§ 9. - Decizia 18/2024 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c), d) şi g), ale art. 11 alin. (1) lit. e) pct. (ii), ale art. 11 alin. (11) şi ale art. 12 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

M.Of. 931

În vigoare

Versiune de la: 17 Septembrie 2024

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că este nelegal şi neconstituţional să fie amendată persoana juridică, de vreme ce responsabilitatea pentru gestiune revine angajatului din tură, a cărui activitate nu poate fi controlată în permanenţă. Se mai arată că un agent economic poate avea în casa de marcat, la un moment al zilei, sume mai mici, mai mari sau egale cu valorile ce rezultă din operaţiunile de vânzare sau prestare de servicii din ziua respectivă. Aceste diferenţe, atunci când sumele sunt nesemnificative, pot să provină din folosirea în scopuri personale pentru perioade foarte scurte, chiar ore (în minus), din bacşişuri (în plus), din greşeli de calcul, în plus sau în minus, sau chiar din fraude ale gestionarilor. Atunci când diferenţele de sume în gestiunea zilnică provin din acte sau fapte de natură evazionistă, ele constituie fie contravenţie, fie infracţiune, în funcţie de gradul de pericol social. În cazul în care constituie contravenţie, sunt incidente, de exemplu, prevederile art. 10 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999. Însă atât contravenţia, cât şi infracţiunea trebuie probate, sancţiunea neputând fi aplicată pe baza unei simple prezumţii, spre exemplu, aceea că prezenţa în casa de marcat a unei sume mai mari decât cea rezultată din operaţiunile înregistrate echivalează cu nefolosirea casei de marcat. Atunci când există nereguli în gestiune, sub formă de sume în plus sau în minus, dar acestea nu sunt contravenţii sau infracţiuni, în sensul de diminuare intenţionată şi semnificativă a bazei impozabile, intervenţia statului, prin organul de control operativ, reprezintă o încălcare a proprietăţii private. Aceasta constă în diminuarea patrimoniului agentului economic supus sancţiunilor, ca urmare a aplicării amenzii contravenţionale şi a confiscării sumelor de bani în plus faţă de cele înregistrate, precum şi în suspendarea activităţii. Se arată că, într-o economie de piaţă, în care agenţii economici controlaţi au capital privat, organele de control ale statului nu au de ce să se intereseze asupra modului în care se realizează gestiunea.