Decizia 218/2025 [R] în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
M.Of. 683
În vigoare Versiune de la: 22 Iulie 2025
Decizia 218/2025 [R] în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Dată act: 16-iun-2025
Emitent: Inalta Curte de Casatie si Justitie
Mariana Constantinescu | - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului |
Carmen Elena Popoiag | - preşedintele Secţiei I civile |
Adina Oana Surdu | - preşedintele Secţiei a II-a civile |
Elena Diana Tămagă | - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal |
Beatrice Ioana Nestor | - judecător la Secţia I civilă |
Adina Georgeta Ponea | - judecător la Secţia I civilă |
Ileana Ruxandra Tirică | - judecător la Secţia I civilă |
Dorina Zeca | - judecător la Secţia I civilă |
Daniel Marian Drăghici | - judecător la Secţia I civilă |
Valentina Vrabie | - judecător la Secţia a II-a civilă |
Ianina Blandiana Grădinaru | - judecător la Secţia a II-a civilă |
Ştefan Ioan Lucaciuc | - judecător la Secţia a II-a civilă |
Marcela Marta Iacob | - judecător la Secţia a II-a civilă |
Adriana Nicolae | - judecător la Secţia a II-a civilă |
Carmen Maria Ilie | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Maria Hrudei | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Andreea Marchidan | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Cristinel Grosu | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Alexandru Răzvan George Popescu | - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 335/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
3. La şedinţa de judecată participă doamna Maria-Camelia Drăguşin, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnată în temeiul art. 36 din Regulament.
4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.293/40/2023* şi nr. 275/40/2024*.
5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, fiind formulat un punct de vedere de către pârât.
6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
7. Tribunalul Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 10 decembrie 2024, în Dosarul nr. 1.293/40/2023*, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu asupra următoarelor chestiuni de drept:
- în interpretarea şi aplicarea art. 21 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 4 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi al Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 4/2015 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, pentru perioada corespunzătoare orelor efectuate peste programul normal de lucru este sau nu exclusă acordarea altor drepturi salariale sub formă de majorări/sporuri/compensaţii?
- în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare, categoria profesională a poliţiştilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, beneficiază de salariu sau de indemnizaţie aferentă certificatelor medicale, iar acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate?
8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 335/1/2025, termenul de judecată fiind stabilit la 16 iunie 2025.
9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost înregistrată, cu nr. 748/1/2025, sesizarea formulată de Tribunalul Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
- dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, derogatorii de la dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru perioada în care legislaţia prevede posibilitatea compensării orelor suplimentare prestate de personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere doar cu timp liber corespunzător, instituţia publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situaţia în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege?
- dacă sporurile de risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25 %, ce se acordă agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară în conformitate cu prevederile art. 5 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiţii grele de muncă de până la 15 % acordat poliţiştilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt incluse în calculul salariului de funcţie la care se aplică majorarea de 75% (70% în anul 2024 conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023) pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum şi pentru activitatea desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, în aplicarea art. 35 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 şi art. III alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, prin excepţie de la prevederile alin. (1) ale articolelor anterior menţionate?
- dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, categoria profesională a poliţiştilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, este exceptată sau nu de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate?
10. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea Dosarului nr. 748/1/2025 la Dosarul nr. 335/1/2025.
II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
11. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)
(...) (2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
(3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. (...)"
"Art. 5. - Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunalele specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari, inspectorii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, personalul de probaţiune beneficiază şi de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare."
Anexa nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Apărare, ordine publică şi securitate naţională"
Capitolul II - Reglementări specifice personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională
"Art. 4. - (1) Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la salariu lunar.
(2) Salariul lunar se compune din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale."
Anexa nr. VII - Reglementări specifice personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi din cele aflate sub controlul Parlamentului
"Art. 12. - Drepturile de natură salarială ale personalului încadrat în autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii sunt stabilite de către ordonatorul de credite, cu încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual şi în numărul de posturi stabilit potrivit legii, prin bugetul de venituri şi cheltuieli."
12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013)
"Art. 13. - (...) (5) Prin excepţie de la prevederile art. 9 alin. (1), pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă o majorare de 75% din baza de calcul prevăzută la alin. (4).
(6) Dreptul prevăzut la alin. (5) se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat în zilele respective şi se determină pe baza raportului dintre baza de calcul şi durata normală a timpului de lucru. (...)
(8) Condiţiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (5) şi (6) se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională."
13. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 4/2015 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează (Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 4/2015)
a) în zilele de sâmbătă, duminică, precum şi în zilele de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, denumite în continuare zile de sărbători legale, în cadrul duratei normale a timpului de muncă;
b) în zilele de sâmbătă, duminică, precum şi în zilele de sărbători legale, peste durata normală a timpului de muncă.
(2) Majorarea se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat în zilele respective şi se determină pe baza raportului dintre solda lunară/salariul de bază prevăzut(ă) de legislaţia în vigoare la data de 31 decembrie 2009 şi durata normală a timpului de muncă din luna în care s-au desfăşurat activităţile.
(3) Pentru activitatea care se desfăşoară în cadrul timpului normal de lucru, inclusiv în ture sau schimburi, în zilele de sâmbătă, duminică şi în zilele de sărbători legale, în cadrul duratei normale a timpului de lucru, majorarea calculată potrivit alin. (2) se plăteşte prin adăugare la drepturile salariale cuvenite în luna în care se efectuează plata.
(4) Pentru activitatea desfăşurată peste durata normală a timpului de lucru, în zilele de sâmbătă, duminică, precum şi în zilele de sărbători legale, indiferent de modul de organizare a programului de lucru, majorarea calculată potrivit alin. (2) se plăteşte prin adăugare, după caz:
a) la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 122 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă pentru munca efectuată în zilele de sâmbătă şi/sau duminică peste durata normală a timpului de lucru a fost acordat timp liber corespunzător;
b) la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 122 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi la drepturile salariale corespunzătoare activităţii desfăşurate în zilele de sâmbătă şi/sau duminică peste durata normală a timpului de lucru, dacă pentru munca astfel prestată nu a fost acordat timp liber corespunzător;
c) la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 142 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă pentru munca efectuată în zilele de sărbători legale peste durata normală a timpului de lucru a fost acordat timp liber corespunzător;
d) la drepturile salariale plătite în luna următoare expirării termenului prevăzut la art. 142 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi la drepturile salariale corespunzătoare activităţii în zilele de sărbători legale peste durata normală a timpului de lucru, dacă pentru munca astfel prestată nu a fost acordat timp liber corespunzător."
14. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal)
"Art. 154. - Categorii de persoane fizice exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate
(1) Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (...):
i)persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau unor boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele aflate în concedii medicale în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care indemnizaţiile nu sunt cuprinse în categoriile de venituri supuse contribuţiei de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 155 alin. (1) lit. i), pentru indemnizaţiile aferente certificatelor medicale; (...)."
15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 339/2006, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005)
"Art. 2. - (1) Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt:
a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii; (...)
Art. 17. - (...) (2) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, de bolile infectocontagioase din grupa A, de urgenţe medico-chirurgicale, precum şi de unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, inclusiv pentru perioada de recuperare, stabilite în condiţiile prevăzute la art. 9, este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10. (...)
Art. 61. - (...) (2) Pentru personalul militar în activitate, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, drepturile băneşti aferente concediilor medicale prevăzute la art. 2 alin. (1) se calculează şi se plătesc conform prevederilor legale specifice acestor categorii de personal şi se suportă din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor şi instituţiilor din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională."
16. Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003)
"Art. 37. - (1) Poliţiştii, pe timpul cât se află în delegare, detaşare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate şi alte concedii plătite care se acordă în baza dispoziţiilor legale în vigoare, primesc salariile de bază şi celelalte drepturi băneşti avute. În cazul în care detaşarea se face pe un post cu un nivel de salarizare superior, poliţiştii beneficiază de salariul funcţiei respective şi de celelalte drepturi băneşti legal cuvenite. (...)"
17. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018)
"Art. 35. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 2019-2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în perioada 2020-2021, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii din penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenit(ă).
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în perioada 2019-2021 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit(ă), proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (...)"
18. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021)
"Art. II. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2022, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anul 2022, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenită/cuvenit.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2022 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către poliţiştii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenită/cuvenit, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (...)"
19. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022)
"Art. II. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) în anul 2023, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenită/cuvenit.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2023 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către poliţiştii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenită/cuvenit, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (...)"
20. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023)
"Art. III. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) în anul 2024, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenită/cuvenit.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2024 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către poliţiştii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de 70% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenită/cuvenit, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare. (...)"
A. Dosarul nr. 1.293/40/2023* al Tribunalului Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
21. Prin Cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă la 31 mai 2023, iar ulterior la 10 iulie 2023 pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul aceleiaşi instanţe, reclamantul C.C.M., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani, a contestat cuantumul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă din perioada 1 noiembrie 2019-31 ianuarie 2022, motivat de faptul că pârâtul nu i-a acordat drepturile băneşti calculate conform legislaţiei în vigoare.
22. În esenţă, a solicitat obligarea pârâtului la recalcularea drepturilor salariale/indemnizaţiilor de concediu de odihnă/incapacitate temporară de muncă şi plata diferenţelor dintre salariile, indemnizaţiile de concediu de odihnă/pentru incapacitate temporară de muncă rezultate în urma recalculării şi cele plătite, precum şi acordarea/returnarea sumelor aferente contribuţiei pentru asigurări de sănătate reţinute fără drept, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală.
23. În motivare, reclamantul a arătat că a fost poliţist, angajat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani, până la 12 ianuarie 2022, dată la care au încetat raporturile de serviciu prin pensionare.
24. Reclamantul a susţinut că, deşi angajatorul avea obligaţia de a-i plăti salariul de funcţie/indemnizaţia de concediu de odihnă, indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă cu salariul de funcţie (adjunct al şefului poliţiei municipiului Botoşani) şi cele două sporuri (cu caracter permanent) în cuantumul rezultat prin aplicarea procentului de 10% la salariul de funcţie (inclusiv orele suplimentare prestate), acesta nu i-a plătit sporul pentru condiţii grele şi toxicitate pentru perioada în care s-a aflat în condiţii de refacere a capacităţii de muncă, acelaşi spor pentru toate orele (respectiv, cele suplimentare normei de 160/168 ore pe lună), sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică pentru orele în care a desfăşurat activitatea profesională în zilele libere, acelaşi spor începând cu 8 februarie 2022, nu a plătit, în perioada 4 ianuarie-31 ianuarie 2022, salariul de funcţie în cuantumul corespondent/aferent funcţiei, ci în cuantum diminuat.
25. În plus, pentru perioada în care s-a aflat în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, angajatorul a procedat la reţinerea (ilegală) din indemnizaţia cuvenită a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
26. A precizat că, în perioada 30 ianuarie 2020-2 februarie 2020, respectiv 15 noiembrie 2021-3 ianuarie 2022, a avut raportul de serviciu suspendat, în conformitate cu art. 2725 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.
27. Pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.
28. La termenul din 10 decembrie 2024, Tribunalul Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus sesizarea instanţei supreme în vedere pronunţării unei hotărâri prealabile şi suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea sesizării.
29. Prin Cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă la 13 februarie 2024, cu numărul 275/40/2024, şi ulterior pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul aceleiaşi instanţe la 20 mai 2024, cu numărul 275/40/2024*, ca urmare a admiterii excepţiei necompetenţei materiale a Secţiei I civile - complet litigii de muncă şi asigurări sociale, reclamantul D.D.I., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani, a arătat că înţelege să conteste salarizarea aferentă perioadei 1 ianuarie 2021-21 ianuarie 2024, precum şi faptul că, în perioada concediului de incapacitate temporară de muncă, i s-au reţinut, fără drept, sume din venitul cuvenit, în considerarea plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
30. Astfel, reclamantul a solicitat plata drepturilor salariale neachitate (sporurile pentru condiţii grele şi de risc şi suprasolicitare neuropsihică) pentru orele prestate în afara programului normal de lucru, pentru perioada concediilor de odihnă şi de incapacitate temporară de muncă, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală; returnarea sumelor reţinute (nelegal) în perioada concediului de incapacitate temporară de muncă, în considerarea plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală; acordarea zilelor de repaus săptămânal de care nu a beneficiat, motivat de faptul că a efectuat activităţi profesionale, iar, în cazul imposibilităţii acordării zilelor respective, compensarea (cu titlul de daune) timpului respectiv cu sumele aferente, prin raportare la salariul aferent perioadei de timp.
31. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a precizat că, în fapt, este angajat al pârâtei şi, în perioada 1 ianuarie 2021-21 ianuarie 2024, a efectuat activităţi profesionale în afara programului normal de lucru, din dispoziţia angajatorului, în zilele şi intervalul orar conform situaţiei anexă. Pentru activitatea profesională desfăşurată pârâtul i-a plătit doar un procent de 75% din salariul de funcţie, iar nu întregul salariul de funcţie, inclusiv sporurile cuvenite.
32. A precizat, de asemenea, că nu a beneficiat de timpul liber necesar refacerii capacităţii de muncă, că angajatorul a recunoscut faptul că a prestat activităţile respective şi a procedat la plata drepturilor salariale, însă într-un cuantum mai mic decât cel la care era îndreptăţit, şi, totodată, a refuzat acordarea sporului de condiţii grele în perioada concediilor de odihnă, iar, în perioada concediului de incapacitate temporară de muncă, a refuzat acordarea sporului pentru condiţii grele şi pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică. A mai arătat că, în perioada concediilor de incapacitate temporară de muncă, angajatorul i-a reţinut fără drept contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
33. Pârâtul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Botoşani a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.
34. La termenul din 10 ianuarie 2025, Tribunalul Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus sesizarea instanţei supreme în vedere pronunţării unei hotărâri prealabile şi a suspendat judecata până la soluţionarea sesizării.
35. Instanţele de trimitere au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
36. În acest sens au arătat că de lămurirea chestiunii de drept invocate depinde soluţionarea, pe fond, a cauzelor, că nu au fost formulate sesizări prealabile cu privire la chestiunea de drept invocată şi nici nu au fost pronunţate decizii de către instanţa supremă cu privire la această chestiune.
VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
38. Completul de judecată care a formulat prima sesizare, ce formează obiectul Dosarului nr. 335/1/2025, a apreciat că legiuitorul nu a reglementat, în mod expres, excluderea de la plată, pentru perioada corespunzătoare orelor suplimentare, a sporului pentru risc şi solicitare neuropsihică şi a sporului pentru condiţii grele de muncă, referindu-se, exclusiv, la modalitatea de calcul al majorării prevăzute de lege pentru aceste ore suplimentare, nerecompensate cu timp liber corespunzător.
39. Astfel, opinia instanţei cu privire la această chestiune de drept a fost în sensul admiterii sesizării şi stabilirii că, în interpretarea textelor de lege indicate în precedent, pe lângă majorarea corespunzătoare orelor suplimentare nerecompensate cu timp liber, se acordă şi sporurile de care beneficiază reclamantul.
40. S-a arătat că, în ceea ce priveşte utilizarea termenului "indemnizaţie" din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aceasta nu exclude aplicarea actului normativ enunţat, cu caracter general, şi categoriei profesionale a poliţiştilor, câtă vreme art. 61 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă face trimitere directă la categoria respectivă.
41. Prin urmare, instanţa a considerat că sesizarea trebuie admisă, în sensul de a se stabili că, pentru perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, poliţiştii sunt exceptaţi de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
42. Completul de judecată care a formulat cea de-a doua sesizare, ce formează obiectul Dosarului nr. 748/1/2025, a considerat, asupra problemelor de drept de la pct. 1 şi 2, că instituţia publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situaţia în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege, pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum şi pentru activitatea desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
43. Totodată, consideră instanţa de trimitere că sporurile de risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, ce se acordă agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară în conformitate cu prevederile art. 5 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiţii grele de muncă de până la 15%, acordat poliţiştilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, ar trebui incluse în calculul salariului de funcţie, la care se aplică majorarea de 75% (70% în anul 2024, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023).
44. În ceea ce priveşte problema de drept de la pct. 3, s-a stabilit că soluţia exceptării de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice ce se află în concedii medicale acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 priveşte toate categoriile de persoane ce se află în concedii medicale de genul celor prevăzute în acest act normativ.
45. Împrejurarea că în conţinutul textului de lege s-a folosit expresia "pentru indemnizaţiile aferente certificatelor medicale" nu are semnificaţia faptului că legiuitorul a dorit să restrângă sfera de aplicare a acestei excepţii doar la persoanele fizice care primesc indemnizaţii pentru concediile medicale calculate şi acordate potrivit ordonanţei de urgenţă. Expresia citată trebuie interpretată extensiv, în sensul că se referă la toate indemnizaţiile acordate pentru concediile medicale, indiferent de modul de calcul al acestora, voinţa legiuitorului exprimată explicit în nota de fundamentare fiind aceea ca angajatul aflat în incapacitate temporară de muncă să nu suporte contribuţia de asigurări sociale de sănătate din drepturile băneşti primite pentru perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă, în considerarea situaţiei speciale în care se află, având în vedere faptul că beneficiază de o prestaţie socială pentru care a contribuit.
46. A concluzionat instanţa de trimitere că prevederile art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 nu infirmă teza exceptării de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
47. Faţă de conţinutul întrebărilor adresate instanţei supreme nu a mai fost necesară consultarea instanţelor cu privire la chestiunea de drept sesizată.
48. Curtea Constituţională, prin deciziile nr. 731 din 14 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 24 mai 2024, şi nr. 198 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 21 august 2024, a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018.
49. Prin Decizia nr. 740 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 15 februarie 2021, a instanţei de contencios constituţional, a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a art. 5 din capitolul VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.
50. Decizia nr. 35 din 6 iunie 2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în Dosarul nr. 679/1/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 4 august 2022, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal; art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare; art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, categoria profesională a poliţiştilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, beneficiază de salariu sau indemnizaţie aferentă certificatelor medicale, iar acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate?
51. Decizia nr. 54 din 21 octombrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în Dosarul nr. 1.641/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 29 noiembrie 2024, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept: Condiţiile acordării majorării salariale prevăzute de Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 35/2019 privind condiţiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată de personalul cu statut special, precum şi activităţile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut, prin raportare la dispoziţiile art. 5 şi 6 din acest act normativ, în situaţia în care munca suplimentară efectiv prestată depăşeşte fondurile bugetare acordate cu această destinaţie.
52. Decizia nr. 67 din 28 octombrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.792/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1288 din 19 decembrie 2024, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă, vizând următoarele chestiuni de drept: 1. Dacă la calculul indemnizaţiilor de concediu de odihnă, medical, zilelor de învoire plătită, incapacitate temporară de muncă şi oricăror alte concedii plătite acordate salariaţilor din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se iau în calcul sau nu şi sporurile de care beneficiază salariaţii, cum ar fi sporul de condiţii grele, condiţii vătămătoare, spor izolare, spor de noapte, spor de pază şi supraveghere, compensaţiile de risc/pericol; 2. Dacă la calculul indemnizaţiei de concediu acordate cadrelor didactice, didactice auxiliare şi nedidactice pentru perioada 1 ianuarie 2019-30 iunie 2023 se include sau nu şi indemnizaţia de hrană acordată acestora.
53. Decizia nr. 81 din 18 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în Dosarul nr. 1935/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1250 din 12 decembrie 2024, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările conexate, formulate de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept: Dacă pentru plata orelor suplimentare este necesară emiterea unui ordin scris, conform art. 35 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv plata orelor prestate peste programul normal de lucru, potrivit prevederilor Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 27/2023 privind condiţiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată în cursul anului 2023 de personalul cu statut special, precum şi activităţile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.
54. Decizia nr. 98 din 25 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în Dosarul nr. 1.998/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 14 februarie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Este posibilă acordarea sporului pentru muncă suplimentară prevăzut de art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, unei persoane ale cărei raporturi de muncă sau de serviciu au încetat, având în vedere dispoziţiile art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 din Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS 34/2023 privind salarizarea şi alte drepturi băneşti cuvenite personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale în anul 2023, precum şi pentru modificarea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S. 31/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale?
Prin aceeaşi decizie a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a respins, ca inadmisibilă, şi sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Calcularea drepturilor salariale ale reclamanţilor (funcţionari publici cu statut special - poliţişti), cu aplicarea sporurilor prevăzute de art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, necompensată cu ore libere plătite.
55. Decizia nr. 123 din 7 aprilie 2025 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în Dosarul nr. 2.498/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 23 iunie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, vizând dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: 1. Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, derogatorii de la art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru perioada în care legislaţia prevede posibilitatea compensării orelor suplimentare prestate de angajat doar cu timp liber corespunzător, instituţia publică angajatoare poate fi obligată la plata acestora în situaţia în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege; 2. Dacă sintagma "timp efectiv lucrat" prevăzută pentru calculul majorării de 75% pentru activitatea desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător în aplicarea art. 35 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 coroborat cu art. 13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, pentru personalul militar din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, poate fi interpretată în sensul că se referă doar la perioada în care îşi îndeplineşte atribuţiile din fişa postului sau se referă la întreg timpul în care salariatul a fost la dispoziţia angajatorului; 3. Dacă pentru cadrele militare din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt aplicabile prevederile art. 112 alin. (1) din Codul muncii care reglementează durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână; 4. Dacă efectuarea serviciului în ture de către cadrele militare din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională conduce la acumularea de ore suplimentare în condiţiile în care sunt depăşite cele 40 de ore pe săptămână prevăzute de art. 112 alin. (1) din Codul muncii.
56. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
57. Temeiul sesizărilor îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun, reglementată prin dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.
58. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, "Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal", iar, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol "Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze".
59. Conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, "Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".
60. Din analiza dispoziţiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, declanşarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate:
a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;
d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
61. Prima condiţie este îndeplinită, deoarece cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află în curs de judecată, în primă instanţă, pe rolul Tribunalului Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
62. Este îndeplinită şi a doua condiţie, întrucât obiectul dedus judecăţii în cele două procese priveşte stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, respectiv ale personalului din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani.
63. Nu este îndeplinită însă a treia condiţie de admisibilitate, ce vizează existenţa unei chestiuni de drept care ar putea face obiect al sesizării, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
64. În cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu se defineşte noţiunea "chestiune de drept", însă lămurirea acesteia se va face ţinând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanţei de urgenţă şi de necesitatea completării, conform art. 4 din actul normativ menţionat, a dispoziţiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, şi cu jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a dezvoltat noţiunea autonomă a "chestiunii de drept", susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile.
65. În preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, alături de alte principii prezentate, legiuitorul delegat a înţeles să tină seama de "configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi de efectul obligativităţii hotărârii pe care o pronunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în deplin acord cu îndatorirea sa constituţională de asigurare a aplicării şi interpretării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti din România", apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea normelor legale cu caracter special poate influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, "în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept".
66. Astfel fiind, reiese, neîndoielnic, ideea că procedura specială prevăzută de ordonanţa de urgenţă prezintă caracteristicile esenţiale ale procedurii pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aşa cum aceasta este reglementată de dispoziţiile de drept comun din art. 519-521 din Codul de procedură civilă, la care se adaugă diferenţele specifice, menţionate expres în conţinutul dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă.
67. Mai mult, spre deosebire de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, care folosesc noţiunea de "chestiune de drept", în preambulul ordonanţei de urgenţă, legiuitorul delegat foloseşte sintagma "chestiuni dificile de drept", subliniind, astfel, că doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate în drept (şi nu orice chestiuni de drept) sunt cele care pot forma obiectul procedurii speciale reglementate de ordonanţa de urgenţă, în acord cu jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenţei instanţelor naţionale.
68. Raţiunea instituirii condiţiilor formale, anterior arătate, ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenţei şi asigurarea predictibilităţii acesteia, fără ca folosirea sa să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze, printr-o interpretare arbitrară a necesităţii declanşării procedurii de către instanţa de judecată, cu consecinţa prelungirii, fără temei, a duratei procesului civil şi, din această perspectivă, a afectării dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
69. În consecinţă, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu instituie, în sarcina instanţelor specializate în materia prevăzută de art. 1 din actul normativ, obligaţia de a declanşa mecanismul pronunţării unei hotărâri prealabile în orice situaţie în care este identificată o chestiune de drept ce nu a primit o rezolvare de principiu din partea instanţei supreme, ci numai în acele cazuri în care chestiunea de drept în discuţie reflectă acele trăsături (cu excepţia noutăţii), pe care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept le-a subliniat, în mod constant, în jurisprudenţa dezvoltată în aplicarea dispoziţiilor art. 519-521 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanţa de urgenţă se completează.
70. Referitor la cerinţa existenţei unei chestiuni de drept reale, dificile, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au reţinut următoarele:
a) chestiunea de drept care necesită, cu pregnanţă, a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii;
b) chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăţi de interpretare a unor dispoziţii legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operaţiuni de interpretare şi aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanţele particulare ce caracterizează fiecare litigiu ori existenţa unor simple obstacole, care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei;
c) pentru a ne afla în prezenţa unei veritabile chestiuni de drept, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum şi dificultatea completului în a-şi însuşi o anumită interpretare trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecţia asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, şi de o manieră în care să se întrevadă, explicit, pragul de dificultate a întrebării şi în ce măsură aceasta depăşeşte obligaţia ordinară a instanţei de a interpreta şi aplica legea în cadrul soluţionării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanşarea mecanismului hotărârii prealabile.
71. Cu privire la sesizările conexate, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplineşte cerinţa de a fi o veritabilă chestiune de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile.
72. Prin sesizările formulate, instanţele de trimitere nu se raportează la niciun text de lege lacunar, incomplet sau susceptibil de interpretări diferite, ci formulează întrebări prin care lasă să se întrevadă chestiunile invocate prin acţiune de către reclamanţi, cu referire la nesocotirea unor dispoziţii legale de către unitatea angajatoare.
73. Prin intermediul primei întrebări, completul de judecată al instanţei de trimitere din Dosarul nr. 1.293/40/2023* solicită instanţei supreme să stabilească dacă pentru perioada corespunzătoare orelor efectuate peste programul normal de lucru este sau nu exclusă acordarea altor drepturi salariale sub formă de majorări/sporuri/compensaţii, iar, prin intermediul întrebărilor cu nr. 1 şi 2 din cauza conexată, instanţa solicită a se lămuri dacă instituţia publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situaţia în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege şi, respectiv, dacă sporurile de risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25% ce se acordă agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară, respectiv sporul pentru condiţii grele de muncă de până la 15% acordat poliţiştilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt incluse în calculul salariului de funcţie.
74. Art. 21 alin. (2) şi (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 are următorul conţinut: "(2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
(3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate."
75. Acest text de lege este clar, nefiind susceptibil de interpretări diferite sau contradictorii, aspect ce reiese din încheierile de sesizare, în cuprinsul cărora instanţele de trimitere au interpretat dispoziţiile legale în discuţie, fără nicio dificultate, reţinând că instituţia publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situaţia în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum şi pentru activitatea desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător. Totodată, s-a apreciat că sporurile de risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25% ce se acordă agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară în conformitate cu prevederile art. 5 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiţii grele de muncă de până la 15% acordat poliţiştilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 ar trebui incluse în calculul salariului de funcţie la care se aplică majorarea de 75%.
76. În această privinţă este de menţionat Decizia nr. 98 din 25 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările formulate de Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă şi Tribunalul Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
77. Cu privire la calcularea drepturilor salariale ale funcţionarilor publici cu statut special - poliţişti, cu aplicarea sporurilor prevăzute de art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, prin decizia indicată s-a reţinut că "chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplineşte cerinţa de a fi o veritabilă chestiune de drept. Textele de lege a căror interpretare se solicită sunt clare, nefiind susceptibile de interpretări contradictorii, fiind necesară realizarea unui simplu raţionament judiciar, prin analiza sistematică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză" (paragraful 89), precum şi împrejurarea potrivit căreia "instanţa de trimitere nu urmăreşte identificarea conţinutului conceptual al normelor, ci stabilirea modului de aplicare a acestora la situaţia de fapt din speţă, operaţiune ce excedează atribuţiilor completului constituit pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile" (paragraful 92).
78. Ultima întrebare din cele două sesizări conexate face trimitere la dispoziţiile art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, dar interpretarea acestei norme legale nu comportă o reală şi serioasă dificultate, de natură a fi supusă dezlegării în prezenta cauză, fiind necesară realizarea unui simplu raţionament judiciar, prin analiza sistematică şi teleologică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în dosar, a căror interpretare formează obiectul sesizării.
79. De asemenea, cu referire la prevederile art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, se constată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 35 din 6 iunie 2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal; art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare; art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, categoria profesională a poliţiştilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, beneficiază de salariu sau indemnizaţie aferentă certificatelor medicale, iar acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate?
80. Ca în cazul celorlalte întrebări ce formează obiectul sesizărilor de faţă, în decizia respectivă s-a reţinut că chestiunea de drept supusă dezlegării nu prezintă un grad ridicat de dificultate, neconstituind o veritabilă problemă de drept (paragraful 126).
81. Totodată, acelaşi complet a menţionat că nu subzistă justificarea declanşării mecanismului hotărârii prealabile în cauză, rolul acestuia fiind de a preîntâmpina apariţia unei practici judiciare neunitare, iar nu de a tranşa, în mod concret, asupra aspectelor litigioase aflate pe rolul instanţei de judecată (paragraful 127).
82. În concluzie, verificarea premiselor sesizărilor conexate relevă faptul că acestea nu pun în discuţie o dificultate de interpretare punctuală a normelor de drept indicate în actele de sesizare, de natură să necesite intervenţia instanţei supreme, ci urmăresc mai degrabă o validare a opiniei exprimate de instanţele învestite cu soluţionarea litigiilor.
83. Or, instanţa supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestui mecanism de asigurare a practicii judiciare unitare, cu soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, atribut ce intră şi trebuie să rămână în sfera de competenţă exclusivă a instanţelor de judecată.
84. Faţă de cele expuse, se constată că întrebările adresate de către Tribunalul Botoşani nu supun dezbaterii o chestiune de drept veritabilă, concluzie dedusă din conţinutul normativ clar al dispoziţiilor vizate, astfel încât sesizările conexate vor fi respinse ca inadmisibile.
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.293/40/2023* şi nr. 275/40/2024*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
- în interpretarea şi aplicarea art. 21 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 4 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 4/2015 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care desfăşoară activităţi în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, pentru perioada corespunzătoare orelor efectuate peste programul normal de lucru este sau nu exclusă acordarea altor drepturi salariale sub formă de majorări/sporuri/compensaţii?
- în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare, categoria profesională a poliţiştilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, beneficiază de salariu sau de indemnizaţie aferentă certificatelor medicale, iar acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate?
- dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, derogatorii de la dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru perioada în care legislaţia prevede posibilitatea compensării orelor suplimentare prestate de personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere doar cu timp liber corespunzător, instituţia publică angajatoare poate fi obligată la plata orelor suplimentare în situaţia în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege?
- dacă sporurile de risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, ce se acordă agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară în conformitate cu prevederile art. 5 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiţii grele de muncă de până la 15% acordat poliţiştilor în conformitate cu prevederile art. 12 din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt incluse în calculul salariului de funcţie la care se aplică majorarea de 75% (70% în anul 2024 conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023) pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum şi pentru activitatea desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, în aplicarea art. 35 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 şi art. III alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, prin excepţie de la prevederile alin. (1) ale articolelor anterior menţionate?
- dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, art. 2 alin. (1) lit. a), art. 17 alin. (2), art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, categoria profesională a poliţiştilor, în perioada în care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, este exceptată sau nu de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate?