§ 32. - Decizia 524/2024 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, 19 şi 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
M.Of. 462
În vigoare Versiune de la: 19 Mai 2025
12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat dispoziţiile art. 19 şi 21 din Legea nr. 223/2015 prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 659 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2019, paragrafele 16-21, Curtea a reţinut, în esenţă, că art. 16 din Legea nr. 223/2015 stabileşte condiţiile acordării pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, impunând trei cerinţe: una dintre acestea priveşte calitatea titularului acestui tip de pensie, a doua se referă la vârsta de pensionare, iar a treia are în vedere vechimea efectivă şi vechimea în serviciu. Cât priveşte calitatea titularului pensiei de serviciu, textul de lege se referă la "militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate". Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, vârstă ce se va atinge printr-o creştere treptată, până în luna ianuarie 2030. Dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 prevăd o condiţie de vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. Potrivit art. 3 lit. f) şi g) din Legea nr. 223/2015, vechimea efectivă este constituită din perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii şi nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa I şi/sau a II-a de muncă. Vechimea în serviciu este constituită, potrivit art. 3 lit. e) din Legea nr. 223/2015, din perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii: a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate; a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist; a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal; a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist; a fost în captivitate; a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin încheierea unui contract individual de muncă.