Capitolul 1 - INTRODUCERE - Ghid din 2019 privind boala tromboembolică în sarcină şi lehuzie
M.Of. 738 bis
În vigoare Versiune de la: 10 Septembrie 2019
CAPITOLUL 1:INTRODUCERE
Termenul de boală tromboembolică are semnificaţie echivalentă termenului de tromboembolism venos (TEV). Tromboza venoasă profundă (TVP), tromboembolismul pulmonar (TEP), şi accidentul vascular cerebral, considerate manifestări ale aceleiaşi boli - boala tromboembolică, sunt probleme majore de sănătate, cu repercusiuni severe şi risc vital. Tromboembolismul pulmonar acut poate conduce la deces, iar pe termen lung, episoadele recurente pot determina hipertensiune pulmonară. O complicaţie frecventă a trombozei venoase profunde este insuficienţa venoasă cronică, caracterizată prin reflux sangvin în venele sistemului venos profund şi obstrucţie venoasă ce pot duce la modificări tegumentare şi chiar ulceraţii cu impact negativ asupra calităţii vieţii individului.
Tromboembolismul pulmonar este o cauză majoră de mortalitate (aprox. 200.000 decese/an în Statele Unite). În ciuda progreselor importante în domeniu (de la farmacologie la organizare intraspitalicească), trombembolismul rămâne cea mai importantă cauză de deces intraspitalicesc, care se poate preveni.
Tromboembolismul pulmonar este, global, a două cauză de mortalitate maternă, după hemoragia obstetricală; în Marea Britanie tromboembolismul pulmonar este prima cauză de mortalitate maternă.
Principalii factori care cresc riscul tromboembolic sunt: imobilizarea, traumatismele, intervenţiile chirurgicale, infecţiile sistemice, sarcina şi lehuzia.
Riscul pacientelor spitalizate de a dezvolta un episod tromboembolic este mult mai mare decât cel al celor nespitalizate, prin urmare tromboprofilaxia este o problemă importantă mai ales la pacientele internate, care cumulează frecvent mai mulţi factori de risc pentru boala tromboembolică.
De asemenea, trebuie avut în vedere că sarcina creşte riscul pentru tromboembolism venos de 5-10 ori prin prezenţa celor trei elemente ale triadei Virchow (leziune endotelială, stază sangvină şi hipercoagulabilitate). Traumatisme vasculare apar mai ales în travaliu, în special după naştere vaginală instrumentală sau după operaţie cezariană, de aceea, primele 3 luni după naştere riscul de TEV este de 60 de ori mai mare decât riscul populaţiei generale. Embolia pulmonară apare în 15% dintre cazurile de tromboză venoasă profundă netratată, având o rată a mortalităţii de 1% şi în 4,5% din cazurile de tromboză venoasă profundă tratată, cu aceiaşi rată a mortalităţii. Vârsta maternă avansată, obezitatea, antecedentele personale sau familiale de TEV, trombofilia ereditară sau dobândită şi operaţia cezariană sunt consideraţi factori de risc crescut pentru complicaţii tromboembolice în sarcină şi lehuzie.