Legea 119/1948 pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si de transporturi

M.Of. 133 bis

În vigoare
Versiune de la: 11 Iunie 1948
Legea 119/1948 pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si de transporturi
Dată act: 11-iun-1948
Emitent: Ministerul Justitiei
_________
*) Text corectat conform rectificărilor apărute în Monitorul Oficial 135 şi 143 din 14 şi 24 Iunie 1948.
CAPITOLUL I:Obiectul naţionalizării
Art. 1
(1)Se naţionalizează toate bogăţiile subsolului care nu se găseau în proprietatea statului la data intrării în vigoare a Constituţiei Republicii Populare Române, precum şi întreprinderile individuale, societăţile de orice fel şi asociaţiunile particulare industriale, bancare, de asigurări, miniere, de transporturi şi telecomunicaţii, enumerate mai jos, după criteriile indicate pentru fiecare categorie:
1.Întreprinderile siderurgice, de metalurgie, neferoase şi de laminat, prevăzute în lista anexă I.
2.Toate întreprinderile din domeniul metalurgiei prelucrătoare cu peste 100 de salariaţi.
3.Întreprinderile prelucrătoare de metale, şantierele navale, întreprinderile producătoare de instrumente de precizie şi de material electrotehnic, garajele şi atelierele de reparat auto, enumerate în lista anexă II.
4.Toate întreprinderile care produc, transportă sau distribuie energia electrică, cu excepţia uzinelor aparţinând organelor administraţiei locale şi acelea care aparţin întreprinderilor nenaţionalizate şi servesc în cea mai mare parte nevoilor proprii ale acestor uzine.
5.Toate întreprinderile de extracţie şi prelucrare a minereurilor de fier, aur, argint şi alte metale neferoase.
6.Întreprinderile din domeniul industriei carbonifere, precum şi carierele prevăzute în lista anexă III.
7.Întreprinderile din domeniul industriei petrolifere şi de gaze naturale, enumerate în lista anexă IV.
8.Toate întreprinderile producătoare de ciment.
9.Întreprinderile producătoare de materiale de construcţii şi anume: var, materiale ceramice, brute şi fine, pietre de construcţie, produse din piatră, produs din ciment, materiale pentru izolări termice, carton asfaltat, conform listei anexe V.
10.Toate întreprinderile producătoare de materiale refractare.
11.Toate întreprinderile producătoare de geamuri.
12.Întreprinderile producătoare de sticlă, cristale pentru oglinzi, conform listei anexe VI.
13.Întreprinderile de construcţie enumerate în lista anexă VII.
14.Toate întreprinderile producătoare de cherestea, cu cel puţin un gater mecanic, având o instalaţie de forţă de cel puţin 50 HP.
15.Toate întreprinderile producătoare de tâmplărie de artă şi de binale, de unelte de tâmplărie, cu o instalaţie de forţă motrice de cel puţin 50 HP, utilate cu cel puţin 5 maşini-unelte, cum ar fi: bandseg, abricht, fierăstrău circular, frezmaşină, maşină de grosime, lanţ, maşină, bormaşină, strung, nut şi feder, sau maşini de importanţă apropiată.
16.Toate întreprinderile producătoare de placaje, panele, furnire, parchete şi frizuri, cu o instalaţie de forţă motrice de cel puţin 20 HP.
17.Toate întreprinderile producătoare de accesorii pentru industria textilă, de calapoade şi cuie de lemn, cu o forţă motrice de cel puţin 100 HP.
18.Toate întreprinderile producătoare de creioane, rechizite şcolare din lemn, metri de lemn cu o forţă motrice de cel puţin 30 HP.
19.Toate întreprinderile producătoare de ţevi şi butoaie, cu o forţă motrice de cel puţin 20 HP.
20.Toate întreprinderile producătoare de cherestea, cărucioare, jucării, perii şi pensule, rulouri şi jaluzele, răcitoare şi alte articole de lemn, enumerate în lista anexă VIII.
21.Toate întreprinderile producătoare de celuloză, hârtie, carton şi mucava.
22.Toate întreprinderile de arte grafice, confecţiuni din hârtie, cartonaje, precum şi secţiile arte grafice şi cartonaje, aparţinând altor întreprinderi, având cel puţin o maşină rotativă sau o instalaţie de forţă motrice de cel puţin 30 HP.
23.Toate întreprinderile producătoare de ţevi din carton, necesare industriei textile, întreprinderile producătoare de hârtie sticlată (emeri) sau de alte articole din hârtie, enumerate în lista anexă IX.
24.Toate filaturile de bumbac.
25.Toate ţesătoriile de bumbac, având cel puţin 30 de războaie.
26.Întreprinderile prelucrătoare de bumbac şi anume: ţesătoriile, întreprinderile de tricotaje, întreprinderile producătoare de aţă, întreprinderile producătoare de vată, precum şi întreprinderile de egrenat bumbacul, enumerate în lista anexă X.
27.Toate filaturile de mătase.
28.Toate ţesătoriile de mătase având cel puţin 20 războaie.
29.Întreprinderile prelucrătoare de mătase şi anume: ţesătorii, întreprinderi de tricotaje, împletituri, panglici, aţă, ciorapi, enumerate în lista anexă XI.
30.Vopsitoriile, apreturile şi întreprinderile de confecţiuni enumerate în lista anexa XII.
31.Toate filaturile şi ţesătoriile de lână având cel puţin 150 de fuse sau cel puţin 4 războaie cord.
32.Întreprinderile producătoare de lână şi anume: de tricotaje, vată de croitorie, pâslă, pălării şi articole tehnice, enumerate în lista anexă XIII.
33.Întreprinderile producătoare de in, cânepă şi iută, enumerate în lista anexă XIV.
34.Toate întreprinderile de textile cu producţie diversă având însă cel puţin 30 războaie.
35.Toate întreprinderile integrate şi semiintegrate, din domeniul industriei de pielărie, având o instalaţie de forţă motrice de cel puţin 30 HP.
36.Toate tăbăcăriile având o instalaţie de forţă motrice de cel puţin 20 HP.
37.Toate întreprinderile de încălţăminte având o instalaţie de forţă motrice de cel puţin 10 HP.
38.Întreprinderile prelucrătoare de blănuri, producătoare de mănuşi şi alte articole din piele, enumerate în lista anexă XV.
39.Întreprinderile din industria chimică de bază, conform listei anexă XVI.
40.Întreprinderile producătoare de articole de cauciuc, cu o forţă motrice de cel puţin 80 HP.
41.Întreprinderile producătoare şi prelucrătoare de materiale plastice, cu o forţă motrice de cel puţin 20 HP.
42.Toate întreprinderile prelucrătoare de materiale grase; săpun, stearină, oleină şi lumânări, având o forţă motrice de cel puţin 50 HP, precum şi toate fabricile care produc glicerină.
43.Toate întreprinderile producătoare de lacuri şi vopsele, de colori, oxizi metalici, materii colorante, de ultramarin, având o instalaţie de forţă motrice de cel puţin 40 HP.
44.Întreprinderile producătoare de panglici pentru maşini de scris, hârtie carbon, indigo, paste şi cerneluri pentru şapirograf şi cerneluri în general, având o instalaţie de forţă motrice de cel puţin 10 HP.
45.Întreprinderile producătoare de negru de fum, cărbune vegetal şi animal, conform listei anexe XVII.
46.Întreprinderile producătoare de chimicale pentru industriile textile şi tăbăcărie având o instalaţie de forţă motrice de cel puţin 10 HP.
47.Întreprinderile producătoare de oxigen, având o forţă motrice de cel puţin 50 HP.
48.Întreprinderile producătoare de produse chimice diverse, enumerate în lista anexă XVIII.
49.Întreprinderile producătoare de articole de parfumerie şi cosmetice, de solvenţi, esenţe şi uleiuri eterice, precum şi laboratoare farmaceutice, enumerate în lista anexă XIX.
50.Toate morile sistematice având cel puţin un valţ dublu pentru grâu sau porumb şi o capacitate teoretică de măciniş de minimum 1 vag/24 ore de păioase sau de porumb.
51.Toate fabricile de bere cu o capacitate de producţie de cel puţin 1.000.000 l./an.
52.Toate întreprinderile producătoare de spirt, cu o capacitate de producţie de cel puţin 100 tone/an.
53.Întreprinderile producătoare de băuturi spirtoase, enumerate în lista anexă XX.
54.Întreprinderile producătoare de glucoză, dextrină, amidon, drojdie comprimată, enumerate în lista anexă XXI
55.Întreprinderile producătoare de ulei, enumerate în lista anexă XXII.
56.Toate presele mecanice de ulei care aparţin proprietarilor de mori ce au fost naţionalizate prin efectul prezentei legi, acele care funcţionează împreună cu o moară naţionalizată, indiferent de proprietar, precum şi acelea a căror capacitate de producţie este de cel puţin 500 kg ulei în 24 ore.
57.Toate întreprinderile producătoare de gheaţă artificială şi toate depozitele frigorifice.
58.Toate întreprinderile producătoare de zahăr.
59.Toate întreprinderile producătoare de produse zaharoase (bomboane, ciocolată, halva, marmeladă etc.), cu o capacitate de producţie de cel puţin 1 to/8 ore.
60.Toate întreprinderile producătoare de conserve de orice fel, care posedă instalaţii pentru fabricarea conservelor în cutii de tablă sau borcane de sticlă închise ermetic, toate întreprinderile producătoare de bulion sau marmeladă, cu o capacitate de cel puţin 1 to/8 ore, precum şi toate întreprinderile producătoare de afumături sau preparate de carne, cu o capacitate de producţie de cel puţin 500 tone produse/an.
61.Întreprinderile de uscat fructe, enumerate în lista anexă XXIII.
62.Toate întreprinderile de decorticat cereale (orez, arpacaş, fulgi de ovăz), cu o capacitate de producţie de cel puţin 1,5 to/8 ore.
63.Toate întreprinderile producătoare de paste făinoase.
64.Toate brutăriile ce posedă instalaţii mecanice pentru frământat aluatul.
65.Toate întreprinderile producătoare de unt, brânzeturi şi lapte pasteurizat, cu o capacitate de prelucrare zilnică de cel puţin 2.000 litri lapte.
66.Toate întreprinderile producătoare de bulion sau marmeladă, cu o capacitate de producţie de cel puţin 1 to/8 ore.
67.Toate abatoarele particulare cu o capacitate de tăiere zilnică de cel puţin 100 bovine sau 150 porcine.
68.Căile ferate enumerate în lista anexă XXIV.
69.Toate societăţile particulare de exploatare a tramvaielor, dacă nu au fost naţionalizate odată cu întreprinderile industriale.
70.Întreprinderile exploatatoare de vagoane-cisterne, enumerate în lista anexă XXV.
71.Toate conductele pentru transportul produselor lichide şi gazoase, care nu sunt naţionalizate prin efectul prezentei legi, concomitent cu societăţile industriale respective.
72.Societăţile de navigaţie, enumerate în lista anexă XXVI.
73.Toate vasele fluviale şi maritime, enumerate în lista anexă XXVII, precum şi toate vasele sub pavilion românesc, scufundate în apele teritoriale româneşti sau străine.
74.Societăţile de asigurare, enumerate în lista anexă XXVIII.
75.Societatea Anonimă Română de Telefoane.
76.Societatea Română de Radio-Difuziune.
77.Societatea Naţională de Credit Industrial.
(2)La întreprinderile înfiinţate printr-o convenţiune specială de către un Stat străin cu Statul Român, se naţionalizează tot ce nu aparţine celor două state.
(3)Listele anexe fac parte integrantă din prezenta lege.
(4)O întreprindere se consideră intrând în prevederile legii de faţă dacă condiţiunile stabilite prin criteriile indicate pentru fiecare categorie au existat într-un moment oarecare în decursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 1938 şi data publicării prezentei legi.
(5)Întreprinderile prevăzute în listele anexă se consideră naţionalizate, chiar dacă denumirea sau adresa lor sunt indicate în aceste liste parţial sau inexact; de asemenea dacă şi-au schimbat denumirea ori adresa.
(6)De asemenea, întreprinderile se consideră naţionalizate dacă sunt indicate cu numele persoanei fizice sau juridice care le-a deţinut sub orice titlu (arendă etc.).
(7)Pe data publicării prezentei legi, trec în proprietatea Statului ca bunuri comune ale poporului, administrate prin Ministerul de Finanţe, libere de orice sarcini, acţiunile şi părţile sociale ale societăţilor şi asociaţiunilor care intră în prevederile acestui articol.
(8)Bunurile naţionalizate prin efectul prezentei legi vor fi administrate de ministerele în al căror domeniu de preocupare intră obiectul întreprinderilor naţionalizate.
(9)Brutăriile, abatoarele, morile, presele mecanice de ulei, care se încadrează în criteriile legii de faţă, art. 1, vor fi preluate şi administrate de organele primăriilor locale, cu excepţia acelora la care s-au numit sau se vor numi directori de către ministerele de resort. În termen de zece zile de la apariţia prezentei legi, primăriile vor comunica Consiliului de Miniştri, prin Comisiunea Judeţeană de Naţionalizare respectivă, precum şi Ministerului de Interne, lista acestor unităţi industriale pentru a se da decizia de trecerea lor în administraţia primăriilor.
(10)Consiliile de administraţie ale întreprinderilor naţionalizate se dizolvă pe data publicării legii de faţă.
Art. 2
Odată cu întreprinderile principale se naţionalizează toate întreprinderile anexe.
Se naţionalizează de asemenea instalaţiuni care servesc în mod permanent activităţii unei întreprinderi naţionalizate, chiar dacă aceste instalaţiuni aparţin altui proprietar decât acel al întreprinderii naţionalizate.
Art. 3
Societăţile de orice fel care posedă mai multe unităţi, se naţionalizează în întregime, dacă vreuna din unităţi se încadrează în prevederile legii de faţă.
Art. 4
Începând de la data publicării prezentei legi, nici o întreprindere nu va putea înstrăina, nici în total şi nici în parte, şi nici muta utilajul său sau instalaţiunile sale, decât cu autorizarea prealabilă a ministerului de resort, chiar dacă nu se încadrează în prevederile prezentei legi.
Înstrăinările făcute fără respectarea dispoziţiunilor de mai sunt nule de drept, nulitatea fiind de ordine publică şi putând fi invocată de oricine.
Proprietarii sau reprezentanţii legali ori împuterniciţii acestora, ai întreprinderilor în construcţie sau a acelora care, din orice motiv, nu au fost puse în funcţiune, precum şi a acelora care şi-au încetat sau întrerupt activitatea, sunt obligaţi ca în termen de 15 zile de la publicarea legii de faţă, să înainteze Direcţiunii Generale a Controlului Economic, iar în provincie Serviciilor Judeţene de Control Economic, o declaraţie întocmită conform formularului constituind anexa XXIX din prezenta lege.
Art. 5
Nu intră în prevederile legii de faţă şi nu se naţionalizează întreprinderile sau partea din capitalul acestora, care se găsesc în proprietatea unui Stat făcând parte din Naţiunile-Unite, care a dobândit aceste bunuri ca urmare a executării Tratatului de Pace, sau prin achitarea unor obligaţiuni de despăgubiri, izvorând din starea de război.
CAPITOLUL II:Efectele naţionalizării
Art. 6
Prin efectul naţionalizării, întreprinderile trec în proprietatea Statului cu fondul de comerţ şi cu toate obligaţiunile contractate în vederea exploatării lor; întreprinderile sub formă de societate sau asociaţiuni îşi păstrează patrimoniul, aşa precum el va reieşi din bilanţul încheiat în vederea predării către noua conducere desemnată de Stat în urma naţionalizării; în activul şi pasivul întreprinderilor de orice fel, naţionalizate, intrând:
a)La activ toate bunurile imobile şi mobile, corporale şi incorporale, precum: terenuri, clădiri, instalaţiuni, drepturi-patente, licenţe, contracte, autorizaţii, mărci de fabrică, hârtii de valoare, cambii, cărţi de depuneri, numerar, sume datorate întreprinderii, accesorii, materii prime, mărfuri semi-fabricate sau finite şi alte asemenea;
b)La pasiv totalitatea obligaţiunilor întreprinderii.
Prin efectul prezentei legi întreprinderile naţionalizate se substituie în toate drepturile şi obligaţiile vechilor întreprinderi.
Art. 7
Noua conducere a întreprinderii naţionalizate va putea cere, în termen de şase luni de zile de la publicarea prezentei legi, să declare nule obligaţiunile sau tranzacţiunile încheiate de întreprinderea respectivă înainte de naţionalizare, care au fost încheiate cu scopul vădit de a păgubi întreprinderea, în folosul personal al contractului sau al unei persoane fizice sau juridice străine.
Pentru judecarea acestor cereri va fi instituită pe lângă Curţi câte o comisie compusă din trei magistraţi numiţi de Ministerul de Justiţie. Comisiunea va judeca la primul termen, pe bază de memorii scrise depuse de părţile interesate cu 15 zile înainte de termenul de judecată.
Deciziunea comisiunii nu este supusă nici unei căi de atac ordinară sau extraordinară.
CAPITOLUL III:Procedura naţionalizării
Art. 8
La intrarea în vigoare a prezentei legi, ministerele de resort vor numi directori care vor lua în primire conducerea întreprinderilor naţionalizate pe baza unor situaţiuni sumare, de la proprietarii sau reprezentanţii ori împuterniciţii acestora.
Noii directori vor exercita toate atribuţiunile vechilor organe de conducere.
În caz de lipsă a proprietarilor, reprezentanţilor sau împuterniciţilor lor, întreprinderea va fi preluată în prezenţa autorităţilor poliţieneşti, în comunele urbane, sau a autorităţilor comunale în comunale rurale.
Art. 9
Până în momentul preluării întreprinderilor de către noua conducere, conform inventarului şi bilanţului pe care întreprinderile sunt obligate să le încheie în acest scop, vechea conducere stă la dispoziţia celei noi pentru orice lămuriri, fiind responsabilă pentru lipsurile constatate, afară de lipsurile şi pagubele provenite din actele de administraţie ale noii conduceri.
Art. 10
La predarea întreprinderii se va încheia un proces-verbal, în triplu exemplar, la care se vor alătura copii de pe inventar şi bilanţ. Un exemplar al procesului-verbal se va înmâna vechiului proprietar, un altul se va păstra de întreprindere, iar ultimul se va înainta Ministerului de resort.
CAPITOLUL IV:Despăgubiri
Art. 11
Statul va acorda despăgubiri proprietarilor şi acţionarilor întreprinderilor naţionalizate.
În acest scop se instituie "Fondul Industriei Naţionalizate", persoană juridică de drept public, autonomă, cu sediul în Bucureşti.
Pentru sumele datorate, Fondul Industriei Naţionalizate va emite obligaţiuni, pe care le va răscumpăra din beneficiul net al întreprinderii naţionalizate.
Art. 12
Organizarea şi modul de funcţionare al Fondului Industriei Naţionalizate, se va stabili printr-o deciziune a Consiliului de Miniştri.
Gestiunea Fondului Industriei Naţionalizate este supusă controlului Ministerului de Finanţe.
Art. 13
Despăgubirile cuvenite proprietarilor se vor stabili de comisiuni funcţionând pe lângă Curţi, formate din trei magistraţi numiţi de Ministerul de Justiţie.
Împotriva deciziunilor acestor comisiuni nu există nici o cale de atac.
Art. 14
Din drepturile de despăgubire se vor scădea datoriile întreprinderilor neprevăzute în pasivul acestora, precum şi acele izvorând din evaziuni fiscale sau alte operaţiuni contrare legii, ca şi pierderile provenite din reaua administraţie a acestor întreprinderi, înainte de naţionalizare.
Art. 15
Nu se acordă despăgubiri:
a)Acelora care, fiind în serviciul Statului, judeţelor sau comunelor, s-au îmbogăţit în timpul cât erau în serviciu, prin fapte ilicite constatate judecătoreşte;
b)Acelora care, au plecat din ţară în mod clandestin ori fraudulos, precum şi acelora care nu se întorc în ţară după expirarea termenului de valabilitate a actelor de călătorie eliberate de autorităţile române.
CAPITOLUL V:Înfiinţări de noi întreprinderi şi concesiuni
Art. 16
În ramurile în care întreprinderile au fost naţionalizate, dreptul de a crea întreprinderi noi aparţine Statului.
Art. 17
Prin excepţie Statul va putea acorda concesiuni pentru înfiinţarea de noi întreprinderi persoanelor fizice sau juridice, prin jurnal al Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministerului de resort.
CAPITOLUL VI:Sancţiuni
Art. 18
Se pedepsesc cu 5-10 ani muncă silnică şi cu confiscarea întregii averi acei care, indiferent prin ce mijloace, cu intenţiune, vor zădărnici sau vor încerca să zădărnicească naţionalizarea prevăzută de prezenta lege, vor tăinui parte din patrimoniul întreprinderilor sau vor vătăma, nimici, înstrăina, muta, exporta sau micşora, prin orice mijloace, bunuri sau instalaţiuni supuse naţionalizării.
Cu aceeaşi pedeapsă se vor sancţiona şi acei care intenţionat vor prezenta organelor Statului date inexacte sau incomplete asupra acestor bunuri.
Art. 19
Se pedepsesc cu închisoare corecţională de la 4-10 ani şi cu amendă de la 50.000-500.000 lei, funcţionarii publici sau persoanele împuternicite în temeiul prezentei legi, care nu vor executa sau vor zădărnici executarea însărcinărilor ce le revin potrivit prevederilor ei.
Art. 20
Infracţiunile la prevederile prezentei legi se constată, se urmăresc şi se judecă, potrivit legii 351 din 3 mai 1945, pentru reprimarea speculei ilicite şi a sabotajului economic şi a legii 252 din 15 iulie 1947, pentru organizarea controlului economic.
CAPITOLUL VII:Dispoziţiuni finale
Art. 21
Cu efectuarea naţionalizării şi cu rezolvarea problemelor şi litigiilor izvorând din aplicarea ei, se însărcinează Consiliul de Miniştri. Consiliul de Miniştri va putea delega o comisiune restrânsă din sânul său pentru conducerea operativă a operaţiunilor care va avea ca organe exterioare, în fiecare judeţ, câte o Comisiune Judeţeană de Naţionalizare.
Art. 22
Întreprinderile naţionalizate pot fi date în proprietate sau în simplă folosinţă administraţiunilor locale, pe baza hotărârii Consiliului de Miniştri.
Art. 23
În cazul dizolvării unei întreprinderi naţionalizate, activul net rămas după lichidare trece în proprietatea Statului.
Art. 24
Conturile creditoare ale proprietarilor întreprinderilor naţionalizate, la aceste întreprinderi, fie că aceste conturi au fost deschise pe numele acestora sau pe numele de interpuşi, după o constatare judecătorească se consideră aport de capital la întreprinderea respectivă, neconstituind o creanţă împotriva întreprinderii.
Art. 25
Membrii societăţilor cooperative industriale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, la ieşirea lor din societate, vor putea retrage din partea lor socială maximum 50.000 lei numerar, restul profitând societatea.
Dispoziţiunile alineatului precedent nu vor fi aplicate societăţilor cooperative ce se vor înfiinţa după intrarea în vigoare a legii de faţă.
Art. 26
Timp de trei luni de la naţionalizare, personalul administrativ de la şef de secţie în sus, precum şi personalul tehnic (ingineri, subingineri, desenatori, constructori, maiştri etc.), al întreprinderilor naţionalizate, nu va putea părăsi întreprinderea şi nu va putea fi licenţiat din aceasta, fără aprobarea ministerului de resort.
Art. 27
Poliţele întreprinderilor naţionalizate scadente în decursul unei luni de la ziua naţionalizării, nu vor putea fi protestate, acordându-se o prelungire de treizeci de zile de la data scadenţei.
Art. 28
Delegaţiile de numire a noilor directori le dau drept de semnătură valabilă chiar şi până la îndeplinirea formelor legale de publicare în Monitorul Oficial.
Art. 29
Întreprinderile nenaţionalizate vor continua activitatea lor în cadrul legilor în vigoare.
Art. 30
Legea de faţă intră în vigoare pe data publicării ei în Monitorul Oficial.
Art. 31
Orice dispoziţiuni, contrare prezentei legi, se abrogă.
-****-
Legea votată de Marea Adunare Naţională în şedinţa de la 11 iunie 1948.
ANEXA:
- ANEXA nr. I-X
- ANEXA nr. XI-XXVI
- ANEXA nr. XXVII-XXIX
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 133 bis din data de 11 iunie 1948

Documente corelate

Jurisprudenţă numărul de obiecte din listă: (3078)
Hotarari judecătoresti numărul de obiecte din listă: (3078)
Comentarii, monografii, reviste şi webinarii numărul de obiecte din listă: (17)
Articole numărul de obiecte din listă: (17)