pensie dintre cele prevăzute la alin. (1).
SECŢIUNEA 1:Pensia pentru limită de vârstă
Art. 47
Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege.
Art. 48
(1)Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
(2)Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
(3)Stagiul complet de cotizare, care cuprinde şi perioadele asimilate, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
(4)În perioada eşalonării vârstelor standard de pensionare, femeile pot opta pentru pensionare la împlinirea vârstei de 63 de ani sau la vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5.
Art. 49
(1)Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:
a)conform tabelului nr. 1, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă;
Tabelul nr. 1
Stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite (ani împliniţi) | Vârsta standard de pensionare se reduce cu: | |
Ani | Luni | |
1 | - | 3 |
2 | - | 6 |
3 | - | 9 |
4 | 1 | - |
5 | 1 | 3 |
6 | 1 | 6 |
7 | 1 | 9 |
8 | 2 | - |
9 | 2 | 3 |
10 | 2 | 6 |
11 | 2 | 9 |
12 | 3 | - |
13 | 3 | 3 |
14 | 3 | 6 |
15 | 3 | 9 |
16 | 4 | - |
17 | 4 | 3 |
18 | 4 | 6 |
19 | 4 | 9 |
20 | 5 | - |
21 | 5 | 3 |
22 | 5 | 6 |
23 | 5 | 9 |
24 | 6 | - |
25 | 6 | 3 |
26 | 6 | 6 |
27 | 6 | 9 |
28 | 7 | - |
29 | 7 | 3 |
30 | 7 | 6 |
31 | 7 | 9 |
32 | 8 | - |
33 | 8 | 3 |
34 | 8 | 6 |
35 | 8 | 9 |
b)conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi în situaţia celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţii speciale prevăzute la art. 28 alin. (1);
Tabelul nr. 2
Stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă şi/sau în condiţii speciale (ani împliniţi) | Vârsta standard de pensionare se reduce cu: | |
Ani | Luni | |
1 | - | 6 |
2 | 1 | - |
3 | 1 | 6 |
4 | 2 | - |
5 | 2 | 6 |
6 | 3 | - |
7 | 3 | 6 |
8 | 4 | - |
9 | 4 | 6 |
10 | 5 | - |
11 | 5 | 6 |
12 | 6 | - |
13 | 6 | 6 |
14 | 7 | - |
15 | 7 | 6 |
16 | 8 | - |
17 | 8 | 6 |
18 | 9 | - |
19 | 9 | 6 |
20 | 10 | - |
21 | 10 | 6 |
22 | 11 | - |
23 | 11 | 6 |
24 de ani şi peste | 12 | - |
c)cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944, şi/sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât şi în sisteme neintegrate acestuia beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii.
Art. 50
(1)Sunt exceptate de la prevederile art. 49 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin:
a)20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani;
b)20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani;
c)25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. c) şi d), pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani.
(2)Vârsta standard de pensionare redusă potrivit prevederilor alin. (1) nu poate fi mai mică de:
a)45 de ani, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a);
b)50 de ani, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b), cu excepţia balerinilor şi acrobaţilor pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică de 43 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi;
c)50 de ani pentru femei şi 52 de ani pentru bărbaţi, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c).
(3)Stagiul complet de cotizare este de:
a)20 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în locuri de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a);
b)25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în locuri de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e);
c)25 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. c) şi d).
Art. 51
(1)Fac excepţie de la prevederile art. 49 alin. (1) lit. b) şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de cel puţin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiaţii, în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b).
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă.
(3)Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), stagiul complet de cotizare este de 15 ani, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, respectiv de 17 ani, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii.
Art. 52
Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
a)indiferent de vârstă, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
b)cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani;
c)cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.
Art. 53
Persoanele cu deficienţă vizuală gravă beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat în aceste condiţii cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizare.
Art. 54
(1)Fracţiunea de an de stagiu de cotizare realizată în grupa I şi/sau condiţii speciale de muncă, pentru care nu se acordă reducerea vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 49 alin. (1) lit. b), poate fi cumulată cu perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiţii deosebite de muncă în vederea reducerii vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 49 alin. (1) lit. a).
(2)Reducerile vârstelor standard de pensionare acordate asiguraţilor sistemului public de pensii, prevăzute la art. 49 şi de alte acte normative cu caracter special, pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 ani.
(3)Vârstele de pensionare reduse în condiţiile alin. (2) nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei şi de 52 de ani pentru bărbaţi.
Art. 55
(1)În situaţia personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, prevederile art. 49 alin. (1) lit. b) se aplică numai în condiţiile realizării numărului minim de ore de zbor, salturi sau starturi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2001 privind criteriile de încadrare a personalului navigant din aviaţia civilă în condiţii speciale de muncă.
(2)Activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii sunt cele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2001 privind stabilirea criteriilor de încadrare a activităţilor de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I şi II de expunere la radiaţii.
(3)Activităţile din anexa nr. 2, avizate în condiţii speciale de muncă, realizate în unităţile din anexa nr. 3, se consideră în condiţii speciale de muncă numai dacă acestea se desfăşoară pe durata programului normal de lucru dintr-o lună.
Art. 56
(1)Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare şi care au născut 3 copii şi i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază la cerere de reducerea cu 6 ani a vârstei de pensionare prevăzută în anexa nr. 5.
(2)La reducerea prevăzută la alin. (1) se adaugă câte un an în plus începând cu al patrulea copil.
(3)Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.
Art. 57
(1)Persoanele care au depăşit stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 cu cel puţin 8 ani pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5.
(2)La stabilirea stagiului complet de cotizare potrivit alin. (1) se iau în considerare şi perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b)-h) şi art. 15.
Art. 58
(1)În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Economiei, metodologia de stabilire şi determinare a zonelor industriale cu poluare remanentă.
(2)Siturile cu potenţial de poluare remanentă sunt identificate şi nominalizate prin ordin comun al celor trei miniştri.
(3)Locuitorii din unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia, la cerere, de reducerea vârstei standard de pensionare cu până la 2 ani, dacă au locuit şi/sau lucrat cel puţin 30 de ani în zona determinată prin ordinul comun prevăzut la alin. (2), într-o rază de 8 km în jurul sitului contaminat.
Art. 59
Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la art. 56-58 nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
SECŢIUNEA 2:Pensia anticipată
Art. 60
(1)Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
(2)La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d)-h) şi art. 15.
(3)Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 3.
Tabelul nr. 3
Perioada de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 | Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%) |
până la un an | 0,50 |
între un an şi 2 ani | 0,45 |
între 2 şi 3 ani | 0,40 |
între 3 şi 4 ani | 0,35 |
între 4 şi 5 ani | 0,30 |
între 5 şi 6 ani | 0,25 |
între 6 şi 7 ani | 0,20 |
între 7 şi 8 ani | 0,15 |
Art. 61
La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la art. 60 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art. 62
(1)La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării şi, după caz, prin adăugarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare ori, după caz, în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate şi/sau perioadelor asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a)-c).
(2)Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate opta pentru pensie de invaliditate în situaţia pierderii capacităţii de muncă.
SECŢIUNEA 3:Pensia de invaliditate
Art. 63
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu îndeplinesc condiţiile de pensie pentru limită de vârstă şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:
a)accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii;
b)altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca;
c)participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii.
Art. 64
(1)În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
a)de gradul I, caracterizată de deficienţa funcţională gravă, capacitate de muncă şi autoservire diminuate;
b)de gradul II, caracterizată de deficienţa funcţională accentuată, capacitate de muncă diminuată şi capacitate de autoservire păstrată;
c)de gradul III, caracterizată de deficienţa funcţională medie, capacitate de muncă diminuată şi capacitate de autoservire păstrată.
(2)Pentru orice grad de invaliditate prevăzut la alin. (1), în funcţie de natura afectării capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale.
Art. 65
(1)Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu avizul Ministerului Sănătăţii.
(2)CNPP, prin intermediul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare INEMRCM, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
Art. 66
(1)Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, cu excepţia urmaşilor prevăzuţi la art. 76 lit. c), de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul INEMRCM, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
(2)Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM, în funcţie de domiciliul solicitantului. Listele cu privire la locaţia cabinetelor de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM se vor afişa public atât la sediul CNPP şi la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât şi pe site-ul instituţiilor.
(3)În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate şi, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
(4)În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3) sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5)Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 10 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6)Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, în funcţie de domiciliul persoanei. Contestaţia se soluţionează de către comisiile medicale regionale de contestaţii.
(7)Comisiile medicale regionale de contestaţii funcţionează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM.
(8)Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 10 zile de la data soluţionării.
(9)Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (6) pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(10)Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive.
Art. 67
(1)În vederea efectuării de investigaţii şi examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin INEMRCM, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unităţi sanitare de specialitate, în condiţiile legii.
(2)Listele cu privire la locaţia unităţilor sanitare de specialitate se vor afişa public atât la sediul CNPP şi la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât şi pe site-ul instituţiilor.
Art. 68
(1)La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.
(2)Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
Art. 69
(1)Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor.
(2)Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata.
(3)Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(4)În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.
Art. 70
(1)Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.
(2)După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a)menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b)încadrarea în alt grad de invaliditate;
c)redobândirea capacităţii de muncă.
(3)Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4)Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligaţia să se prezinte pentru revizuirea medicală la termenul stabilit şi să prezinte documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.
(5)Revizuirea medicală se poate efectua oricând, atât la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat, precum şi din oficiu, ca urmare a convocării justificate de către medicul expert al asigurărilor sociale.
(6)Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 66.
Art. 71
(1)Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a)prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b)au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege.
(2)Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face de către medicul expert al asigurărilor sociale, conform listei de afecţiuni ireversibile prevăzute în hotărârea Guvernului pentru aprobarea criteriilor medicale pe baza cărora se face încadrarea în grade de invaliditate, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerului Sănătăţii, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 72
(1)În vederea soluţionării cererii de încadrare în grad de invaliditate medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita avizul INEMRCM cu privire la cazurile cu documentaţie medicală insuficientă şi/sau incompletă, precum şi în cazurile a căror documentaţie impune verificarea datelor medicale.
(2)INEMRCM şi centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă pot convoca, pentru expertizare, persoanele încadrate în grad de invaliditate. INEMRCM poate convoca pentru expertizare şi persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate. Convocarea se va adresa cazurilor pentru care se dispune verificarea expertizei medicale sau evaluarea datelor medicale, în vederea obţinerii pensiei de invaliditate.
(3)Persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate, precum şi persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligaţia de a se prezenta la convocarea prevăzută la alin. (2). Neprezentarea persoanelor la convocare, precum şi refuzul de a efectua investigaţiile medicale şi examinările necesare pentru evaluarea/expertizarea capacităţii de muncă atrag respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de invaliditate.
(4)Încadrarea ulterioară în grad de invaliditate a persoanelor care nu şi-au îndeplinit obligaţia prevăzută la alin. (3) se face numai cu avizul INEMRCM.
(5)Neprezentarea la convocare sau, după caz, refuzul efectuării investigaţiilor medicale şi examinărilor necesare în vederea evaluării/expertizării capacităţii de muncă se comunică caselor teritoriale de pensii, în termen de 5 zile, de către INEMRCM, centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă, precum şi de către medicul expert al asigurărilor sociale.
(6)În aplicarea prevederilor alin. (1)-(5), INEMRCM emite avize, rapoarte de expertiză medicală a capacităţii de muncă, precum şi decizii medicale asupra capacităţii de muncă, cu caracter obligatoriu pentru cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
(7)Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă emise conform alin. (6) pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă din cadrul INEMRCM. Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile şi se comunică în termen de 10 zile de la soluţionare.
(8)Deciziile Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, emise în soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9)Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive.
Art. 73
(1)Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 71 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, cu consultarea medicului curant, în vederea reintegrării socioprofesionale.
(2)Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării, cu excepţia situaţiilor în care neîndeplinirea obligaţiei este temeinic justificată.
(3)Medicii experţi ai asigurărilor sociale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii.
(4)Suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
Art. 74
(1)La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadei asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) şi, după caz, a perioadelor de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate.
(2)Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu şi se acordă cuantumul cel mai avantajos.
(3)Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 69 se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
(4)Pensionarii de invaliditate nu pot opta pentru pensie anticipată.
SECŢIUNEA 4:Pensia de urmaş
Art. 75
Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Art. 76
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a)până la vârsta de 16 ani;
b)dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c)pe toată durata invalidităţii, de orice grad, dacă aceasta sa ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 77
(1)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2)În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 78
(1)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
Art. 79
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 77 şi la art. 78 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri brute lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit Codului fiscal sau dacă acestea sunt mai mici decât câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 80
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani.
Art. 81
(1)Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a)pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b)pensia de invaliditate gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.
(2)Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinător aferent pensiei prevăzute la alin. (1) în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a)50% - pentru un singur urmaş;
b)75% - pentru 2 urmaşi;
c)100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
(3)Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 82
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.
Art. 83
În cazul modificării numărului de urmaşi îndreptăţiţi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 81 alin. (2).
Art. 84
Persoanele prevăzute la art. 76 lit. c) şi la art. 78 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.
CAPITOLUL II:Calculul prestaţiilor de asigurări sociale
SECŢIUNEA 1:Calculul pensiilor
Art. 85
(1)Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă.
(2)La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1) fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.
Art. 86
(1)Valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 85 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie şi nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia anterioară, respectiv 25.
(2)Valorile punctului de pensie sunt următoarele:
b)la data de 1 septembrie 2020 - 1.442 lei;
b1)la data de 1 ianuarie 2022 - 1.586 lei;
b2)la data de 1 ianuarie 2023 - 1.785 lei;
c)începând cu anul 2024, valoarea prevăzută la lit. b2) se majorează cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. Majorarea şi data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
a)la data de 1 septembrie 2019 - 1.265 lei; (N.R. art. 86 alin. (2) lit. a) intră în vigoare la data de 1 septembrie 2019)
b)la data de 1 septembrie 2020 - 1.442 lei;b1)la data de 1 ianuarie 2022 - 1.586 lei;b2)la data de 1 ianuarie 2023 - 1.785 lei;c)începând cu anul 2024, valoarea prevăzută la lit. b2) se majorează cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică. Majorarea şi data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.(3)[textul din Art. 86, alin. (3) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 18-feb-2021 de litera C., Art. III, punctul 2. din Ordonanta urgenta 8/2021]
(4)[textul din Art. 86, alin. (4) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 18-feb-2021 de litera C., Art. III, punctul 2. din Ordonanta urgenta 8/2021]
(5)[textul din Art. 86, alin. (5) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 18-feb-2021 de litera C., Art. III, punctul 2. din Ordonanta urgenta 8/2021]
(6)[textul din Art. 86, alin. (6) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 18-feb-2021 de litera C., Art. III, punctul 2. din Ordonanta urgenta 8/2021]
(7)[textul din Art. 86, alin. (7) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 18-feb-2021 de litera C., Art. III, punctul 2. din Ordonanta urgenta 8/2021]
(8)[textul din Art. 86, alin. (8) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 18-feb-2021 de litera C., Art. III, punctul 2. din Ordonanta urgenta 8/2021]
Art. 87
(1)Numărul total de puncte realizate de asigurat se obţine din însumarea punctajelor anuale ale acestuia.
(2)Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
(3)Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.
(4)În situaţia asiguraţilor care, în aceeaşi perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat şi plătit contribuţia de asigurări sociale, dovedesc şi venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate.
(5)La calcularea punctajelor anuale şi a punctajului lunar se utilizează două zecimale.
(6)În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se diminuează cu raportul dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale.
Art. 88
(1)Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează:
a)cuantumul brut al pensiei de invaliditate, în situaţia prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. a);
b)cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d) şi e).
(2)Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b), c) şi f) punctajul lunar este de 0,25 puncte.
(3)În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1), se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare.
(4)În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) şi care, în aceeaşi perioadă, au realizat, conform legii, stagii de cotizare ca urmare a încadrării într-o formă de asigurare obligatorie sau facultativă, la calculul punctajului lunar al asiguratului se ia în considerare venitul lunar asigurat.
(5)Partea din cuantumul pensiei aferentă numărului de puncte corespunzătoare perioadelor asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b)-g) se suportă de la bugetul de stat.
Art. 89
(1)Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
a)0,50 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b)0,35 puncte pentru gradul II de invaliditate;
c)0,15 puncte pentru gradul III de invaliditate.
(2)Pentru perioadele în care persoana a fost şomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale.
(3)Pentru perioadele în care persoana a beneficiat de plăţi compensatorii, pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la determinarea punctajului lunar se utilizează drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale.
Art. 90
(1)Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:
a)cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
b)cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.
(2)Persoanele prevăzute la art. 53 beneficiază de majorarea punctajelor lunare cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activitate ca persoane cu deficienţă vizuală gravă.
SECŢIUNEA 2:Pensia minimă
Art. 91
(1)Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi, pentru pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, se instituie pensia minimă, în funcţie de stagiul de cotizare realizat.
(2)Pensia minimă se stabileşte în procente, minim şi maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăşi procentul maxim de 75%.
(3)Pensia minimă se acordă pensionarilor în situaţia în care cuantumul pensiei, cuvenit sau aflat în plată, are o valoare mai mică decât cuantumul pensiei minime calculat conform alin. (2).
(4)În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una din categoriile de pensie prevăzute la art. 46 alin. (1), de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii, ori de pensie din alte state, pensia minimă se acordă în situaţia în care suma cuantumurilor tuturor acestor venituri nu depăşeşte cuantumul pensiei minime calculat conform alin. (2).
(5)În situaţia pensionarilor care au realizat stagiu de cotizare cuprins între 10 şi 15 ani, pensia minimă se stabileşte în funcţie de stagiul de cotizare realizat, într-un procent de 40% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, la care se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat între 11 ani şi 14 ani inclusiv.
(6)În situaţia pensionarilor pentru limită de vârstă care au realizat stagiu de cotizare necesar deschiderii dreptului la pensie prevăzut de legislaţia anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, mai mic de 10 ani, în condiţii de handicap, precum şi ca nevăzător, pensia minimă se stabileşte într-un procent de 40% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
(7)Diferenţa dintre cuantumul pensiei minime şi cuantumul pensiei stabilite potrivit art. 85 alin. (1) se suportă din bugetul de stat.
Art. 92
(1)Prin excepţie de la prevederile art. 91 alin. (2), fiecare beneficiar de pensie de urmaş are dreptul la o pensie minimă în cuantum de 35% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fiecare urmaş în parte, cu respectarea prevederilor art. 91 alin. (3).
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul copiilor orfani de ambii părinţi, dacă suma drepturilor cuvenite după fiecare părinte este sub nivelul pensiei minime pentru urmaşi prevăzute la alin. (1).
Art. 93
Cuantumul pensiei minime se modifică, ori de câte ori se modifică salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
CAPITOLUL III:Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 94
(1)Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
(2)Cererea de pensionare poate fi depusă şi de altă persoană decât cele prevăzute la alin. (1), dacă aceasta declară pe propria răspundere că cererea este semnată olograf atât de titular, cât şi de persoana care o depune.
(3)Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.
(4)În aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, persoanele care au locul de şedere permanentă în străinătate pot depune cererea prin care solicită acordarea de drepturi de pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se face dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la instituţia de asigurări sociale competentă din statul de şedere permanentă.
(5)Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (3) sau (4), poate fi retrasă la solicitare, de titular, de reprezentantul legal ori de mandatarul desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare.
Art. 95
(1)În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.
(2)Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului prevăzut la art. 94 alin. (3).
(3)În situaţia în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului prevăzut la art. 94 alin. (3) drepturile se acordă începând cu data înregistrării cererii.
(4)În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a)de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţia persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;
b)de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, nu are calitatea de asigurat;
c)din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
d)de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
e)de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte ulterior decesului susţinătorului condiţiile prevăzute de lege referitoare la vârsta standard de pensionare.
Art. 96
În sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii, cu excepţia pensiilor anticipate, care se plătesc de la data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) şi pct. II.
Art. 97
(1)Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2)În aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în cazul în care, la solicitarea casei teritoriale de pensii competente din România, cererea prevăzută la alin. (1) nu a putut fi completată de către solicitant cu toate documentele necesare stabilirii dreptului, în termen de 12 luni de la înregistrare, cererea de pensionare se soluţionează prin decizie de respingere.
(3)Termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte cu 30 de zile în cazul persoanelor care au calitatea de asigurat în luna solicitării, precum şi în situaţia în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii suplimentare faţă de cele existente în dosarul de pensie.
(4)Decizia de pensie cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
(5)Decizia casei teritoriale de pensii se comunică titularului sau reprezentantului legal, după caz, care a solicitat pensionarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 10 zile de la data emiterii ori personal, la sediul instituţiei emitente.
(6)În termenul prevăzut la alin. (5), casa teritorială de pensii emitentă comunică angajatorului, la solicitarea acestuia, în format electronic, faptul că a fost emisă decizia de pensionare.
(7)Decizia de admitere a cererii de pensionare poate fi anulată la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 98
(1)În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), dacă se constată că solicitarea pensionarului este neîntemeiată, cererea de revizuire se soluţionează conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare.
(3)În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV, care au depus declaraţia individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal, pe baza datelor comunicate de organul fiscal central, se constată diferenţe între venitul lunar asigurat utilizat la stabilirea punctajelor lunare avute în vedere la calculul pensiei şi cel ales de contribuabil în declaraţia individuală de asigurare, casa teritorială de pensii operează, din oficiu, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire, care se emite până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul anterior.
(4)Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (3) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(5)Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(6)Cererea prevăzută la alin. (5) se soluţionează în termen de 60 de zile de la data înregistrării, prin decizie de recalculare.
(7)Pensionarii pentru limită de vârstă care realizează stagiu de cotizare după data înscrierii la pensie pot solicita recalcularea pensiei o singură dată într-un an calendaristic, în condiţiile legii.
(8)Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) şi (7) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
(9)Deciziile de pensie emise în temeiul prevederilor alin. (5) şi (7) pot fi anulate, la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 99
(1)În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar.
(2)Pensia se plăteşte titularului sau reprezentantului legal al acestuia.
Art. 100
(1)Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, după cum urmează:
a)la domiciliul/reşedinţa pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi Compania Naţională "Poşta Română“ - S.A.;
b)în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi băncile comerciale, precum şi între CNPP şi alte instituţii de credit, conform legii.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii.
(3)În situaţia persoanelor care beneficiază atât de pensie, cât şi de alte drepturi băneşti, prevăzute la alin. (2), plata drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se face prin aceeaşi modalitate de plată, la aceeaşi adresă sau în acelaşi cont curent sau cont de card, pentru toate drepturile cuvenite aceleiaşi persoane.
(4)CNPP, prin casele teritoriale de pensii, transmite lunar beneficiarilor, prin bănci sau prin Compania Naţională "Poşta Română“ - S.A., drepturile prevăzute la alin. (1) şi (2).
(5)În situaţia beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) la domiciliu/reşedinţă, Compania Naţională "Poşta Română“ - S.A. remite lunar acestora drepturile băneşti şi documentul de plată întocmit de CNPP.
(6)În situaţia beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) în cont curent sau în cont de card, documentul de informare cu privire la sumele plătite, întocmit de CNPP, este transmis lunar la domiciliul acestora, în plic închis, pentru respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(7)Dacă timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti prevăzute la alin. (1) lit. a) şi alin. (2), care se achită la domiciliu/reşedinţă, sunt restituite ca neachitate şi nu sunt solicitate de beneficiarii în cauză, casa teritorială de pensii procedează la neefectuarea plăţii respectivelor drepturi, începând cu luna următoare.
(8)În cazul în care, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii, drepturile băneşti prevăzute la alin. (7) nu sunt solicitate de beneficiari, casa teritorială de pensii procedează la suspendarea plăţii acestora, începând cu luna următoare.
(9)Modelul documentului de plată şi al celui de informare, prevăzute la alin. (5) şi (6), se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), în situaţia pensionarilor aflaţi în instituţii de asistenţă socială sau în detenţie, plata pensiei se poate face, la cererea titularului, la sediul acestora.
Art. 101
(1)Cheltuielile cu transmiterea către beneficiar a drepturilor prevăzute la art. 100 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea documentelor de informare la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanţează drepturile respective şi se determină după cum urmează:
a)prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor;
b)prin stabilirea unui tarif, pentru un document de informare, în situaţia în care beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card;
c)prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.
(2)Procentul şi tariful prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3)Procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1,1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(4)Comisionul bancar prevăzut la alin. (1) lit. c) se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 102
(1)Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2)Prestaţiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3)Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care comisioanele se suportă, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii.
(4)Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(5)Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor băneşti acordate de casele teritoriale de pensii stabiliţi pe teritoriul altor state, denumiţi în continuare beneficiari nerezidenţi, au obligaţia de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, un certificat de viaţă.
(6)În vederea aplicării prevederilor alin. (5), casa teritorială de pensii competentă emite şi transmite, la adresa de domiciliu sau de şedere permanentă, după caz, până la data de 31 decembrie, respectiv 30 iunie, un exemplar al certificatului de viaţă, completat cu detaliile referitoare la beneficiarul nerezident.
(7)Certificatul de viaţă prevăzut la alin. (5) poate fi transmis de beneficiarul nerezident şi din propria iniţiativă.
(8)Beneficiarul nerezident are obligaţia de a semna certificatul de viaţă, în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt.
(9)Modelul unic de certificat de viaţă se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP.
Art. 103
Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP.
Art. 104
(1)În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a)pensionarul a decedat;
b)pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c)pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 78 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) sau cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale şi rezultatul investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz;
e)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) sau cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 72 alin. (2), sau a refuzat să efectueze investigaţiile medicale şi examinările necesare în vederea evaluării capacităţii de muncă, după caz;
f)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) sau cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 73 alin. (1);
g)copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 76 lit. c);
h)pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului;
i)soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit.
(2)Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3)Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei teritoriale de pensii în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 105
(1)În sistemul public de pensii plata pensiei/indemnizaţiei pentru însoţitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a)pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b)pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) ori cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală la termen ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale;
c)copilul beneficiar al pensiei de urmaş, prevăzut la art. 76 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
d)soţul supravieţuitor sau copilul urmaş beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
e)a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei;
f)beneficiarul nu prezintă sau nu comunică casei teritoriale de pensii competente certificatul de viaţă în termenul prevăzut la art. 102 alin. (5);
g)a expirat termenul prevăzut la art. 100 alin. (8);
h)pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) ori cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;
i)soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, prevăzut la art. 79, realizează venituri lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit Codului fiscal, dacă acestea sunt mai mari decât câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
j)pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II.
(2)În cazul pensionarului de invaliditate gradul I, care are şi calitatea de persoană cu handicap grav, plata indemnizaţiei pentru însoţitor, prevăzută la art. 69, se suspendă începând cu luna următoare celei în care optează pentru unul dintre drepturile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş în condiţiile prevăzute la art. 76 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(4)În situaţia pensionarului de invaliditate sau pensionarului urmaş prevăzut la art. 76 lit. c) ori cel prevăzut la art. 78 alin. (1) care nu se prezintă la convocarea INEMRCM, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau a medicului expert al asigurărilor sociale ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate, suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 72 alin. (3).
(5)Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 106
(1)În sistemul public de pensii, reluarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se face după cum urmează:
a)potrivit prevederilor convenţiei de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiată de România, în situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. a);
b)începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. b);
c)la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situaţia prevăzută la art. 73 alin. (1);
d)de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. c);
e)la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situaţiile prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. i) şi j);
f)la cerere, începând cu luna următoare exprimării opţiunii la pensie, pentru situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. d);
g)la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului, pentru situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. e);
h)de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viaţă după expirarea termenelor prevăzute la art. 102 alin. (5);
i)la cerere, începând cu luna următoare celei în care pensionarul de invaliditate gradul I, care are şi calitatea de persoană cu handicap grav, optează pentru plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 69;
j)de la data suspendării, pe baza dovezii continuării studiilor, în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaş prevăzut la art. 105 alin. (3), cu excepţia copilului urmaş, medic rezident, situaţie în care reluarea plăţii pensiei se face de la data angajării;
k)la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor, suspendată conform prevederilor art. 105 alin. (1) lit. g) şi alin. (5).
(2)Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea termenului general de prescripţie şi dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.
(3)În aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, reluarea plăţii pensiei, în situaţia prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. h), se face în baza deciziei medicale asupra capacităţii de muncă emise de medicul expert al asigurărilor sociale, astfel:
a)începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă;
b)de la data suspendării, dacă documentele medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă au fost transmise casei teritoriale de pensii în termen de un an de la data suspendării, iar depăşirea termenului de revizuire nu îi poate fi imputată pensionarului sau instituţiei competente de la locul de şedere permanentă;
c)începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, dacă termenul prevăzut la lit. b) este depăşit.
Art. 107
Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii.
Art. 108
Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, precum şi la contestarea deciziilor, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale pentru care stabilirea şi plata se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor teritoriale de pensii, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 109
În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie potrivit Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de nivelul acestora, cu excepţia:
a)soţului supravieţuitor beneficiar al unei pensii de urmaş care realizează venituri mai mari decât câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, conform prevederilor art. 79;
b)pensionarului, beneficiar al unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II.
Art. 110
Beneficiarii prestaţiilor de asigurări sociale şi ai celorlalte drepturi stabilite şi plătite, conform legii, prin intermediul casei teritoriale de pensii, sunt obligaţi să comunice acesteia orice schimbare intervenită de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care au fost stabilite sau se plătesc aceste drepturi, în termen de 15 zile de la data apariţiei schimbării respective.
Art. 111
(1)Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la data decesului, se plătesc unei singure persoane, care are calitatea de soţ supravieţuitor, copil, părinte sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul altor drepturi prevăzute de legi speciale pentru care stabilirea şi plata revine, conform legii, caselor teritoriale de pensii, dacă legea specială nu dispune altfel.
CAPITOLUL IV:Alte prestaţii de asigurări sociale
Art. 112
În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele prestaţii de asigurări sociale:
a)ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor;
b)tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
c)ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru al familiei unuia dintre aceştia.
Art. 113
(1)Soţul supravieţuitor, pensionar pentru limită de vârstă, poate beneficia, pe lângă pensia proprie, de un ajutor lunar, dacă la data solicitării acestuia îndeplineşte următoarele condiţii:
a)a realizat stagiul complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5;
b)a împlinit vârsta standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5;
c)nu s-a recăsătorit;
d)durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani.
(2)Ajutorul lunar prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea procentului de 25% asupra cuantumului pensiei susţinătorului decedat, aflat în plată sau cuvenit la data decesului, actualizat la data solicitării, după caz.
(3)În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una sau mai multe dintre categoriile de pensie prevăzute în sistemul public de pensii, de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii ori de pensie din alte state, precum şi de drepturi stabilite şi plătite de casele teritoriale de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea ajutorului lunar se are în vedere nivelul cumulat al tuturor acestor venituri.
(4)Suma drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3) nu poate fi mai mare de 80% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
(5)Persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare, şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1)-(4) pot opta pentru cel mai avantajos ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor.
(6)Ajutorul pentru soţul supravieţuitor prevăzut la alin. (1) se acordă la cerere, depusă la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază solicitantul.
Art. 114
(1)Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin acordarea de bilete de tratament asiguraţilor şi pensionarilor sistemului public de pensii, în limita sumelor alocate pentru această prestaţie, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2)Numărul total al biletelor de tratament balnear, inclusiv al celor asigurate în unităţile de tratament balnear din proprietatea CNPP, este stabilit anual prin hotărâre a Guvernului.
(3)În vederea stabilirii numărului de bilete de tratament balnear pentru staţiunile balneare se va ţine seama de solicitările potenţialilor beneficiari, de categoria de confort oferită, precum şi de nivelul maxim al tarifelor stabilit prin ordin al preşedintelui CNPP, conform prevederilor legale în vigoare.
(4)Prestaţiile privind tratamentul balnear sunt asigurate în unităţile de tratament din proprietatea CNPP şi în completare în unităţi de profil prin contracte încheiate potrivit legii.
(5)Asiguraţii şi pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, în condiţiile prezentei legi, după cum urmează:
a)gratuit - persoanele beneficiare de pensie de invaliditate din cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale;
b)cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti - asiguraţii şi pensionarii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a).
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) se pot acorda bilete de tratament balnear, în condiţiile prezentei legi, şi soţului/soţiei asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii, care nu este asigurat/pensionar al sistemului public, cu plata integrală a biletului de tratament.
(7)Durata tratamentului balnear este de 12-18 zile.
(8)Contravaloarea prestaţiilor acordate în condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) şi diferenţa dintre contravaloarea prestaţiilor şi contribuţia bănească prevăzută la alin. (5) lit. b) se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(9)Criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear, inclusiv categoriile de beneficiari şi nivelul contribuţiei băneşti individuale ale acestora, se aprobă anual, prin ordin al preşedintelui CNPP.
Art. 115
Numărul biletelor de tratament balnear, inclusiv cele care se acordă gratuit potrivit prezentei legi, precum şi cele care se acordă gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale unor legi cu caracter reparatoriu, modul de acordare, de distribuire şi de decontare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 116 (4)Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(1)În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului se acordă ajutor de deces unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau oricare persoană care face această dovadă.
(2)Ajutorul de deces prevăzut la alin. (1) se acordă şi în cazul decesului persoanei care, în ultimele 3 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii.
(3)Dovada prevăzută la alin. (1) se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.
(4)Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.*) Cuantumul ajutorului de deces (pe anul 2020) se stabileşte, în condiţiile legii, în cazul:
a)asiguratului sau pensionarului, la 5.429 lei;
b)unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 2.715 lei.
Art. 117
(1)Asiguratul şi pensionarul au dreptul la ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie care, la data decesului, nu era asigurat sau beneficiar al unei prestaţii de asigurări sociale prevăzute la art. 45.
(2)Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:
a)soţul;
b)copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani ori, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, sau, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;
c)părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.
(3)În cazul acordării ajutorului de deces prevăzut la alin. (1), solicitantul trebuie să facă dovada calităţii de asigurat sau de pensionar la data decesului membrului de familie pentru care se solicită acest drept.
(4)Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la art. 116 alin. (4).
(5)Ajutorul de deces se acordă şi în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) pct. I sau II din lege şi raportul de muncă a fost suspendat.
Art. 118
(1)În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora, ajutorul de deces prevăzut la art. 116 sau art. 117 poate fi achitat şi către o persoană juridică, dacă aceasta face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), plata ajutorului de deces se face pe baza documentelor justificative prin virament bancar.
Art. 119
(1)Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora.
(2)Acordarea ajutorului de deces se face la cerere, pe baza certificatului de deces şi a documentelor justificative, şi nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.
Art. 120
(1)Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, de către casa teritorială de pensii competentă, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) pct. I-IV şi alin. (2), respectiv al unui membru de familie al acestuia.
(2)Competenţa teritorială a acordării ajutorului de deces revine, după caz, casei teritoriale de pensii din raza de domiciliu a asiguratului/pensionarului decedat sau din raza de domiciliu a asiguratului/pensionarului care solicită ajutor de deces pentru un membru de familie.
Art. 121
(1)Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
(2)Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie prevăzut de lege, calculat de la data decesului, respectiv de la data înregistrării actului de deces în situaţia declarării morţii prin hotărâre judecătorească.
(3)Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (1) se achită la nivelul cuvenit la data decesului.