Decizia 774/2010 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 226 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale
M.Of. 546
În vigoare Versiune de la: 4 August 2010
Decizia 774/2010 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 226 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale
Dată act: 3-iun-2010
Emitent: Curtea Constitutionala
Augustin Zegrean | - preşedinte |
Nicolae Cochinescu | - judecător |
Aspazia Cojocaru | - judecător |
Acsinte Gaspar | - judecător |
Petre Lăzăroiu | - judecător |
Ion Predescu | - judecător |
Simona Ricu | - procuror |
Benke Karoly | - magistrat-asistent |
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 226 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Belona 2001" - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 4.426/101/2007 al Curţii de Apel Craiova - Secţia comercială.
La apelul nominal răspunde partea Ana Pătraşcu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepţia ridicată este inadmisibilă, întrucât vizează aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii.
Prin Încheierea din 14 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 4.426/101/2007, Curtea de Apel Craiova - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 226 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Belona 2001" - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin într-o cauză având ca obiect retragere asociat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile criticate nu apără proprietatea privată a societăţilor comerciale, întrucât procedura stabilirii drepturilor cuvenite asociatului retras se desfăşoară fără participarea societăţii comerciale şi poate avea drept consecinţă prejudicierea acesteia prin majorarea nejustificată a drepturilor asociatului retras sau chiar a creditorilor societăţii comerciale, prin înţelegerea frauduloasă dintre asociaţi. Se mai susţine că textul criticat nu stabileşte modalitatea de acordare a drepturilor cuvenite asociatului retras şi nici criterii minimale pentru determinarea cuantumului acestor drepturi de către instanţa de judecată, de către asociaţi sau de către experţi. În acest mod, se ajunge la atribuirea unor bunuri proprietate a societăţii comerciale asociatului retras.
Curtea de Apel Craiova - Secţia comercială, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 226 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
"Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părţile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaţilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal."
Dispoziţiile constituţionale invocate sunt cele ale art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constată următoarele:
Textul legal criticat prevede modalitatea de stabilire a drepturilor cuvenite asociatului retras. Se observă că sunt instituite trei modalităţi prin care se poate efectua această operaţiune juridică, fiecare dintre acestea având specificitatea sa. Însă toate aceste trei modalităţi ţin cont de calitatea celui ce se retrage, şi anume asociat, şi de calitatea acelora cu care negociază, şi anume asociaţi.
Dacă aceştia din urmă majorează nejustificat cuantumul drepturilor aferente asociatului retras nu numai că nu încalcă dreptul de proprietate privată al societăţii comerciale, ci, din contră, dispun de acesta din moment ce sunt asociaţi ai societăţii comerciale. Prin urmare, textul de lege criticat reprezintă o expresie a dreptului asociaţilor de a dispune, în mod liber, cu privire la bunurile societăţii comerciale la care sunt asociaţi. În caz contrar, am asista la o îngrădire a dreptului acestora de dispoziţie, ceea ce ar echivala cu o limită adusă dreptului lor de proprietate asupra părţilor sociale pe care le deţin la societatea comercială în cauză.
Se mai invocă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate faptul că o atare operaţiune juridică se poate efectua în frauda creditorilor, însă, şi în această ipoteză există remedii juridice, şi anume creditorii pot cere deschiderea procedurii insolvenţei şi, în cadrul procedurii, se poate face aplicarea art. 79 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, potrivit căruia "administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii".
În fine, referitor la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia art. 226 alin. (3) din lege nu stabileşte modalitatea de acordare a drepturilor cuvenite asociatului retras şi nici criterii minimale pentru determinarea cuantumului acestor drepturi, Curtea constată că o atare chestiune vizează aplicarea legii şi nu ţine de constituţionalitatea acesteia. Mai mult, în măsura în care autorul excepţiei doreşte prevederea expresă a unor asemenea criterii în textul de lege, se observă că numai legiuitorul este competent să modifice sau să completeze un text de lege, şi nu Curtea Constituţională.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 226 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Belona 2001" - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 4.426/101/2007 al Curţii de Apel Craiova - Secţia comercială.
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »