Nou § 18. - Decizia 676/2025 [A/R] referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) pct. 15 şi 23, ale art. 3 alin. (1) pct. 31 lit. d), ale art. 5 alin. (1) lit. g), ale art. 7 alin. (1), ale art. 8 lit. b), ale art. 9, ale art. 11 alin. (2), ale art. 12 alin. (1) lit. b), ale art. 13 alin. (1), ale art. 18 alin. (2) lit. b), ale art. 20 alin. (2), ale art. 21 lit. a), b) şi c), ale art. 22 alin. (1), ale art. 28 alin. (1) lit. i), ale art. 39, ale art. 43, ale art. 44 alin. (5), ale art. 51, ale art. 54, ale art. 55, ale art. 56, ale art. 60, ale art. 66, ale art. 67 alin. (6), ale art. 101 alin. (2), ale art. 102 alin. (1) lit. a) pct. (i), lit. b) şi c) şi alin. (5) din Legea privind plata pensiilor private, precum şi a legii, în ansamblul său

M.Of. 1153

În vigoare
Versiune de la: 12 Decembrie 2025
17. Sub acest aspect, autorii sesizării subliniază natura juridică fundamental distinctă a Pilonului II şi a Pilonului III, iar aplicarea aceloraşi restricţii draconice la ambii piloni ignoră diferenţe fundamentale, care justifică tratamente legislative complet diferite. Astfel, Pilonul II de pensii private, cunoscut şi sub denumirea de pensii private obligatorii, a fost instituit în România prin Legea nr. 411/2004 şi reprezintă o componentă obligatorie a sistemului public de asigurări sociale. Caracterul obligatoriu al Pilonului II derivă din faptul că toţi angajaţii sub o anumită vârstă la momentul introducerii sistemului sunt obligaţi prin lege să contribuie o cotă din salariul lor brut către un fond de pensii administrat privat. În prezent, această cotă este de 4,75% din salariul brut şi este reţinută automat de către angajator, fără ca angajatul să aibă opţiunea de a refuza această contribuţie sau de a opta pentru o altă destinaţie a acestor fonduri. Natura obligatorie a Pilonului II îi conferă o funcţie de protecţie socială imperativă similară celei a Pilonului I, pensiile publice de stat. Dacă această funcţie legitimă de protecţie socială poate justifica, într-o anumită măsură, existenţa unor reglementări mai stricte privind modalitatea de accesare a acestor fonduri, situaţia Pilonului III, cunoscut şi sub denumirea de pensii private facultative, este radical şi fundamental diferită. Acesta reprezintă o componentă complet voluntară, lăsată la libera alegere a fiecărui cetăţean. Contribuţiile la Pilonul III sunt 100% facultative, rezultând dintr-o decizie liberă, conştientă şi autonomă a participantului de a economisi o parte din venitul său curent pentru a-şi suplimenta veniturile de pensie viitoare. Pilonul III reprezintă, în esenţa sa juridică, un contract privat voluntar între două părţi private: pe de o parte, cetăţeanul care doreşte să economisească, iar, pe de altă parte, administratorul fondului de pensii facultative, care este o societate privată autorizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest contract este guvernat de principiile generale ale dreptului civil privind libertatea contractuală, autonomia de voinţă a părţilor şi caracterul consensual al obligaţiilor asumate. La momentul încheierii contractului de aderare la un fond de pensii facultative, participantul şi administratorul negociază şi acceptă o serie de condiţii contractuale, inclusiv schema de investiţii care va fi urmată de fond, nivelul comisioanelor percepute de administrator pentru gestionarea activelor, condiţiile şi modalităţile de retragere a fondurilor acumulate, precum şi opţiunile de lichiditate disponibile în diverse circumstanţe. Pentru Pilonul III, statul nu are niciun interes legitim să impună modalităţi restrictive de retragere care contravin acordului de voinţă dintre părţile contractante. Participantul la Pilonul III a ales în mod liber să economisească într-un anumit mod, într-un anumit fond, cu anumite condiţii negociate, iar intervenţia legislativă care modifică retroactiv aceste condiţii contractuale reprezintă o încălcare gravă a principiului libertăţii contractuale, a principiului securităţii raporturilor juridice şi, în cele din urmă, a dreptului de proprietate privată.