Art. 6. - Toate proprietăţile rurale şi extravilanele urbane aparţinând tuturor persoanelor juridice, cari urmăresc satisfacerea unui interes public ca: corporaţiuni, fundaţiuni, instituţiuni, biserici, mănăstiri, capitaluri, universităţi, şcoli, spitale, judeţe, comune etc. - Decretul 3610/1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures
M.Of. 93
În vigoare Versiune de la: 30 Iulie 1921
Art. 6
Se expropriază în întregime 1):
a)Toate proprietăţile rurale şi extravilanele urbane aparţinând tuturor persoanelor juridice, cari urmăresc satisfacerea unui interes public ca: corporaţiuni, fundaţiuni, instituţiuni, biserici, mănăstiri, capitaluri, universităţi, şcoli, spitale, judeţe, comune etc.
Se exceptează:
1.Toate proprietăţile rurale şi extravilanele urbane ale persoanelor juridice prevăzute la art. 7.
2.Păşunile, fâneţele şi pădurile comunale urbariale şi composesorale, păşunile, asociaţiunile organizate în baza legii 1913 art. X; cu excepţiunile prevăzute în această lege.
3.Pământurile cultivabile cari servesc scopurilor instrucţiei practice agricole a şcolilor întreţinute de subiectele de mai sus şi cari au avut această destinaţiuni înainte de 1 Decemvrie 1918.
Întinderea lor nu va putea trece limita maximă de 200 jug. cad. de fiecare şcoală.
4.Pământurile cultivabile ale parohiilor până la maximum 32 jug. cad. şi cari aveau la 1 Decemvrie 1918 destinaţia aşa numitelor sesiuni parohiale, porţiuni canonice, sesiuni reduse, sesiunile notariale existente, 8 jug. cad. pentru cantori bisericeşti, precum şi pământul cultivabil al şcolilor până la maximum 16 jug. cad. cari aveau la 1 Decemvrie destinaţia de donaţiuni învăţătoreşti şi întrucât serveau acestui scop.
Va fi scutit de expropriere până la 10 jug. cad. pământul cultivabil al bisericilor destinat pentru trebuinţele bisericeşti. Nu se bucură de scutirile impuse în acest aliniat parohiile care au mai puţin de 300 suflete şi filiile cari au mai puţin de 100 suflete.
5.Grădinile de pomi până la 5 jug. cad. înfiinţate lângă şcolile primare în scop didactic şi educativ.
6.Pământurile cultivabile pentru fiecare Mitropolie până la 200 jug. cad. pentru fiecare Episcopie până la 100 jug. cad., pentru mănăstiri până la 30 jug. cad. şi după posibilitate în apropierea reşedinţei.
Acolo unde asemenea proprietăţi pentru Mitropolii şi Episcopii nu există, ele se vor crea după satisfacerea tuturor îndreptăţiţilor dela art. 86.
7.Casele de locuit cu parcurile lor, intravilanele rurale, clădirile, viile şi stabilimentele industriale, morile cu apele cari alimentează.
8.Pădurile sau părţile de păduri care servesc trebuinţele normale de lemne de foc şi construcţiuni, ale subiectelor indicate în acest act, însă numai în măsura care acoperă aceste trebuinţe.
9.Cu prealabila învoire a comitetului agrar, pământul cultivabil până la maximum de 30 jug. cad. destinat pentru întreţinerea orfelinatelor, căminurilor de invalizi, azilurilor de bătrâni şi săraci şi cari au avut acest caracter înainte de 1 Decemvrie 1918;
b)Pământul folosit prin embatic, plantat sau nu (emphyteuzis), precum şi acela ţinut de săteni cu arendă cel puţin 5 ani neîntrerupt dacă aceştia îşi vor fi construit pe el case, sălaşuri, mori de apă primitive (rustice), joagăre, sau vor fi făcute plantanţiuni de vii sau pomi roditori exproprierea făcându-se în folosul lor.
Taxaliştii şi jilerii beneficiază de aceleaşi drepturi;
c)Pământul rural al absenteiştilor.
Absenteist în sensul legii de faţă este acela care dela 1 Decemvrie 1918 până la depunerea legii de faţă a lipsit din ţară, fără a avea vreo însărcinare oficială în străinătate. Fac excepţie proprietăţile rurale până la 50 jugăre.