Secţiunea 1 - TEHNICA DE EFECTUARE - Ghid din 2019 privind examinarea ecografică de screening pentru anomalii de sarcină în trimestrul 2

M.Of. 738 bis

În vigoare
Versiune de la: 10 Septembrie 2019
SECŢIUNEA 1:TEHNICA DE EFECTUARE
(1)Examinarea ecografică pentru screeningul anomaliilor sarcinii din trimestrul 2 este oportun a fi realizată între 19 şi 23 săptămâni împlinite (inclusiv) vârstă gestaţională, perioada optimă fiind 20-22 săptămâni. Această perioadă reprezintă un compromis între obiectivul de datare a sarcinii şi detecţia la timp a anomaliilor congenitale majore.
(2)Studiul Eurofetus7, un proiect multicentric care a inclus 61 de unităţi de ecografie obstetricală din 14 ţări europene, a evaluat acurateţea examinării ecografice de rutină din trimestrul al doilea al sarcinii în populaţii neselectate. Puţin peste jumătate (56%) din 4615 malformaţii au fost detectate, doar 55% dintre anomaliile majore au fost identificate înainte de 24 de săptămâni gestaţionale.
(3)Examinarea ecografică de screening pentru anomalii în sarcină în trimestrul 2, trebuie să cuprindă:
a)Confirmarea fătului viu
Confirmarea fătului viu se face prin evidenţierea bătăilor cordului fetal (BCF) în timp real şi măsurarea frecvenţei acestora în modul M sau Doppler pulsat (utilizat cât mai scurt timp). Într-o sarcină multiplă, viabilitatea trebuie evaluată la fiecare făt.
b)Determinarea numărului de feţi vii (în sarcina multiplă să să determine amnionicitatea şi să încerce precizarea corionicităţii, cu trimitere pentru second opinion dacă nu se reuşeşte).
c)Evaluarea anatomiei sarcinii - toate elementele considerate de rutină din acest ghid şi care sunt discutate mai jos trebuie evaluate. În situaţia în care unele elemente nu pot fi evaluate corespunzător trebuie explicat acest aspect, oferirea opţiunii reevaluării ulterior a acestora sau a reexaminării de second opinion fiind adecvată de multe ori. Suplimentar pot fi evaluate şi alte elemente, conform cu competenţele legale, expertiza şi experienţa examinatorului, aparatura utilizată şi motivaţia/indicaţia medicală.
(4)_
1.Craniul fetal - integritatea craniului (calvarium), forma normală.
2.Creierul fetal - secţiunea talamică: ecoul median, cavum septum pellucidi, ventriculii cerebrali, plexurile coroide, talamus; secţiunea fosei cerebrale posterioare: emisfere cerebeloase, vermis, cisterna magna, pliu nucal, formaţiuni occipitale posterior.
Se măsoară pentru evaluarea vârstei gestaţionale şi a dezvoltării fetale diametrul biparietal BPD şi circumferinţa craniană HC.
3.Faţa fetală - profilul fetal, osul nazal, nări, buze (în special buza superioară), orbite.
4.Gâtul fetal - tegument, zona subcutană, anterior, lateral şi posterior cu absenţa formaţiunilor tumorale sau chistice.
5.Coloana vertebrală - se examinează pe secţiunile longitudinală şi pe secţiuni transversale curburile şi structura, integritatea tegumentară la nivelul coloanei (mai ales lombo-sacrat).
6.Toracele fetal - forma toracelui cu coastele, plămânii, delimitarea toraco-abdominală.
7.Cordul fetal - se apreciază situsul şi unghiul axului cardiac în raport cu axul antero-posterior toracic, imaginea de 4 camere, originea vaselor mari cu tractul de ejecţie aortic (LVOT) şi tractul de ejecţie pulmonar (RVOT).
Opţional pot fi evaluate (putând creşte rata de detecţie a anomaliilor) imaginea de 3 vase (3V), imaginea 3 vase şi traheea (3VT), examinarea Doppler color la nivelul cordului (4 camere, LVOT, RVOT) şi mediastinului (3V, 3VT).
8.Abdomenul fetal - peretele abdominal anterior, inserţia abdominală a cordonului ombilical, stomacul - poziţie stânga subdiafragmatic, ficatul, aspectul anselor intestinale, vezica urinară, ambii rinichi.
Pentru evaluarea vârstei gestaţionale şi a dezvoltării fetale se măsoară circumferinţa abdominală AC.
9.Membrele - bilateral: prezenţa oaselor lungi: femur, tibia, fibula, humerus, ulna, radius, forma şi ecogenitatea oaselor şi fără asimetrii evidente, prezenţa mâinilor şi picioarelor, mişcarea articulaţiilor - flexie şi extensie.
Pentru evaluarea vârstei gestaţionale şi a dezvoltării fetale se măsoară lungimea diafizei femurale FL pentru femurul proximal de sonda ecografică.
10.Organele genitale externe - aspectul caracteristic normal vulvă sau scrot şi penis.
Se precizează fenotip feminin sau masculin doar dacă părinţii doresc să cunoască sexul fătului.
În cazul în care părinţii nu solicită precizarea sexului fetal se precizează doar aspectul normal al organelor genitale externe.
11.Anexele fetale - pentru o apreciere cât mai obiectivă se pot măsura opţional grosimea placentară şi punga cea mai mare de LA sau indexul lichidului amniotic AFI.
- placenta (localizare cu detaliere dacă e apreciată ca anormală, prezenţa de anomalii structurale, semnalarea şi descrierea relaţiei cu cicatrici uterine şi a semnelor de aderenţă anormală, acolo unde este cazul).
- cordonul ombilical - existenţa a 3 vase (2 artere şi o venă) prin evidenţierea arterelor ombilicale latero-vezical.
- lichid amniotic (aspect, cantitate).
12.Colul uterin (preferabil examinat transvaginal pentru pacientele cu antecedente de naştere prematura/avort în trimestrul al doilea prin incompetenţă cervicală).
Se măsoară lungimea canalului cervical în mm.
13.Anomalii evidente ale OGI materne
În sarcină evaluarea detaliată şi fiabilă a organelor genitale interne materne nu este posibilă de rutina.