Nou § 60. - Decizia 676/2025 [A/R] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) pct. 15 şi 23, ale art. 3 alin. (1) pct. 31 lit. d), ale art. 5 alin. (1) lit. g), ale art. 7 alin. (1), ale art. 8 lit. b), ale art. 9, ale art. 11 alin. (2), ale art. 12 alin. (1) lit. b), ale art. 13 alin. (1), ale art. 18 alin. (2) lit. b), ale art. 20 alin. (2), ale art. 21 lit. a), b) şi c), ale art. 22 alin. (1), ale art. 28 alin. (1) lit. i), ale art. 39, ale art. 43, ale art. 44 alin. (5), ale art. 51, ale art. 54, ale art. 55, ale art. 56, ale art. 60, ale art. 66, ale art. 67 alin. (6), ale art. 101 alin. (2), ale art. 102 alin. (1) lit. a) pct. (i), lit. b) şi c) şi alin. (5) din Legea privind plata pensiilor private, precum şi a legii, în ansamblul său

M.Of. 1153

În vigoare

Versiune de la: 12 Decembrie 2025

59. Consideră că nu poate fi reţinută nici invocarea prevederilor art. 45 referitoare la libertatea economică, pe motiv că legea ar interveni asupra tuturor contractelor existente. În acest sens precizează că în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit că libertatea economică nu reprezintă un drept absolut, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor (Decizia nr. 162 din 8 februarie 2011) şi că accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertăţii economice, statul având obligaţia să impună reguli de disciplină economică (Decizia nr. 362 din 25 martie 2010). Din această perspectivă, Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că prin legea criticată se stabilesc reguli necesare, suficiente şi posibile care suplinesc soluţiile normative incomplet configurate cu privire la faza de plată a pensiilor private şi sunt adoptate soluţii aliniate cu practicile curente din alte state membre ale Uniunii Europene, compatibile cu specificul pieţei de pensii private din România şi în concordanţă cu dezideratele sociale de perspectivă în domeniu. La identificarea şi analizarea efectelor economice şi sociale pe care le produc reglementările criticate, potrivit expunerii de motive, Guvernul evidenţiază perspectiva demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt consemnate ca fiind aşteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor de pensionare de către un număr însemnat de participanţi la fondurile de pensii private, evoluţie care, în mod evident, necesită reconsiderarea modalităţilor de implementare iniţială a politicilor publice în materie. Adoptarea actului normativ criticat pune în balanţă libertatea economică cu alte drepturi şi valori constituţionale şi realizează un just echilibru între reglementarea cadrului de desfăşurare a activităţii furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată a pensiilor private şi instituirea mecanismelor menite să garanteze plata pensiilor private către beneficiari.