Capitolul vi - Obligatiile consiliilor populare in legatura cu realizarea, contractarea si predarea animalelor si produselor animale la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat - Decretul 70/1984 privind contractarile si achizitiile de animale, pasari si produse animale (aparut in B.Of. 16 - 17/1 martie 1984)

B.Of. 16

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 31 Decembrie 1985
CAPITOLUL VI:Obligatiile consiliilor populare in legatura cu realizarea, contractarea si predarea animalelor si produselor animale la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat
Art. 33
Consiliile populare asigura conducerea unitara a intregii agriculturi din unitatile administrativ-teritoriale in care sint alese, in scopul cresterii productiei agricole, sporirii contributiei agriculturii la dezvoltarea economiei nationale si la ridicarea nivelului de trai al populatiei.
Art. 34
Cantitatile de produse agricole care urmeaza sa fie contractate si predate de cooperativele agricole de productie, gospodariile membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor particulari vor fi stabilite ca indicatori de plan, pe judete, in raport cu specificul fiecarei zone, de catre Comitetul de Stat al Planificarii, impreuna cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe si Uniunea Centrala a Cooperativelor de Productie, Achizitii si Desfacere a Marfurilor.
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene vor repartiza sarcinile primite pe fiecare comuna, oras si municipiu, iar acestea, la rindul lor, pe fiecare gospodarie in parte, in raport cu suprafetele de teren agricol si cu numarul de animale detinute. In acest scop, birourile si comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili, pentru fiecare gospodarie, planul de cultura si de crestere a animalelor, precum si planul obligaliilor de contractare si predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
In planurile de crestere a animalelor vor fi cuprinse, pe baza consultarii largi a taranimii, a tuturor locuitorilor de la sate, sarcini concrete privind numarul de animale si pasari, productia animala ce trebuie obtinuta de fiecare gospodarie.
Art. 35
Planurile de cultura si de crestere a animalelor si pasarilor, precum si planurile obligatiilor de contractare si predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat, se supun dezbaterii adunarilor generale ale locuitorilor din comune si devin obligatorii pentru toti locuitorii din mediul rural dupa adoptarea lor de catre consiliile populare.
Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare au obligatia de a comunica in scris fiecarei gospodarii a membrilor cooperativelor agricole de productie si a producatorilor particulari planurile. de cultura si de crestere a animalelor, precum si planul obligatiilor de contractare si predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
Art. 36
Persoanele inapte de munca, cu gospodarie proprie, care nu locuiesc cu alte persoane apte de munca, vor fi scutite de obligatia de a contracta si preda la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat produse agroalimentare.
Art. 37
Consiliile populare vor lua masuri pentru inscrierea in registrul agricol, potrivit legii, a tuturor gospodariilor si a membrilor acestora, a terenurilor pe care le detin, pe categorii de folosinta, a efectivelor de animale pe specii si cate.gorii la inceputul anului, evolutia in cursul anului a bovinelor, porcinelor si ovinelor, a cladirilor de locuit si a constructiilor gospodaresti, precum si a mijloacelor de transport cu tractiune animala.
Cadastrul funciar si registrul agricol constituie actele de baza in vederea stabilirii, pentru fiecare gospodarie, a planului de cultura si de crestere a animalelor, precum si a planului obligatiilor de contractare si predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
Art. 38
Consiliile populare raspund de intreaga activitate de productie agricola din raza lor de activitate, de buna organizare si desfasurare a lucrarilor agricole, de folosirea rationala si eficienta a fondului funciar. In cadrul acestor atributii, ele raspund si de cresterea productiei animale in gospodariile membrilor cooperativelor agricole si producatorilor particulari, avind datoria sa le sprijine si sa le controleze in realizarea integrala a planurilor de crestere a animalelor si a planurilor de contractare si predare a produselor agricole la fondul de autoaprovizionare si la fondul de stat.
Consiliile populare vor organiza si conduce evidenta precisa a obligatiilor de contractare si predare, de catre membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii particulari, a produselor agricole animale destinate fondului de autoaprovizionare si fondului de stat.
Art. 39
Consiliile populare si uniunile judetene ale cooperativelor agricole de productie, cooperativelor mestesugaresti si cooperativelor de productie, achizitii si desfacere a marfurilor vor lua masuri pentru organizarea de ateliere pentru prelucrarea, in conditiile legii, a linii, pieilor si blanurilor, organizind, in acest scop, unitati de argasit, tabacit, cojocarie, daracit lina, torcatorii de lina si ateliere de tricotat, ca unitati prestatoare de servicii pentru populatie.
In conditiile si cu aprobarile prevazute de lege, activitatile de prelucrare a linii, pieilor si blanurilor pot fi executate si in atelierele micilor mestesugari, care trebuie sa aiba autorizatie de functionare si sa plateasca taxele si impozitele stabilite prin lege.
Art. 40
Consiliile populare vor urmari aplicarea ferma a dispozitiilor legale privind interzicerea comertului particular cu produse agroalimentare. Vinzarea produselor agricole se poate face, in conditiile legii, de catre producatorii agricoli numai dupa indeplinirea obligatiilor contractuale cu statul.
Art. 41
Consiliile populare vor sprijini gospodariile populatiei, scolile, ocoalele silvice si celelalte unitati care au obligatii, potrivit Programului privind dezvoltarea sericiculturii, in cresterea viermilor de matase, prin:
- imprejmuirea incintelor zootehnice ale cooperativelor agricole de productie si intreprinderilor agricole de stat cu garduri vii din duzi si plantarea duzilor cu semitrunchi pe aliniamentele drumurilor si strazilor;
- plantarea de duzi pe terenurile neagricole din intravilanul localitatilor si din apropierea acestora;
- acordarea gratuita de material saditor de duzi din pepinierele unitatilor de stat;
- infiintarea de plantatii de dud in fondul forestier;
- exploatarea integrala a frunzelor din culturile de ricin.
Academia de Stiinte Agricole si Silvice impreuna cu unitatile de invatamint superior si alti specialisti din sericicultura vor organiza si extinde cercetarile pentru adaptarea sau crearea unor noi specii de viermi de matase care sa se hraneasca cu frunze de stejar si de alti copaci din flora interna.