Decizia 384/2002 [R] referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 10 si 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

M.Of. 3

În vigoare
Versiune de la: 7 Ianuarie 2003
Decizia 384/2002 [R] referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 10 si 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
Dată act: 10-dec-2002
Emitent: Curtea Constitutionala

Costică Bulai

judecător

Constantin Doldur

judecător

Kozsokár Gábor

judecător

Petre Ninosu

judecător

Şerban Viorel Stănoiu

judecător

Lucian Stângu

judecător

Ioan Vida

judecător

Florentina Baltă

procuror

Doina Suliman

magistrat-asistent





Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, 10 şi 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Ninel Ciochină în Dosarul nr. 2.535/LJ/1999 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal Societatea Comercială "Galmopan" - S.A. din Galaţi este reprezentată de avocatul Antonie Iorgovan. Lipsesc autorul excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Societatea Comercială "Galmopan" - S.A. din Galaţi, prin avocatul său, consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale şi solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens se arată că împotriva sentinţei pronunţate de judecătorul-sindic se poate declara recurs în condiţiile art. 7, 10 şi 11 din Legea nr. 64/1995, republicată, judecătorul-sindic având, de fapt şi de drept, rolul şi statutul unei adevărate instanţe de fond care pronunţă sentinţe ale căror legalitate şi temeinicie pot fi verificate, la cererea părţii interesate, prin calea recursului la curtea de apel. De asemenea, se consideră că notificarea la care face referire art. 97 din lege, reprezentând o modalitate procedurală specială prin care creditorilor li se aduce la cunoştinţă existenţa şi conţinutul contestaţiilor, nu restricţionează în nici un fel dreptul debitorului de a fi încunoştinţat despre termenul fixat pentru soluţionarea contestaţiilor. Acesta va fi citat potrivit dispoziţiilor corespunzătoare din Codul de procedură civilă, interesele şi drepturile lui fiind apărate şi prin activitatea lichidatorului. În final se arată că raportarea textelor de lege criticate la art. 49 din Constituţie este lipsită de relevanţă pentru susţinerea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se apreciază că articolele de lege criticate nu contravin sub nici un aspect prevederilor constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 28 aprilie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 2.535/LJ/1999, Tribunalul Galaţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, 10 şi 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Excepţia a fost ridicată de Ninel Ciochină, în calitate de acţionar majoritar şi reprezentant al Societăţii Comerciale "Gama" - S.A. din Galaţi cu ocazia soluţionării cererii de declarare a falimentului formulate de Societatea Comercială "Combavipor" - S.A. din Galaţi ş.a.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 21, 24, 49 şi 128. În acest sens se arată că, "deşi contestaţiile debitorului sunt soluţionate printr-o sentinţă (art. 97 din Legea nr. 64/1995), totuşi în enumerarea de la art. 10 din Legea nr. 64/1995 nu sunt menţionate şi aceste hotărâri, ceea ce înseamnă că implicit nu sunt supuse vreunei căi de atac, contrar art. 128 din Constituţie care dă dreptul folosirii căilor de atac de către părţile interesate". De asemenea, se arată că "hotărârea de la art. 97 din Legea nr. 64/1995, nefiind cuprinsă în enumerarea de la art. 10, nu este supusă căii de atac de la art. 7 din lege", fapt ce determină o limitare a accesului liber la justiţie şi o restrângere a dreptului constituţional de folosire a căilor de atac. În fine, se mai susţine că "judecătorul-sindic nu poate fi asimilat instanţei judecătoreşti conform art. 125 din Constituţie".
Judecătorul-sindic, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia este neîntemeiată, deoarece textele invocate din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se apreciază că, deşi, potrivit art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "judecătorul-sindic nu este asimilat instanţelor judecătoreşti, el fiind doar unul din organele care aplică procedura reorganizării şi lichidării judiciare", persoana ce se consideră neîndreptăţită de hotărârile pronunţate de acesta le poate ataca cu recurs, în condiţiile legii, conform art. 11 din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, se arată că, în temeiul art. 128 din Constituţie, legiuitorul stabileşte atât căile de atac, cât şi modalitatea folosirii lor.
Guvernul apreciază că excepţia este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Relativ la calitatea judecătorului sindic, se consideră că acesta constituie însăşi instanţa de judecată, "în numele căreia îşi exercită atribuţiile jurisdicţionale conferite de lege (art. 6 din Legea nr. 64/1995)".
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7, 10 şi 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002.
Aceste dispoziţii legale au următorul cuprins:
- Art. 7: "(1) Curtea de apel va fi instanţă de recurs, pentru hotărârile date de judecătorul-sindic, în baza art. 10.
(2) Recursul va fi judecat în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorului-sindic, cu excepţia celei de respingere a contestaţiei debitorului - făcută în temeiul art. 31 alin. (5) - şi a celei prin care se decide intrarea în faliment - pronunţată în condiţiile art. 77 -, nu vor putea fi suspendate de instanţa de recurs.";
- Art. 10: "(1) Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) darea hotărârii de deschidere a procedurii;
b) judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;
c) desemnarea, prin hotărâre, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atribuţiilor acestora, controlul asupra activităţii lor şi, dacă este cazul, înlocuirea lor;
d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea;
e) judecarea acţiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
f) judecarea contestaţiilor debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administrator sau de lichidator;
g) confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;
h) hotărârea de a se continua activitatea debitorului, în caz de reorganizare;
i) soluţionarea obiecţiilor la rapoartele trimestriale şi la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului;
i1) autentificarea actelor juridice încheiate de lichidator, pentru a căror validitate este necesară forma autentică;
j) darea hotărârii de închidere a procedurii.
(2) Dacă examinarea chestiunilor supuse deliberării în şedinţele prezidate de judecătorul-sindic nu se poate finaliza într-o singură zi, deliberarea va continua de drept în prima zi lucrătoare următoare fără o nouă înştiinţare, procedându-se astfel în continuare până la rezolvarea tuturor chestiunilor.
(3) Procesul-verbal al şedinţelor menţionate la alin. (2) va fi semnat de judecătorul-sindic şi de grefier şi va cuprinde în rezumat dezbaterile ţinute, votul creditorilor pentru fiecare chestiune şi deciziile adoptate.";
- Art. 97: "Tuturor creditorilor ale căror creanţe vor fi fost contestate de debitor, lichidator sau de un alt creditor li se va comunica, prin notificare, termenul stabilit de judecătorul-sindic pentru şedinţa în care acesta va soluţiona, deodată, printr-o sentinţă, toate contestaţiile. Termenul nu va putea depăşi 20 de zile de la emiterea notificării."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.";
- Art. 128: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o procedură specială aplicabilă comercianţilor, persoane fizice şi societăţi comerciale, aflaţi în insolvenţă. În concepţia legii judecătorul-sindic, numit în această calitate de preşedintele tribunalului, are statutul juridic al unui judecător al tribunalului, care îndeplineşte şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată, atribuţii enumerate exemplificativ în art. 10 din lege. În aceste condiţii critica referitoare la pretinsa încălcare a accesului liber la justiţie şi a dreptului la apărare, prin aceea că "hotărârea de la art. 97 din Legea nr. 64/1995, nefiind cuprinsă în enumerarea de la art. 10, nu este supusă căii de atac de la art. 7 din lege", este neîntemeiată. Sub acest aspect dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 21, 24 şi 128, fiind în conformitate cu acestea. Persoana care se consideră nedreptăţită de hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic le poate ataca cu recurs, în condiţiile legii, potrivit art. 11 din lege. Aşa cum prevede alin. (1) al art. 7 din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, curtea de apel este instanţa de recurs pentru hotărârile date de judecătorul-sindic în executarea atribuţiilor sale prevăzute de art. 10. Desigur, acest fapt nu aduce atingere prevederilor constituţionale invocate, instanţa de recurs având posibilitatea examinării cauzei sub toate aspectele.
Nici critica art. 97 din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează notificarea termenului stabilit de judecătorul-sindic pentru şedinţa în care vor fi soluţionate contestaţiile împotriva creanţelor creditorilor, nu poate fi reţinută. Termenul stabilit de judecător nu înseamnă că la un singur termen de judecată vor fi soluţionate toate contestaţiile, soluţionarea urmând să fie realizată cu respectarea tuturor dispoziţiilor Codului de procedură civilă compatibile cu Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De altfel, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 125 alin. (3) şi ale art. 128, legiuitorul stabileşte competenţa instanţelor, procedura de jude-cată, precum şi căile de atac.
În fine, Curtea constată că articolele de lege supuse controlului de constituţionalitate nu aduc atingere nici principiului restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, prevăzut de art. 49 din Constituţie, deoarece acesta nu este aplicabil tezelor cuprinse în normele juridice a căror neconstituţionalitate se susţine.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, 10 şi 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Ninel Ciochină în Dosarul nr. 2.535/LJ/1999 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 decembrie 2002.
-****-

PREŞEDINTE,

prof. univ. dr. Costică Bulai

Magistrat-asistent,

Doina Suliman

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 3 din data de 7 ianuarie 2003