Decizia 461/2007 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995
M.Of. 361
În vigoare Versiune de la: 28 Mai 2007
Decizia 461/2007 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995
Dată act: 15-mai-2007
Emitent: Curtea Constitutionala
Ioan Vida | - preşedinte |
Aspazia Cojocaru | - judecător |
Acsinte Gaspar | - judecător |
Petre Ninosu | - judecător |
Ion Predescu | - judecător |
Şerban Viorel Stănoiu | - judecător |
Tudorel Toader | - judecător |
Ion Tiucă | - procuror |
Florentina Geangu | - magistrat-asistent |
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Elisabeta Dervis în Dosarul nr. 2.803/2006 al Judecătoriei Constanţa.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
Prin Încheierea din 2 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2.803/2006, Judecătoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Elisabeta Dervis.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi ale art. 52 alin. (2), deoarece "este echivoc şi dă posibilitatea notarului de a rectifica un act autentic şi de a putea înlocui acorduri sau revoca convenţia părţilor cu prezumţia de acceptare tacită a rectificării. Dacă părţile refuză a se prezenta ulterior notificării, notarul poate opera rectificarea, încălcând voinţa uneia sau a alteia din părţi."
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciază ca neîntemeiată excepţia, arătând că dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 36/1995 nu contravin textelor din Constituţie la care autoarea excepţiei face referire.
Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că dispoziţiile de lege criticate nu conţin norme contrare prevederilor constituţionale invocate în motivarea excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 53 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, care au următorul cuprins: "Actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părţilor se prezumă dacă, fiind legal citate, nu-şi manifestă opunerea. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului."
În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 52 alin. (2) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege supus controlului de constituţionalitate prevede posibilitatea notarului să poată îndrepta actele notariale care reprezintă omisiuni vădite sau erori materiale, la cerere sau din oficiu, cu acordul părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor.
Procedura prin care se permite notarului public să poată îndrepta erorile materiale sau omisiunile vădite din actele notariale se face cu citarea părţilor şi cu acordul acestora, deci cu respectarea tuturor drepturilor lor. Este firesc ca notarul să procedeze la îndreptarea erorilor materiale din propriul act, această procedură având nevoie de acordul părţilor citate în acest scop. Faptul că neprezentarea părţilor înseamnă că acordul lor se prezumă nu este de natură să încalce prevederile constituţionale invocate de autoarea excepţiei, o soluţie contrară fiind de natură să lase pe seama voinţei uneia sau ambelor părţi eficienţa unui act notarial.
În plus, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, în cazul în care notarul încalcă obligaţiile profesionale, se angajează răspunderea sa civilă, atunci când acesta a cauzat un prejudiciu.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »