Nou § 228. - Decizia 676/2025 [A/R] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) pct. 15 şi 23, ale art. 3 alin. (1) pct. 31 lit. d), ale art. 5 alin. (1) lit. g), ale art. 7 alin. (1), ale art. 8 lit. b), ale art. 9, ale art. 11 alin. (2), ale art. 12 alin. (1) lit. b), ale art. 13 alin. (1), ale art. 18 alin. (2) lit. b), ale art. 20 alin. (2), ale art. 21 lit. a), b) şi c), ale art. 22 alin. (1), ale art. 28 alin. (1) lit. i), ale art. 39, ale art. 43, ale art. 44 alin. (5), ale art. 51, ale art. 54, ale art. 55, ale art. 56, ale art. 60, ale art. 66, ale art. 67 alin. (6), ale art. 101 alin. (2), ale art. 102 alin. (1) lit. a) pct. (i), lit. b) şi c) şi alin. (5) din Legea privind plata pensiilor private, precum şi a legii, în ansamblul său

M.Of. 1153

În vigoare
Versiune de la: 12 Decembrie 2025
125. În lumina acestor statuări, Curtea constată că legiuitorul, deşi a urmărit să renunţe la dreptul de opţiune reglementat prin Legea nr. 411/2004 şi Legea nr. 204/2006, care permite oricărui participant/beneficiar să ceară plata unică şi integrală a sumelor acumulate în activul său personal din fondurile de pensii, în realitate, prin legea criticată, acesta a introdus la art. 55 alin. (2) o excepţie bazată pe un criteriu subiectiv care priveşte situaţia medicală a participanţilor suferind de afecţiuni oncologice, în funcţie de care se recunoaşte dreptul de opţiune (la cerere) pentru plata unică a 100% din valoarea activului personal doar persoanelor aflate în această situaţie medicală. Analizând excepţia criticată, Curtea constată, totodată, că aceasta s-ar aplica diferenţiat chiar pacienţilor oncologici, întrucât doar persoanele care suferă de o afecţiune oncologică la data deschiderii dreptului la pensia privată ar putea cere plata unică a 100% din activul personal, dar nu şi cei care ar fi diagnosticaţi cu o boală oncologică ulterior începerii plăţii pensiei lunare. Totodată, Curtea reţine că toate condiţiile legale pentru dobândirea pensiei private - atât în ceea ce priveşte constituirea dreptului la pensie, cât şi modalitatea concretă de plată a cuantumului pensiei private - reprezintă elemente pur obiective, bazate pe realităţi strict cuantificabile şi certe, precum vârsta de pensionare şi contribuţia cu care persoanele au cotizat la fondurile de pensii private. Astfel, un participant are dreptul la o pensie privată de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public, iar suplimentar, potrivit legii criticate, obţinerea unei pensii private este condiţionată şi de dobândirea calităţii de membru al unui fond de plată (art. 50 - Condiţii pentru dobândirea pensiei private). Aşadar, Curtea reţine că, în materia condiţiilor legale pe care trebuie să le îndeplinească un participant pentru deschiderea dreptului la pensia privată, nu pot fi reglementate criterii care privesc situaţia personală a unor participanţi (criterii economice, sociale sau medicale), acestea nefiind obiective pentru a legifera o modalitate de plată preferenţială/privilegiată sau diferenţiată sub aspectul cuantumului pensiei private din Pilonul II şi Pilonul III. În jurisprudenţa sa constantă, Curtea a constatat că orice diferenţiere instituită de lege trebuie să fie bazată pe criterii obiective, raţionale, rezonabile şi proporţionale şi trebuie să existe o legătură logică şi necesară între criteriul de diferenţiere ales şi scopul legitim urmărit de legiuitor.