Secţiunea 6 - 6.6 Conduita în cazul efectelor adverse - Ghid din 2019 privind terapia menopauzei

M.Of. 738 bis

În vigoare
Versiune de la: 10 Septembrie 2019
SECŢIUNEA 6:6.6 Conduita în cazul efectelor adverse
1.6.6.1 Efectele adverse ale THM

Standard

Medicul trebuie să informeze pacienta că cele mai frecvente efecte secundare ale estrogenilor sunt:

- greaţă

- cefalee

- tensiune mamară

- sângerare vaginală

Dacă efectele adverse persistă, doza de estrogen poate fi redusă, sau THM poate fi întreruptă.

E

Standard

Medicul trebuie să informeze pacienta că efectele secundare asociate progestativului sunt:

- tensiune mamară

- creştere ponderală

- edeme

- sindrom asemănător celui premenstrual

- depresie

- Iritabilitate.

Dacă apare unul din aceste efecte secundare, schimbarea frecvenţei de administrare lunară cu cea la fiecare 3 luni câte 14 zile poate fi mai acceptabilă pentru paciente, sau prin adaptarea tipului de estrogen/progestativ/progesteron, a dozei, a ratei de administrare sau a tipului de regim.

E

2.6.6.2 Cum se începe THM?

Standard

Pentru paciente în perimenopauză (adică încă menstruate, dar adesea neregulat şi care au SVM), se pot recomanda COC cu doze estrogenice mici pe un interval de 1-2 ani (cu contraindicaţie la fumătoare).

Dacă nu se controlează SVM, se poate trece la THM secvenţială.

Dacă apare sângerare abundentă, pacienta poate reîncepe COC pentru încă un an şi apoi se recomandă retrecerea la THM. Reapariţia sângerării abundente impune consult ginecologic.

Începerea THM în timp ce femeia este încă menstruată sau recent în menopauză (în primele 6 luni de amenoree) conduce la nivele impredictibile ale estrogenilor şi sângerări neregulate, fapt care nu este recomandat a fi o practică curentă.

E

3.6.6.3 Cum se opreşte THM?

Standard

Medicul trebuie să recomande THM pe o durată de până la 5 ani, fără să depăşească vârsta de 60 ani.

A

Argumentare

De la publicarea rezultatelor ambelor ramuri ale WHI (2002, 2004)(23, 26) se apreciază că în general riscurile folosirii pe termen lung a THM depăşesc beneficiile. După revederea datelor WHI şi a altor studii(27, 28) s-a sugerat o durată de 5 ani şi să nu se depăşească vârsta de 60 ani, deşi SVM poate dura, după cum s-a menţionat anterior, 7, 4 ani.

Având în vedere că există unele riscuri (foarte mici) de efecte adverse, pacientele care folosesc THM pentru alte motive decât controlul simptomelor postmenopauzale trebuie încurajate să oprească terapia.

Ib

Recomandare

Se recomandă oprirea lentă, cu scăderea treptată a dozelor, asemănător ageing-ului ovarian.

C

Argumentare

Date recente arată că oprirea brutală este riscantă pentru accidente fatale cardiovasculare(4) datorită prăbuşirii estrogenice acute.

IV