Decretul 70/1984 privind contractarile si achizitiile de animale, pasari si produse animale (aparut in B.Of. 16 - 17/1 martie 1984)

B.Of. 16

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 31 Decembrie 1985
Decretul 70/1984 privind contractarile si achizitiile de animale, pasari si produse animale (aparut in B.Of. 16 - 17/1 martie 1984)
Dată act: 1-mar-1984
Emitent: Consiliul de Stat
In scopul infaptuirii politicii partidului si statului de dezvoltare si modernizare a agriculturii, realizarii obiectivelor noii revolutii agrare si perfectionarii intregii activitati din agricultura, pentru cresterea substantiala a productiei agricole si sporirea contributiei agriculturii la asigurarea progresului multilateral al tarii, la ridicarea generala a nivelului de viata si de civilizatie al poporului, se impun folosirea integrala a pamintului de catre toti detinatorii, obtinerea de productii tot mai mari si, pe aceasta baza, satisfacerea, in conformitate cu principiile autoconducerii si autoaprovizionarii, a cerintelor de consum ale populatiei si altor nevoi ale economiei nationale.
Realizarea acestor obiective face necesare organizarea si dezvoltarea, in continuare, a unei productii agricole moderne, intensive, bazata pe proprietatea socialista - de stat si cooperatista -, perfectionarea activitatii unitatilor din sectorul socialist al agriculturii, care asigura cea mai mare parte a productiei agricole, constituind sursa principala de realizare a fondului de autoaprovizionare si a fondului de stat cu produse agricole, animale si vegetale.
Odata cu realizarea acestor sarcini, sint necesare dezvoltarea mai accentuata a cresterii animalelor si productiei animale in gospodariile membrilor cooperativelor agricole de productie si ale producatorilor particulari, sporirea contributiei acestor gospodarii la asigurarea bunei aprovizionari a populatiei cu carne, lapte, produse lactate, oua si alte -produse animale.
Statul asigura, prin alocarea unor insemnate fonduri materiale si banesti, dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, stimularea cresterii animalelor, sporirea permanenta a productiei agricole si pune la dispozitia producatorilor agricoli din mediul rural cantitati tot mai mari de marfuri industriale, precum si o gama larga de servicii la preturi stabile, ceea ce impune ca si populatia de la sate sa valorifice un numar tot mai mare de animale si cantitati sporite de produse animale la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
De asemenea, potrivit Programului de autoconducere si autoaprovizionare, cantitatea de 180 kg cereale pe locuitor se asigura si pentru locuitorii din zonele de deal si munte, unde nu se produc cereale in cantitati suficiente. In schimbul cantitatilor de cereale asigurate, taranii cu gospodarii particulare din aceste zone au, la rindul lor, obligatia de a produce, contracta si preda la fondul de stat cantitati echivalente de produse specifice zonei respective, inclusiv animale si produse animale.
Totodata, se impune perfectionarea activitatii de constituire a fondului de autoaprovizionare si a fondului de stat de produse agricole, instituindu-se un sistem unic de contractari si achizitii prin care sa se stabileasca obligatii ferme atit pentru cooperativele agricole de productie, membrii acestora si producatorii particulari cit si pentru unitatile socialiste cu atributii de contractare si achizitii de animale si produse animale.
In acest scop, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
CAPITOLUL I:Dispozitii generale
Art. 1
In vederea sporirii efectivelor de animale si a cresterii productiei animale, statul acorda sprijin unitatilor agricole socialiste, tuturor producatorilor agricoli, prin asigurarea de reproducatori de rasa, asistenta sanitar-veterinara si medicamente de uz veterinar, aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice in productie, dreptul de a folosi in conditii avantajoase pasuni proprietate de stat si paduri pasunabile, indrumare tehnica de specialitate, credite in conditii avantajoase pentru procurarea de animale de productie si altele.
Art. 2
Locuitorii din mediul rural si urban care detin terenuri agricole au obligatia, potrivit legii, sa le cultive, sa creasca animale si pasari, in vederea obtinerii produselor animale necesare acoperirii nevoilor proprii de consum, contractarii si predarii unor cantitati sporite de produse pentru fondul de autoaprovizionare si pentru fondul de stat. Numarul de animale si pasari ce pot fi crescute de fiecare gospodarie pentru nevoile proprii, contractari si achizitii este nelimitat.
Detinatorii de terenuri care nu le cultiva, nu cresc animale si pasari pierd dreptul de folosinta asupra acestora, terenurile urmind a fi atribuite unitatilor agricole socialiste sau unor producatori agricoli particulari care isi asuma obligatia de a asigura cultivarea lor in bune conditii si de a obtine recoltele prevazute in planurile de cultura.
Art. 3
Pentru a asigura sporirea continua a efectivelor de animale si cresterea productiei de carne, lapte, oua, lina si alte produse animale, unitatile agricole socialiste, gospodariile membrilor cooperativelor agricole de productie si gospodariile producatorilor particulari au obligatia sa respecte cu strictete tehnologiile de crestere si ingrasare a animalelor, sa aplice masurile de selectie pentru ridicarea insusirilor productive ale acestora, sa asigure furajarea rationala si intretinerea animalelor potrivit normelor de zooigiena, cresterea indicelui de natalitate si reducerea mortalitatilor, sa aplice regulile si masurile sanitar-veterinare prevazute de lege si sa livreze animalele la greutatile stabilite pentru taiere.
Art. 4
Unitatile agricole cooperatiste, membrii cooperativelor agricole de productie, producatorii particulari care livreaza, prin sistemul de contractari si achizitii, animale, pasari, lapte, produse lactate, oua si alte produse animale beneficiaza, in conditiile prezentului decret, in afara preturilor avantajoase stabilite in raport cu cantitatea si calitatea produselor livrate, de credite si avansuri, anumite produse sau materiale necesare obtinerii produselor contractate, reduceri si scutiri de impozite si taxe, precum si de alte avantaje.
Art. 5
Cooperativele agricole de productie au datoria sa sprijine membrii cooperatori si ceilalti locuitori din comune in indeplinirea obligatiilor ce le revin de a cultiva in mod rational si eficient suprafetele detinute in folosinta sau in proprietate si de a creste animale si pasari.
Totodata, cooperativele agricole de productie vor sprijini contractarea si livrarea la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat, de catre membrii cooperatori si ceilalti producatori agricoli, a unui numar sporit de animale si pasari si a unor cantitati cit mai mari de produse animale, precum si stabilirea si plata drepturilor si avantajelor ce li se cuvin pentru produsele predate.
Art. 6
Consiliile populare au obligatia de a lua masuri pentru indeplinirea integrala a programelor de crestere a animalelor si de sporire a productiei animale, pentru imbunatatirea activitatii de valorificare la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat a acestor produse de catre unitatile agricole, membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari.
Art. 7
Pe data prezentului decret se desfiinteaza sistemul cotelor obligatorii si al sarcinilor obligatorii de livrare si se instituie sistemul unic de contractari si achizitii ale produselor agricole de la cooperativele agricole de productie, membrii acestora si producatorii particulari.
Pentru gospodariile membrilor cooperativelor agricole de productie si gospodariile producatorilor particulari din zonele necooperativizate se stabilesc obligatii ferme de contractare si predare la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat a unor produse agricole, concomitent cu obligatia unitatilor socialiste cu atributii in acest domeniu de a prelua intreaga cantitate de produse oferite de aceste gospodarii, de a plati preturile stabilite si de a acorda celelalte avantaje de natura a stimula cresterea productiei agricole si valorificarea catre stat a unor cantitati tot mai mari de produse agroalimentare.
Sistemul unic de contractare, stabilirea obligatiilor unitatilor socialiste beneficiare de a prelua produsele agricole din gospodariile membrilor cooperativelor agricole de productie si ale producatorilor particulari asigura conditii pentru valorificarea sigura, la preturi avantajoase si stabile, a produselor realizate de aceste gospodarii si creeaza, astfel, noi surse de venituri pentru taranime.
CAPITOLUL II:Contractarile de animale, pasari si produse animale de la cooperativele agricole de productie
Art. 8
Cooperativele agricole de productie au obligatia de a pune in valoare intregul potential productiv al efectivelor de animale, mijloacele de productie de care dispun, de a executa toate lucrarile cu respectarea regulilor agrotehnice, zootehnice si sanitar-veterinare, in scopul realizarii integrale a numarului de animale si a productiei animale prevazute in plan, precum si a sarcinilor de livrare la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
Totodata, in conformitate cu principiile autoconducerii si autogestiunii, cooperativele agricole de productie au obligatia sa asigure gospodarirea rationala a mijloacelor materiale si financiare, organizarea superioara a productiei si a muncii, sporirea continua a eficientei intregii activitati, dezvoltarea si intarirea averii obstesti, cresterea spiritului de raspundere si a disciplinei in munca a membrilor cooperatori.
Art. 9
In vederea sporirii efectivelor de animale, a ameliorarii acestora, cresterii productiei animale, a indeplinirii obligatiilor de livrare a produselor la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat, cooperativele agricole de productie sint obligate sa asigure respectarea stricta a regulilor privind reproductia si selectia animalelor, a normelor de zooigiena, sa aduca la indeplinire masurile stabilite de organele sanitarveterinare pentru prevenirea introducerii in unitatile zootehnice a bolilor transmisibile, precum si pentru lichidarea focarelor de boala.
Art. 10
Cooperativele agricole de productie trebuie sa asigure capacitatile necesare de adapostire a animalelor, prin construirea de adaposturi dimensionate corespunzator, realizate cu cheltuieli cit mai reduse, prin folosirea materialelor existente pe plan local si a fortei de munca din fiecare cooperativa.
De asemenea, cooperativele aaricole de productie au obligatia sa intretina in conditii optime, potrivit normelor tehnice stabilite, adaposturile de animale, constructiile anexe, mijloacele si echipamentele din dotare.
Art. 11
In scopul asigurarii furajarii intregului efectiv de animale, cooperativele agricole de productie sint obligate sa ia masuri pentru cultivarea suprafetelor necesare obtinerii cantitatilor de furaje, in raport cu speciile si categoriile de animale pe care le detin, pentru executarea lucrarilor agrotehnice astfel incit sa realizeze si sa depaseasca productia de furaje planificata.
Pentru punerea in valoare, in totalitate, a resurselor de furaje de pe pasuni si finete, cooperativele agricole de productie vor asigura cultivarea acestora la fel ca orice cultura agricola, introducerea periodica a acestora in asolamente sau in planurile de amenajare.
Organele de conducere ale unitatilor agricole cooperatiste sint obligate sa ia masuri pentru respectarea stricta a normelor de furajare stabilite potrvit legii, sa foloseasca pe scara larga furajele grosiere, sa asigure reducerea continua a consumurilor specifice de concentrate pe produs prin utilizarea rationala a acestora.
Art. 12
In fiecare cooperativa agricola de productie se vor asigura organizarea corespunzatoare a intregii activitati din sectoarele zootehnice, intarirea ordinii, a disciplinei si a raspunderii tuturor lucratorilor, aplicarea masurilor prevazute de lege, in vederea atragerii si permanentizarii, in aceste sectoare, a celor mai buni cooperatori.
Art. 13
Organele de conducere ale unitatilor agricole cooperatiste poarta intreaga raspundere pentru incheierea la timp a contractelor de predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat, pentru obtinerea productiei si livrarea produselor la termenele si in conditiile stabilite prin contracte.
Art. 14
Consiliile unice agroindustriale de stat si cooperatiste raspund de realizarea, de catre unitatile agricole cooperatiste din compunerea lor, a sarcinilor de livrare a produselor animale la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat si sint obligate sa urmareasca incasarea de catre aceste unitati a pretului si obtinerea avantajelor cuvenite, corespunzator cantitatii si calitatii produselor predate.
CAPITOLUL III:Cresterea contributiei gospodariilor membrilor cooperativelor agricole de productie si a gospodariilor producatorilor particulari la constituirea, pe calea contractarilor, a fondului de autoaprovizionare si a fondului de stat de animale si produse animale
Art. 15
In vederea cresterii contributiei gospodariilor membrilor cooperativelor agricole de productie si a gospodariilor producatorilor particulari la constituirea fondului de autoaprovizionare si a fondului de stat de animale si produse animale, in cadrul sistemului unic de contractari si achizitii se stabilesc, pentru fiecare gospodarie, potrivit prezentului decret, planuri de culturA si de crestere a animalelor.
Art. 16
Fiecare gospodarie personala a membrilor cooperatori, formata din doua-trei persoane, are obligatia sa creasca cel putin o vaca sau 5 oi, ori doua capre, 1-2 porci, 10 gaini, 60-80 pui de carne, 5-8 alte pasari (giste, rate, curci) si 10-15 iepuri de casa. Pentru asigurarea consumului propriu de miere, fiecare gospodarie trebuie sa detină cel putin un stup de albine; de asemenea, trebuie să creasca viermi de matase, pentru a obtine cel putin 4-5 kg gogosi de matase, in vederea valorificarii la fondul de stat.
Gospodariile alcatuite din mai mult de doua-trei persoane au obligatia sa creasca un numar mai mare de animale si pasari, corespunzător numarului membrilor de familie.
Art. 17
Gospodariile taranesti din zona necooperativizata, compuse din 2-3 membri de familie, care poseda in medie pina la 3 hectare teren agricol, au obligatia sa creasca cel putin o vaca, un vitel, 2 porci, 5 oi sau doua capre, 10 gaini, 60-80 pui de carne, 5-8 alte pasari (giste, rate; curci), 10-15 iepuri, animale de munca, sa aiba cel putin un stup de albine si sa creasca viermi de matase pentru a valorifica la fondul de stat 4-5 kg gogosi de matase.
Gospodariile cu 4-5 persoane vor creste cel putin 3 porci, iar cele care au peste 3 ha teren agricol vor avea doua vaci si cel putin 10 oi. In mod corespunzator, familiile cu mai multe persoane vor creste un numar sporit de animale.
Art. 18
Odata cu planurile de cultura si de crestere a animalelor se stabilesc, in conditiile prezentului decret, obligatiile anuale de contractare si predare, de catre membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari, la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat, a animalelor si produselor animale, dupa cum urmeaza:
A.Bovine. Membrii cooperativelor agricole de productie si taranii din zonele necooperativizate au datoria sa creasca bovine pentru a contracta un numar cit mai mare pentru fondul de autoaprovizionare si pentru fondul de stat.
Toate persoanele fizice sint obligate sa declare, potrivit legii, efectivele de bovine pe care le detin, precum si orice modificari ce intervin in aceste efective, pentru a fi inscrise în registrul agricol.
Declararea, de catre persoanele fizice, a unui numar mai mic de bovine decit cel real detinut atrage, in afara altor sanctiuni prevazute de lege, preluarea, fara plata, la fondul de stat, a animalelor nedeclarate.
Taierea bovinelor apartinind persoanelor fizice este interzisa, iar instrainarea acestora intre particulari se poate face numai cu aprobarea data de birourile sau comitetele executive ale consiliilor populare, pe baza biletelor de proprietate si de atestare a sanatatii animalelor.
B.Porcine. Gospodariile producatorilor particulari din zona necooperativizata sint obligate sa contracteze si sa predea, anual, cite un porc de minimum 100 kg/viu; gospodariile membrilor cooperativelor agricole de productie vor contracta si vor preda cel putin cite un porc de aceeasi greutate la doi ani. Birourile sau comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti sau municipale, odata cu stabilirea planului obligatiilor de predare, vor nominaliza anual gospodariile membrilor cooperatori care vor preda porci la fondul de stat.
C.Ovine. Fiecare gospodarie va contracta si preda anual, in functie de numarul oilor detinute:
- pina la 5 oi - o oaie sau un miel;
- intre 6 si 10 oi - doua-trei oi sau miei;
- intre 11 si 20 oi - sase-sapte oi sau miei;
- intre 21 si 30 oi -10-12 oi sau miei;
- peste 30 oi - la fiecare 10 oi in plus, cite 4 oi sau miei;
- peste 50 oi - la fiecare 10 oi in plus, cite 5 oi sau miei.
Mieii trebuie să fie predati la o greutate de cel putin 15 kg. Nu se iau in calcul, la stabilirea obligatiilor de contractare si predare, mieii rezultati din fatarile duble.
D.Carne de pasare si iepuri de casa. Fiecare gospodarie a taranilor cooperatori si a producatorilor particulari va livra 10 kg carne de pasare în viu (gaini, curci, giste, rate) sau de iepuri de casa.
E.Lapte. Gospodariile membrilor cooperativelor agricole de productie si ale taranilor particulari sint obligate să contracteze vinzarea a cel putin 800 litri lapte de fiecare vaca si a cel putin 17 litri de fiecare oaie sau produse lactate in echivalent.
Gospodariile care au un numar mai mare de vaci si obtin o cantitate mai mare de lapte sint obligate să contracteze si sa predea la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat intreaga cantitate de lapte care depaseste nevoile proprii de consum.
F.Oua. Gospodariile membrilor cooperativelor agricole de productie si gospodariile producatorilor particulari au obligatia de a contracta si preda cel putin 25 de oua pentru o gaina ouatoare, dar nu mai putin de 250 de oua anual.
G.Lina. Crescatorii de ovine au obligatia ca, in raport cu numarul de ovine detinute si rasa acestora, sa contracteze si sa predea la fondul de stat, urmatoarele cantitati de lina pentru fiecare oaie sau berbec:
- 1 kg lina grosiera;
- 1,5 kg lina semifina;
- 2,5 kg lina fina.
Crescatorii care detin peste 30 de oi sau berbeci sint obligati sa contracteze intreaga cantitate de lina rezultata de la animalele care depasesc acest numar.
Predarea linii se va face pina la 15 iulie, la data stabilita prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judetean, la propunerea intreprinderii judetene pentru recuperarea si valorificarea materialelor refolosibile, astfel incit să nu depaseasca 5 zile de la data inceperii tunsului oilor.
H.Piei si blanuri. Gospodariile populatiei sint obligate sa livreze la fondul de stat, in raport cu specia si numarul de animale taiate, urmatoarele cantitati de piei si blanuri:
a)La ovine
- pina la 5 ovine - o piele;
- de la 6-10 ovine - 3 piei;
- de la 11-20 ovine - 50 la suta din pieile rezultate;
- de la 21-30 ovine - 60 la suta din pieile rezultate;
- pentru ceea ce depaseste numarul de 30 ovine
- intreaga cantitate de piei rezultata.
Pieile de ovine rezultate din fatarile duble nu se iau in calculul obligatiei de predare.
b)La porcine
Consiliile populare impreuna cu directiile pentru agricultura si industria alimentara vor lua masuri pentru repartizarea, pe comune si gospodarii, a unor sarcini concrete de contractare si predare la fondul de stat a pieilor de porcine.
c)La bovine
Taierea bovinelor proprietatea persoanelor fizice este interzisa. In mod exceptional, taierea bovinelor in afara abatoarelor poate fi facuta numai in cazul unor boli infectioase, pe baza aprobarii date, pentru fiecare caz in parte, de medicul veterinar. Pentru alte boli grave, incurabile sau accidente care pun in pericol viata animalelor, taierea bovinelor se poate face numai in abatoare si centre de taiere, cu aprobarea medicului veterinar al acestora si avizul medicului veterinar inspector de stat. In situatia in care bovinele se afla in locuri izolate, la distante mari de localitati si nu pot fi transportate la abatoare sau centre de taiere, taierea se poate face, in mod exceptional, la locul unde se gasesc, numai daca, datorita unor imbolnaviri grave sau accidente care le pun in pericol viata, taierea nu poate fi aminata; aceste cazuri vor fi aduse de indata la cunostinta medicului veterinar al celei mai apropiate circumscriptii, care este obligat sa se deplaseze fara intirziere la fata locului pentru a stabili cauzele care au determinat taierea si daca aceasta s-a facut in conditiile legii.
Persoanele fizice sint obligate sa vinda la fondul de stat pieile rezultate din aceste taieri.
Organele sanitar-veterinare sint obligate sa asigure predarea la fondul de stat a pieilor de bovine astfel taiate si dezinfectarea lor in cazul bolilor infectioase.
d)Blanurile de animale de crescatorie, inclusiv de iepuri de casa
Crescatorii de animale de blana si iepuri de casa sint obligati sa contracteze si sa vinda la fondul de stat 80 la suta din numarul blanurilor obtinute de la animalele taiate.
e)Viermi de matase
Gospodariile populatiei sint obligate sa creasca viermi de matase, sa contracteze si sa predea anual, la fondul de stat, 4-5 kg gogosi de matase crude.
CAPITOLUL IV:Atributii privind contractarea si achizitionarea animalelor si produselor animale
Art. 19
Ministerul Industriei Alimentare si al Achizitionarii Produselor Agricole este raspunzator unic pentru intreaga activitate de contractare si preluare a produselor agricole animale la fondul de stat si la fondul de autoaprovizionare.
Ministerul Industriei Alimentare si al Achizitionarii Produselor Agricole efectueaza, prin unitatile sale, contractarile si achizitiile de bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline de macelarie, pasari, iepuri de casa si alte animale mici, oua, lapte si produse lactate, de la toate categoriile de producatori.
Contractarea si achizitionarea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor, cabalinelor de macelarie, pasarilor, iepurilor de casa si altor animale mici se fac prin intreprinderile de industrializare a carnii, iar contractarea si achizitionarea laptelui si a produselor lactate se fac prin intreprinderile de industrializare a laptelui.

Art. 20
Ministerul Agriculturii este raspunzator unic pentru contractarile si achizitiile de miere si produse apicole, pe care le efectueaza, prin unitatile sale, de la toate categoriile de producatori.

Art. 21
Ministerul Industriei Usoare este raspunzator unic pentru contractarile si achizitiile de lina, piei, blanuri, par de animale si gogosi de matase, pe care le efectueaza, prin unitatile sale, de la toate categoriile de producatori.

Art. 22
Uniunea Centrala a Cooperativelor de Productie, Achizitii si Desfacere a Marfurilor poate efectua, prin unitatile sale, pe baza mandatului primit, contractari si achizitii de la membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari, dupa cum urmeaza:
a)contractari si achizitii de pasari, oua, iepuri de casa si alte animale mici, pe baza mandatului dat de Ministerul Industriei Alimentare si al Achizitionarii Produselor Agricole;
b)contractari si achizitii de miere si produse apicole, pe baza mandatului dat de Ministerul Agriculturii, precum si achizitii de pene.
Uniunea Centrala a Cooperativelor de Productie, Achizitii si Desfacere a Marfurilor raspunde, in conformitate cu mandatul incredintat, impreuna cu Ministerul Industriei Alimentare si al Achizitionarii Produselor Agricole si, dupa caz, cu Ministerul Agriculturii de indeplinirea integrala a sarcinilor de contractare si preluare a produselor agricole la fondul de stat si la fondul de autoaprovizionare.
Unitatile Uniunii Centrale a Cooperativelor de Productie, Achizitii si Desfacere a Marfurilor care contracteaza sau achizitioneaza produse in cadrul mandatului primit vor incheia contracte economice de livrare cu unitatile beneficiare, pentru cantitatile prevazute in plan.

CAPITOLUL V:Preturile de productie, de contractare si de achizitie, primele, sporurile si alte avantaje
Art. 23
Preturile de productie, de contractare si de achizitie pentru animale si pasari si conditiile de incheiere si executare a contractelor. sint prevazute in anexa nr. 1.
Art. 24
In afara de preturile de productie, de contractare si de achizitie, producatorii agricoli beneficiaza de urmatoarele sporuri de pret si prime:
a)pentru animalele livrate in perioada 1 decembrie - 30 aprilie, la greutati de peste 400 kg/viu, se acorda un spor de pret de 0,50 lei/kg;
b)membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari vor primi, pentru fiecare vitel obtinut in gospodaria personala si ingrijit pe o perioada de cel putin 6 luni, contractat la fondul de stat, mentinut pentru reproductie sau, dupa caz, pentru munca, o prima de 400 lei.
Unitatilor agricole socialiste care realizeaza 85 la suta din indicii de natalitate planificati pe judet li se scorda o prima de 400 lei pentru fiecare vitel obtinut si ingrijit pe o perioada de cel putin 6 luni.
Din prima prevazuta la alin. 2 se acorda, pentru fiecare vitel, 100 lei ingrijitorului si cite 5 lei operatorului de insamintari artificiale, sefului de ferma si medicului veterinar sau, dupa caz, tehnicianului veterinar al fermei.
In cazul in care asistenta sanitar-veterinara este asigurata de medicul de circumscriptie, acesta primeste, pentru fiecare vitel, cite 5 lei, fara ca suma totala sa depaseasca suma cuvenita unui medic veterinar de ferma.
Suma cuvenita operatorului de insamintari artificiale se acorda dupa fatare, daca vitelul este sanatos.
De asemenea, din prima cuvenita pentru fiecare vitel, potrivit alin. 2, unitatile agricole socialiste vor depune cite 10 lei pentru constituirea, la directia pentru agricultura si industria alimentara, a unui fond de premiere a personalului de specialitate din oficiile si centrele de reproductie si selectie a animalelor si din reteaua sanitar-veterinara.
Unitatilor agricole socialiste care depasesc indicii de natalitate planificati pe judet li se acorda, in plus fata de prima prevazuta la alin. 2, cite 100 lei pentru fiecare vitel obtinut peste acesti indici si ingrijit pe o perioada de cel putin 6 luni.
Din prima prevazuta la alin. 7 se acorda, in plus, 20 lei ingrijitorului si cite 5 lei operatorului de insamintari artificiale, sefului de ferma si medicului veterinar sau tehnicianului veterinar al fermei ori, dupa caz, medicului veterinar de circumscriptie, in condiiiile prevazute la alin. 4 si 5;
c)membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari beneficiaza, in plus, de o prima de 100 lei ce se acorda pentru fiecare vitel obtinut de la juninci, cu conditia de a-l ingriji pe o perioada de cel putin 6 luni.
Unitatile agricole socialiste primesc, de asemenea, in plus, o prima de 100 lei pentru fiecare vitel sanatos obtinut de la juninci. Din aceasta suma se acorda 50 lei persoanei care a ingrijit juninca cu cel putin 6 luni inainte de prima monta.
Primele prevazute in prezentul articol se suporta de la bugetul de stat, cu exceptia celei ce se acorda potrivit alin. 1 lit. b) pentru viteii contractati la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
Art. 25
Membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari care contracteaza si livreaza tineret bovin sint scutiti de impozite pentru un numar de vaci egal cu numarul de vitei contractati.
Organele sanitar-veterinare sint obligate sa asigure vaccinarea gratuita a animalelor ce urmeaza a fi livrate, pe baza de contracte, la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
Art. 26
In vederea stimularii livrarilor de animale la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat, pe baza de contracte, producatorilor li se acorda, la pretul de vinzare cu amanuntul, urmatoarele cantitati de furaje concentrate, stabilite in raport cu specia, categoria si numarul animalelor livrate:
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cantitatea pe un animal livrat
Speria si categoria de animale Felul furajului U/M
-----------------------------------------
Unitati agricole Membrii C.A.P. si
cooperatiste producatorii particulari
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1.Tineret bovin livrat din zonele
de deal si munte, peste 300 kg/
viu:
350 kg/viu furaje concentrate kg 150 150
Sub 350 kg/viu furaje concentrate kg se scad cite 0,5 kg pentru fiecare
kg/viu livrat sub 350 kg
Peste 350 kg/viu furaje concontrate kg se acorda in plus cite 0,5 kg pentru
fiecare kg/viu livrat peste 350 kg
2.Pentru porci in greutate de 110
kg/viu si peste aceasta greutate,
livrati la fondul de stat, pe baza
de contracte, de unitatile agri-
cole cooperatiste din zonele de
deal si munte, precum si de
membrii cooperativelor agricole
de productie si producatorii par-
ticulari:
110 kg/viu furaje concentrate kg 220 220
Peste 110 kg/viu furaje concentrate kg se acorda in plus cite 1,5 kg pentru
fiecare kg/viu livrat peste 110 kg
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Art. 27
Preturile de productie si de contractare pentru lapte si produse lactate, precum si conditiile de incheiere si executare a contractelor, sint prevazute in anexa nr. 2.
Art. 28
Unitatile agricole socialiste, precum si membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari care contracteaza si livreaza la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat lapte de vaca, bivolita, oaie si capra, vor primi, pentru intreaga cantitate livrata, pe linga preturile de productie sau de contractare, urmatoarele prime:
1.LAPTE DE VACA SI BIVOLITA
(1)Unitati agricole de stat
a)Pentru cantitatea de 2.000 l lapte pe fiecare vaca
sau bivolita furajata 0,40 lei/l
Pentru fiecare suta de litri lapte livrat sub
cantitatea de 2.000 l, prima se reduce cu 0,10 lei/l
b)Pentru cantitatea de 2.001-2.300 l lapte 0,50 lei/l
c)Pentru cantitatea de 2.301-2.600 l lapte 6,60 lei/l
d)Pentru cantitatea de 2.601-3.000 l lapte 0,80 lei/l
e)Pentru cantitatea de 3.001-3.300 l lapte 0,90 lei/l
f)Pentru cantitatea de 3.301-3.500 l lapte 1,00 lei/l
g)Peste 3.500 litri lapte 1,10 lei/l
(2)Unitati agricole cooperatiste
a)Pentru cantitatea de 1.000 l lapte pe fiecare vaca
sau bivolita furajata 0,50 lei/l
Pentru fiecare suta de litri lapte livrat sub
cantitatea de 1.000 litri, prima se reduce cu 0,10 lei/l
b)Pentru cantitatea de 1.001-1.400 l lapte 0,60 lei/l
c)Pentru cantitatea de 1.401-2.000 l lapte 0,80 lei/l
d)Pentru cantitatea de 2.001-2.500 l lapte 1,00 lei/l
e)Peste 2.500 litri lapte 1,10 lei/l
(3)Membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari
a)Pentru cantitatea de pina la 500 l lapte pe
fiecare vaca sau bivolita 0,50 lei/l
b)Pentru cantitatea de 501-1.000 l lapte 0,80 lei/l
c)Pentru cantitatea de 1.001-1.500 l lapte 0,90 lei/l
d)Pentru cantitatea de 1.501-2.000 l lapte 1,00 lei/l
e)Peste 2.000 litri lapte 1,10 lei/l.
2.LAPTE DE OAIE SI CAPRA
Unitatile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari vor primi pentru laptele de oaie si capra contractat si livrat la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat urmatoarele prime:
a)Pentru cantitatea de pina la 26 l lapte pe fiecare
oaie sau capra 0,50 lei/l
b)Pentru cantitatea de 26,1-28 l 0,60 lei/l
c)Pentru cantitatea de 28,1-30 l 0,80 lei/l
d)Peste 30 litri lapte 1,00 lei/l
Primele se acorda pentru intreaga cantitate de lapte si produse lactate predate in cursul anului, in echivalent lapte, incepind cu primul litru, la nivelul categoriei de prima la care se incadreaza, calculata la nivelul fermelor sau complexelor din cadrul unitatilor de productie la baza de 3,5% grasime pentru laptele de vaca sau bivolita, respectiv de 7% grasime pentru laptele de oaie si capra.
Art. 29
In vederea sporirii productiei de lapte, unitatile agricole de stat si cooperatiste vor lua masuri pentru dezvoltarea productiei de furaje, astfel incit sa asigure, pentru fiecare vaca si bivolita, urmatoarele cantitati de furaje concentrate:
A.Unitati de stat
- 350 kg furaje concentrate pentru obtinerea a 3.000 litri lapte.
Cantitatea de 350 kg furaje concentrate se majoreaza cu:
- 11 kg la 100 litri, pentru o productie de lapte intre 3.001-4.000 litri;
- 15 kg la 100 litri, pentru o productie de lapte intre 4.001-5.000 litri;
- 30 kg la 100 litri, pentru o productie de lapte de peste 5.000 litri.
Cantitatea de 350 kg furaje concentrate se reduce cu 11 kg pentru fiecare 100 litri lapte obtinut sub 3.000 litri.
B.Unitati agricole cooperatiste
- 300 kg furaje concentrate pentru obtinerea a 2.000 litri lapte.
Cantitatea de 300 kg furaje concentrate se majoreaza cu:
- 11 kg la 100 litri, pentru o productie de lapte intre 2.001-3.000 litri;
- 12 kg la 100 litri, pentru o productie de lapte intre 3.001-4.000 litri;
- 15 kg la 100 litri, pentru o productie de lapte intre 4.001-5.000 litri;
- 20 kg la 100 litri, pentru o productie de lapte de peste 5.000 litri.
Cantitatea de 300 kg furaje concentrate se reduce cu 11 kg pentru fiecare 100 litri lapte obtinut sub 2.000 litri.
Art. 30
Membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor particulari care livreaza, pe baza de contracte, la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat, lapte de vaca sau bivolita li se acorda, contra cost, la pretul cu amanuntul, furaje concentrate dupa cum urmeaza:
- pina la 2.000 litri lapte livrat, cite 15 kg furaje concentrate pentru fiecare 100 litri;
- intre 2.001-2.500 litri lapte livrat, cite 17 kg furaje concentrate pentru fiecare 100 litri;
- peste 2.500 litri lapte livrat, cite 20 kg furaje concentrate pentru fiecare 100 litri.
Art. 31
Producatorilor particulari din zonele de deal si munte, care livreaza la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat, pe baza de contracte, lapte de oaie sau capra, li se acorda, pentru fiecare 100 litri lapte livrat, cite 15 kg furaje concentrate, contra cost, la pretul cu amanuntul.
Art. 32
Preturile de productie, de contractare si de achizitie pentru miere de albine si alte produse apicole, oua, pene, gogosi de matase, lina, piei, blanuri si par, celelalte avantaje de care beneficiaza unitatile socialiste, membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari, precum si conditiile de incheiere si executare a contractelor, sint prevazute in anexa nr. 3.
CAPITOLUL VI:Obligatiile consiliilor populare in legatura cu realizarea, contractarea si predarea animalelor si produselor animale la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat
Art. 33
Consiliile populare asigura conducerea unitara a intregii agriculturi din unitatile administrativ-teritoriale in care sint alese, in scopul cresterii productiei agricole, sporirii contributiei agriculturii la dezvoltarea economiei nationale si la ridicarea nivelului de trai al populatiei.
Art. 34
Cantitatile de produse agricole care urmeaza sa fie contractate si predate de cooperativele agricole de productie, gospodariile membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor particulari vor fi stabilite ca indicatori de plan, pe judete, in raport cu specificul fiecarei zone, de catre Comitetul de Stat al Planificarii, impreuna cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe si Uniunea Centrala a Cooperativelor de Productie, Achizitii si Desfacere a Marfurilor.
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene vor repartiza sarcinile primite pe fiecare comuna, oras si municipiu, iar acestea, la rindul lor, pe fiecare gospodarie in parte, in raport cu suprafetele de teren agricol si cu numarul de animale detinute. In acest scop, birourile si comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili, pentru fiecare gospodarie, planul de cultura si de crestere a animalelor, precum si planul obligaliilor de contractare si predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
In planurile de crestere a animalelor vor fi cuprinse, pe baza consultarii largi a taranimii, a tuturor locuitorilor de la sate, sarcini concrete privind numarul de animale si pasari, productia animala ce trebuie obtinuta de fiecare gospodarie.
Art. 35
Planurile de cultura si de crestere a animalelor si pasarilor, precum si planurile obligatiilor de contractare si predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat, se supun dezbaterii adunarilor generale ale locuitorilor din comune si devin obligatorii pentru toti locuitorii din mediul rural dupa adoptarea lor de catre consiliile populare.
Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare au obligatia de a comunica in scris fiecarei gospodarii a membrilor cooperativelor agricole de productie si a producatorilor particulari planurile. de cultura si de crestere a animalelor, precum si planul obligatiilor de contractare si predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
Art. 36
Persoanele inapte de munca, cu gospodarie proprie, care nu locuiesc cu alte persoane apte de munca, vor fi scutite de obligatia de a contracta si preda la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat produse agroalimentare.
Art. 37
Consiliile populare vor lua masuri pentru inscrierea in registrul agricol, potrivit legii, a tuturor gospodariilor si a membrilor acestora, a terenurilor pe care le detin, pe categorii de folosinta, a efectivelor de animale pe specii si cate.gorii la inceputul anului, evolutia in cursul anului a bovinelor, porcinelor si ovinelor, a cladirilor de locuit si a constructiilor gospodaresti, precum si a mijloacelor de transport cu tractiune animala.
Cadastrul funciar si registrul agricol constituie actele de baza in vederea stabilirii, pentru fiecare gospodarie, a planului de cultura si de crestere a animalelor, precum si a planului obligatiilor de contractare si predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
Art. 38
Consiliile populare raspund de intreaga activitate de productie agricola din raza lor de activitate, de buna organizare si desfasurare a lucrarilor agricole, de folosirea rationala si eficienta a fondului funciar. In cadrul acestor atributii, ele raspund si de cresterea productiei animale in gospodariile membrilor cooperativelor agricole si producatorilor particulari, avind datoria sa le sprijine si sa le controleze in realizarea integrala a planurilor de crestere a animalelor si a planurilor de contractare si predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
Consiliile populare vor organiza si conduce evidenta precisa a obligatiilor de contractare si predare, de catre membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari, a produselor agricole animale destinate fondului de autoaprovizionare si fondului de stat.
Art. 39
Consiliile populare si uniunile judetene ale cooperativelor agricole de productie, cooperativelor mestesugaresti si cooperativelor de productie, achizitii si desfacere a marfurilor vor lua masuri pentru organizarea de ateliere pentru prelucrarea, in conditiile legii, a linii, pieilor si blanurilor, organizind, in acest scop, unitati de argasit, tabacit, cojocarie, daracit lina, torcatorii de lina si ateliere de tricotat, ca unitati prestatoare de servicii pentru populatie.
In conditiile si cu aprobarile prevazute de lege, activitatile de prelucrare a linii, pieilor si blanurilor pot fi executate si in atelierele micilor mestesugari, care trebuie sa aiba autorizatie de functionare si sa plateasca taxele si impozitele stabilite prin lege.
Art. 40
Consiliile populare vor urmari aplicarea ferma a dispozitiilor legale privind interzicerea comertului particular cu produse agroalimentare. Vinzarea produselor agricole se poate face, in conditiile legii, de catre producatorii agricoli numai dupa indeplinirea obligatiilor contractuale cu statul.
Art. 41
Consiliile populare vor sprijini gospodariile populatiei, scolile, ocoalele silvice si celelalte unitati care au obligatii, potrivit Programului privind dezvoltarea sericiculturii, in cresterea viermilor de matase, prin:
- imprejmuirea incintelor zootehnice ale cooperativelor agricole de productie si intreprinderilor agricole de stat cu garduri vii din duzi si plantarea duzilor cu semitrunchi pe aliniamentele drumurilor si strazilor;
- plantarea de duzi pe terenurile neagricole din intravilanul localitatilor si din apropierea acestora;
- acordarea gratuita de material saditor de duzi din pepinierele unitatilor de stat;
- infiintarea de plantatii de dud in fondul forestier;
- exploatarea integrala a frunzelor din culturile de ricin.
Academia de Stiinte Agricole si Silvice impreuna cu unitatile de invatamint superior si alti specialisti din sericicultura vor organiza si extinde cercetarile pentru adaptarea sau crearea unor noi specii de viermi de matase care sa se hraneasca cu frunze de stejar si de alti copaci din flora interna.
CAPITOLUL VII:Atributiile si raspunderile organelor centrale de stat si obstesti
Art. 42
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare exercita, potrivit legii, conducerea unitara a intregii agriculturi. In cadrul atributiilor stabilite, el raspunde de luarea tuturor masurilor pentru sporirea productiei agricole vegetale si animale, atit in unitatile socialiste, cit si in gospodariile membrilor cooporativelor aaricole de productie si producatorilor particulari, avind obligatia sa asigure controlul, indrumarea operativa si solutionarea la timp a tuturor problemelor pe care le ridica activitatea din agricultura.
Art. 43
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare impreuna cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice trebuie sa asigure perfectionarea activitatii de cercetare, de realizare a semintelor de mare productivitate, de imbunatatire a raselor de animale, perfectionarea continua a tehnologiilor si a sistemului de furajare. Cadrele din cercetarea agricola, in strinsa legatura cu productia, cu unitatile agricole sint datoare sa solutioneze toate problemele si cerintele dezvoltarii unei agriculturi moderne, de inalta productivitate, atit in unitatile agricole de stat si cooperatiste, cit si in gospodariile membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor particulari.
Art. 44
In exercitarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, Consiliul de Ministri va efectua un control si o indrumare concreta, practica si operativa a activitatii Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si a comitetelor executive ale consiliilor populare, in scopul obtinerii productiilor agricole planificate, al imbunatatirii intregii activitati din domeniul contractarilor si achizitiilor, asigurarii predarii la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat a produselor agroalimentare stabilite prin planul national unic
CAPITOLUL VIII:Dispozitii finale
Art. 45
Obligatiile de contractare si predare, la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat, de animale si produse animale prevazute de prezentul decret sint minime.
Pentru animalele, pasarile si produsele animale, predate de producatori peste numarul si cantitatile contractate, se acorda aceleasi preturi si avantaje ca si pentru cele preluate in cadrul contractelor.
Art. 46
Cooperativele agricole de productie, membrii acestora si producatorii particulari au obligatia de a preda produsele contractate la termenele stabilite, iar unitatile de contractari si achizitii au obligatia de a prelua intreaga cantitate de produse contractata sau oferita de producatori peste prevederile contractelor, de a plati preturile stabilite si de a acorda avantajele prevazute de lege, de natura a stimula cresterea efectivelor de animale, a productiei animale si valorificarea catre stat a unor cantitati tot mai mari de produse agroalimentare.
Personalul din unitatile de contractari si achizitii, care nu preia la timp intreaga cantitate de produse contractata sau oferita de producatori peste prevederile contractelor, va fi obligat sa suporte, pe linga sanctiunile prevazute de lege, pagubele provocate prin refuzul sau intirzierea preluarii.
Art. 47
In scopul sporirii productiei de animale si pasari, cooperativele agricole de productie vor organiza crescatorii de scroafe de reproductie si capacitati proprii pentru producerea puilor de o zi, pentru vinzarea de purcei si pui catre membrii cooporativelor agricole de productie si producatorii particulari care incheie contracte de livrare la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
Unitatile cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor vor organiza, in capacitati proprii, producerea puilor de o zi si inmultirea iepurilor de casa. Puii si iepurii de casa obtinuti de unitatile cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor vor fi vinduti membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor particulari care incheie contracte de livrare la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
Art. 48
Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare vor elibera gratuit, la cererea producatorilor, certificatele de proprietate asupra animalelor contractate.
Art. 49
Consiliile populare comunale impreuna cu conducerile unitatilor agricole socialiste sint obligate sa intocmeasra balante furajere la nivelul fiecarei comune, prin care sa se prevada modul de asigurare a intregii cantitati de nutreturi necesare pentru efectivele de animale apartinind atit unitatilor agricole socialiste, cit si membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor particulari.
Toate pasunile si izlazurile comunale din zonele cooperativizate trec in administrarea cooperativelor agricole de productie, consiliile populare urmind sa exercite in continuare controlul asupra modului in care acestea sint ingrijite, repartizate si folosite.
Cooperativele agricole de productie vor asigura, potrivit legii, conditii de pasunat si pentru animalele apartinind membrilor cooperatori si altor locuitori ai comunelor.
In zonele necooperativizate pasunile sint administrate de consiliile populare, care sint obligate sa asigure buna intretinere si ingrijire a acestora, antrenind in acest scop mase largi de cetateni. In aceste zone pasunile vor fi inchiriate cu prioritate asociatiilor crescatorilor de animale, care sint obligate sa le intretina si sa le foloseasca rational si eficient.
Art. 50
Intre consiliile populare ale comunelor din zonele de deal si munte si cooperativele agricole de productie din zonele de ses se pot incheia intelegeri de colaborare, in vederea asigurarii furajarii animalelor apartinind tuturor categoriilor de producatori, atit prin folosirea furajelor grosiere, cit si prin utilizarea pasunilor si izlazurilor comunale.
Art. 51
In scopul sprijinirii membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor particulari in organizarea, in comun, a pasunatului oilor, precum si pentru cresterea productiei de lapte, brinzeturi si lina, sporirea livrarii acestora la fondul de autoaprovizionwre si la fondul de stat, se vor constitui stine cooperatiste.
Stinele cooperatiste se organizeaza de cooperativele agricole de productie, intreprinderile de industrializare a laptelui si unitatile cooperatiei de productie, achizitii si desfacere a marfurilor.

Art. 52
Membrii cooperativelor agricole de productie sau producatorii particulari care nu incheie contracte, in conditiile prezentului decret, vor livra la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat produsele agricole stabilite prin obligatia de predare a acestor produse, comunicata in scris de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, care tine loc de contract.
In cazul predarii cu intirziere, fata de termenele prevazute in contract sau in obligatia de predare, a produselor agricole, membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari vor fi obligati la plata unei penalitati de pina la 5 la suta din valoarea produselor.
Membrii cooperativelor agricole de productie sau producatorii particulari care nu predau cantitatile de produse prevazute in contractele incheiate sau in obligatia de predare la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat, vor fi obligati sa plateasca de doua ori valoarea produselor respective, calculata la pretul de contractare.
Contractele incheiate de catre membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari, precum si obligatiile de predare comunicate acestora de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, constituie titluri executorii.
Sumele datorate de membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari, potrivit alin. 2 si 3, se urmaresc si se incaseaza de unitatile contractante, constituind venituri ale acestora.

Art. 53
Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentul decret.
Art. 54
Prezentul decret intra in vigoare la data de 1 martie 1984.
Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 395/1981 privind contractarile si achizitiile de animale, pasari si produse animale, Decretul nr. 274/1954 privitor la executarea obligatiilor din contractele de cultura si din contractarea de animale si de produse animale, Decretul nr. 729/1956 cu privire la imbunatatirea sistemului de colectare la carne si lina, catre stat, Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 5/1957 privind imbunatatirea sistemului de colectare la carne si lina, precum si orice alte dispozitii contrare.
-****-
NICOLAE CEAUSESCU
Presedintele
Republicii Socialiste Romania

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (4)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (2)
Abrogat de numărul de obiecte din listă: (1)
Abrogate de acest act numărul de obiecte din listă: (1)