Capitolul 2 - SCOP - Ghid din 2019 privind endometrioza

M.Of. 738 bis

În vigoare
Versiune de la: 10 Septembrie 2019
CAPITOLUL 2:SCOP
Scopul acestui ghid este de a standardiza diagnosticul şi tratamentul endometriozei pentru scăderea morbidităţii, a dismenoreei, a durerilor pelvine cronice şi pentru a îmbunătăţi rata de sarcini.
Prezentul ghid clinic pentru endometrioză se adresează personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, dar şi personalului medical din alte specialităţi (medici obstetrică-ginecologie, medici chirurgie generală, medici radiologi, medici anatomie-patologică, medici specializaţi în reproducere umană asistată, ginecologi medicali, medici specializaţi în terapia durerii şi asistenţi medicali din domeniul sănătăţii primare, inclusiv medicii generalişti, medicină de familie, radiologie, gastroenterologie, urologie) ce se confruntă cu problematica endometriozei.
Prezentul ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:
- creşterea calităţii unui serviciu medical, a unei proceduri medicale
- referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific
- reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare)
- reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice
- aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice
- integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)
- creşterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical
- ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni
- ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului
- ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici şi de asistente
- ghidul permite structurarea documentaţiei medicale
- ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii
- armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţional acceptate.
Acest ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este conceput pentru aplicare la nivel naţional. Ghidul clinic precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz concret clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează.
Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivelul secţiilor de obstetrică şi ginecologie sub forma unor protocoale. Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, ele fiind realizate la nivel naţional de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tărie a afirmaţiilor, grade de recomandare. Protocoalele reprezintă modalitatea de aplicare a ghidurilor clinice naţionale în context local şi specifică exact într-o situaţie clinică anume ce anume trebuie făcut, de către cine şi când. Ele permit un grad mai mare de flexibilitate şi reflectă circumstanţele şi variaţiile locale datorate diferitelor tipuri de îngrijire clinică la un anumit nivel.
Obiectivul acestui ghid este de a a propune recomandări recente către comunitatea medicală (oraş, spital) care permite informarea şi gestionarea optimă a pacienţilor în România.
Timp de 10 ani, practica clinică s-a schimbat, mediatizarea endometriozei devine foarte importantă, iar pacienţii au devenit interlocutori foarte prezenţi datorită numeroaselor asociaţii relevante. A fost important să se ia în considerare aceste schimbări, să se stabilească ceea ce este justificat de medicamente bazate pe dovezi şi să se facă distincţia între ceea ce se bazează pe temeri sau convingeri.
Scopul original şi ideal al acestor recomandări, care nu avea să includă opinia experţilor, s-a dovedit a fi imposibil. Aceasta ar fi condus la lipsa de răspuns multor întrebări, lucru care ar fi fost dificil pentru recomandările care au devenit de referinţă în practica clinică. Cu toate acestea, aceste avize sau recomandări ale experţilor bazate pe niveluri scăzute de probe trebuie utilizate cu discreţie, rolul medicului rămâne să adapteze regulile la problema reprezentată de fiecare pacient, să nu facă obligatorie returnarea fiecărui pacient într-un cadru ale cărui limite sunt cunoscute din cauza absenţei unor informaţii foarte solide.
Aceste recomandări privesc diagnosticarea şi gestionarea endometriozei peritoneale, ovariene şi profunde. Tratamentul adenomiozelor nu a fost abordat. Multe întrebări au rămas fără răspuns. În special, niciun studiu nu compară pe termen lung beneficiile tratamentului medical şi tratamentului chirurgical. Aceste limitări subliniază cât de important este rolul practicantului, atunci când se stabileşte conduita terapeutică la un pacient, este esenţial şi de neînlocuit în tratamentul semnelor funcţionale ale endometriozei.