Conventie din 1958 ASUPRA MARII TERITORIALE SI ZONEI CONTIGUI

B.Of. 25

În vigoare
Versiune de la: 14 Octombrie 1961
Conventie din 1958 ASUPRA MARII TERITORIALE SI ZONEI CONTIGUI
Dată act: 29-apr-1958
Emitent: Consiliul de Stat
Statele parti la prezenta Conventie
Au cazut de acord asupra urmatoarelor dispozitii:
PARTEA I:MAREA TERITORIALA
SECTIUNEA I:Dispozitii generale
Art. 1
1.Suverantitatea statului se intinde, in afara teritoriului sau si a apelor sale interioare, asupra unei zone a marii adiacente coastelor sale, denumita mare teritoriala.
2.Aceasta suveranitate se exercita in conditiile fixate de dispozitiile prezentelor articole si de celelalte reguli ale dreptului international.
Art. 2
Suveranitatea Statului riveran se extinde si asupra spatiului aerian de deasupra marii teritoriale, precum si asupra fundului marii si subsolului ei.
SECTIUNEA II:Limitele marii teritoriale
Art. 3
Sub rezera dispozitiilor contrare din prezentele articole, linia de baza normala care eerveste la masurarea latimii marii teritoriale este linia refluxului de-a lungul coastei asa cum este indicata pe hartile marine la scara mare, recunoscute oficial de statul riveran.
Art. 4
1.In regiunile in care linia coastei prezinta crestaturi si sinuozitati adinci sau daca exista grupuri de insule de-a lungul coastei, in imediata apropiere a acesteia, poate fi adoptata metoda liniilor de baza drepte legind puncte apropiate, pentru trasarea liniei de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale.
2.Traseul acestor linii de baza nu trebuie sa se departeze, intr-un mod apreciabil, de directia generala a coastei, si intinderile de mare situate inauntrul acestor linii trebuie sa fie suficient legate de domeniulterestru, pentru a putea fi supuse regimului apelor interioare.
3.Liniile de baza nu pot fi trasate spre ridicaturile de teren ce ramin descoperite in timpul refuluxului sau sa porneaca de la acestea, decit in cazul cind pe ele sint amplaate faruri sau instalatii similare, care se afla in permanenta deasupra nivelului marii.
4.In cazurile in care metoda liniilor de baza drepte se aplica conform dispozitiilor paragrafului 1, se poate tine seama, pentru determinarea anumitor linii de baza, de interesele economce specifice regiunii respective, a caror realitate si importanta sint in mod clar atestate de o folosire indelungata.
5.Sistemul liniilor de baza drepte nu poate fi aplicat de catre un Stat in asa fel incit sa intrerupa legatura dintre marea teritoriala a altui Stat si largul marii.
6.Statul riveran trebuie sa indice in mod clar liniile de baza drepte pe hartile marine, asigurind acestora o publicitate suficienta.
Art. 5
1.Apele situate inauntrul liniei de baza a marii teritoriale, in fata uscatului, fac parte din apele interioare ale Statului.
2.In cazul in care stabilirea unei linii de baza drepte, conform articolului 4, are ca rezultat inglobarea, ca ape interioare, a unor zone care erau mai inainte considerate ca facind parte din marea teritoriala sau din marea libera, dreptul de trecere inofensiva prevazut de articolele 14/23 se aplia acestor ape.
Art. 6
Limita exterioara a marii teritoriale este constituita de o linie avind fiecare punct la o distanta egala cu latimea marii teritoriale masurata din punctul cel mai apropiat al liniei de baza.
Art. 7
1.Prezentul articol nu se refera decit la golfurile la care un singur Stat este riveran.
2.In sensul prezentelor articole, un golf este o crestatura bine marcata a carei patrundere in uscat, in raport cu latimea deschizaturii, este astfel incit contine ape inconjurate de coasta si constituie mai mult decit o simpla inflexiune a coastei. Totusi, o crestatura nu este considerata drept un golf decit daca suprafata sa este egala sau superioara aceleia a unui semicerc, care are ca diametru linia trasa de-a curmezisul intrarii crestaturii.
3.In scopul stabilirii masuratorilor, suprafata unei crestaturi este cea cuprinsa intre linia refluxului in jurul tarmului crestaturii si linia trasata intre liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci cind din cauza prezentei unor insule, o crestatura are mai multe intrari, semicercule ste trasat luindu-se ca diametru suma liniilor care inchid diferitele intrari. Suprafata insulelor situate in interiorul unei crestaturi este cuprinsa in suprafata totala a acestuia.
4.Daca distanta intre liniile refluxului punctelor de intrare naturale ale unui golf nu trece peste 24 mile, poate fi trasata o linie de demarcatie intre aceste doua linii ale refluxului, iar apele astfel inchise de aceasta linie sint considerate ca ape interioare.
5.In cazul in care distanta dintre liniile refluxului punctelor de intrare naturale ale unui golf trece peste 24 de mile, o linie de baza dreapta de 24 de mile este trasata in interiorul golfului, in asa fel incit sa inchida cea mai mare suprafata de apa care ar puta fi delimitata printr- linie de aceasta lungime.
6.Dispozitiile prcedente nu se aplica golfurilor numite "istorice", nici in cazurile in care se aplica sistemul liniilor de baza drepte prevazute la articolul 4.
Art. 8
In scopul delimitarii marii teritoriale, instalatiile permanente facind parte integranta din sistemul portuar si care inainteaza cel mai mult spre larg sint considerate ca facind parte din coasta.
Art. 9
Radele care servesc in mod normal incarcarii, descarcarii si ancorarii navelor si care, in alte conditii, ar fi situate, total sau in parte, in afara traseului general al limitei exterioare a marii teritoriale vor fi incluse in marea teritoriala. Statul riveran trebuie sa delimiteze precis aceste rade si sa le indice pe hartile marine cu limitele lor, care trebuie sa faca obiectul unei publicati suficiente.
Art. 10
1.O insula este o intindere naturala de pamint, inconjurata de ape, care ramine descoperita in timpul fluxului.
2.Marea teritoriala a insulei este masurata conform dispozitiilor prezentelor articole.
Art. 11
1.Prin terenuri care pot ramine descoperite trebuie sa se inteleaga ridicaturile naturale de teren care sint inconjurate de mare si care sint neacoperite in timpul refluxului. In cazurile in care terenurile care pot ramine descoperite se gasesc, total sau partial, la o distanta de uscat sau de o insula care nu depaseste latimea marii teritoriale, linia refluxului acestor terenuri poate fi luata ca linie de baza pentru a masura latimea marii teritoriale.
2.In cazurile inc are terenurile care pot ramine descoperite sint in totalitatea lor separate de uscat sau de o insula printr-o distanta superioara latimii marii teritoriale, ele nu au mare teritoriala proprie.
Art. 12
1.In cazul cind coastele a doua State sint asezate fata in fata sau sint limitrofe, niciunul ditre aceste State nu are dreptul, in lipsa unui acord contrar intre ele, sa-si extinda marea sa teritoriala peste linia mediana ale carei puncte sint la distante egale de punctele cele mai apropiate ale liniilor de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale a fiecaruia dintre cele doua state. Dispozitiile prezentului paragraf nu se aplica insa in cazurile in care, din cauza unor titluri istorice sau alte imprejurari speciale, este necesar ca marea teritoriala a acelor doua State sa fie delimitata in alt mod decit se prevede in aceste dispozitii.
2.Linia de demarcare intre marile teritoriale a doua State ale caror coaste sint asezate fata in fata sau sint limitrofe, este trasata pe hartile marine intocmite la scara mare, recunoscute oficial de Statele riverane.
Art. 13
Daca un fluviu se varsa in mare fara a forma estuar, linia de baza este o linie dreapta trasata de-a curmezisul gurii fluviului intre punctele limite ale refluxului pe tarmuri.
SECTIUNEA III:Dreptul de trecere inofensiva
Subsectiunea A:Reguli aplicabile tuturor navelor
Art. 14
1.Sub rezerva dispozitiilor din prezentele articole, navele tuturor statelor, riverane sau neriverane, se bucura de dreptul de trecere inofensiva in marea teritoriala.
2.Trecerea este faptul de a naviga in marea teritoriala, fie pentru a o traversa fara a intra in apele interioare, fie pentru a intra in apele interioare, fie pentru a se indrepta spre larg, venind din apele interioare.
3.Trecerea cuprinde dreptul de oprire si de ancorare, dar numai in masura in care oprirea sau ancorarea constituie incidente obisnuite ale navigatiei sau se impun navei din motive de forta majora sau primejdie.
4.Trecerea este inofensiva atit timp cit nu aduce atingerea pacii, ordinii sau securitatii statului riveran. Aceasta trecere trebuie sa se efectueze in conformitate cu prezentele articole si alte reguli ale dreptului international.
5.Trecerea navelor de pescuit straine nu este considerata ca inofensiva daca acestea nu se conformeaza legilor si regulamentelor pe care Statul riveran poate sa le edicteze si sa le publice in scopul de a le interzice pescuitul in marea teritoriala.
6.Navele submarine trebuie sa treaca la suprafata si sa arboreze pavilionului lor.
Art. 15
1.Statul riveran nu trebuie sa impiedice trecerea inofensiva prin marea teritoriala.
2.Statul riveran trebuie sa faca cunoscut, intr-un mod adecvat, toate pericolele pe care le cunoaste si care ameninta navigatia in marea sa teritoriala.
Art. 16
1.Statul riveran poate sa ia, in marea sa teritoriala, masurile necesare pentru a impiedica orice trecere ce nu este inofensiva.
2.In ceea ce priveste navele care se indreapta spre apele interioare, Statul riveran are de asemenea dreptul de a lua masurile necesare, pentru a preveni orice incalcare a conditiilor carora le este subordonata admiterea acestor nave in apele respective.
3.Sub rezerva dispozitiilor din paragaful 4, Statul riveran poate, fara discriminare intre navele straine, sa suspende temporar, in zone determinate ale marii sale teritoriale, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor straine, daca aceasta suspendare este indispensabila pentru protectia securitatii sale. Suspendarea nu va avea efect decit dupa publicarea ei in modul cuvenit.
4.Trecerea inofensiva a navelor straine nu poate fi suspendata in strimtori care, legind o parte a marii libere cu o alta parte a marii libere sau cu marea teritoriala a unui Stat strain, servesc navigatiei internationale.
Art. 17
Navele straine care exercita dreptul de trecere inofensiva trebuie sa se conformeze legilor si regulamentelor edictate de Statul riveran in conformitate cu prezentele articole si cu alte reguli ale dreptului international, si in special legilor si regulamentelor privind transporturile si navigatia.
Subsectiunea B :Reguli aplicabile navelor de comert
Art. 18
1.Nu se pot percepe taxe de la navele straine pentru simpla lor trecere prin marea teritoriala.
2.Nu se pot percepe taxe de la o nava straina trecind prin area teritoriala decit pentru remunerarea unor servicii determinate facute acestei nave. Aceste taxe sint percepute fara discriminare.
Art. 19
1.Jurisdictia penala a statului riveran nu va fi exercitata la bordul unei nave straine, trecind prin marea teritoriala, pentru arestarea unei persoane sau efectuarea actelor de instructie ca urmare a unei infractiuni comise la bordul acelei nave, in timpul trecerii, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
a)daca consecintele infractiunii ating Statul riveran;
b)daca infractiunea este de natura sa tulbure linistea publica a tarii sau ordinea in marea teritoriala ;
c)daca asistenta autoritatilor locale a fost ceruta de capitanul navei sau de consulul Statului al carui pavilion il arboreaza nava, sau
d)daca aceste masuri sint necesare pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante.
2.Dispozitiile de mai sus nu aduc atingere dreptului Statului riveran de a lua toate masurile autorizate de legislatia sa, in scopul de a proceda la arestari sau la acte de instructie la bordul unei nave straine care trece prin marea teritoriala venind din apele interioare.
3.In cazurile prevazute la paragrafele 1 si 2 din prezentul articol, Statul riveran trebuie, daca capitanul cere, sa instiinteze autoritatea consulara a Statului pavilionului inainte de a lua orice masura si sa inlesneasca contractul intre aceasta autoritate si echipajul navei. In caz de necesitate urgenta, aceasta instiintare poate fi facuta in timp ce masurile sint in curs de executare.
4.Autoritatea locala, examinind daca arestarea trebuie sa fie facuta si in ce mod, trebuie sa tina seama de interesele navigatiei.
5.Statul riveran nu poate lua nici o masura la bordul unei nave straine care trece prin marea teritoriala, in scopul de a proceda la o arestare sau la acte de instructie pentru infractiunile comise inainte de intrarea navei in marea teritoriala, daca nava, venind dintr-un port strain, nu face decit sa treaca prin marea teritoriala, fara sa intre in apele interioare.
Art. 20
1.Statul riveran nu va opri si nici nu va modifica ruta unei nave straine, trecind prin marea teritoriala, pentru a exercita jurisdictia civila asupra unei persoane care se gaseste la bord.
2.Statul riveran nu poate aplica, fata de aceasta nava, masuri de executie sau masuri conservatorii in materie de executie sau masuri conservatorii in materie civila decit daca aceste masuri sint luate ca urmare a obligatiilor asumate sau a responsabilitatii angajate de nava respectiva in timpul trecerii sau pentru trecerea prin apele Statului riveran.
3.Dispozitiile paragrafului precedent nu aduc atingere dreptului Statului riveran de a lua masuri de executie sau masuri conservatorii in materie civila pe care le autorizeaza legislatia sa, fata de o nava straina care stationeaza in marea teritoriala, sau care trece prin marea teritoriala venind din apele interioare.
Subsectiunea C:Reguli aplicabile navelor de stat altele decit navele de razboi
Art. 21
Regulile prevazute in subsectiunile A si B se aplica de asemenea navelor de stat afectate scopurilor comerciale.
Art. 22
1.Regulile prevazute la subsectiunea A si in articolul 18 se aplica navelor de stat afectate scopurilor necomerciale.
2.Cu exceptia dispozitiilor la care se refera paragraful precedent, nici o dispozitie din prezentele articole nu aduce atingerea imunitatilor de care se bucura aceste nave potrivit acestor articole sau altor reguli de drept international.
Subsectiunea D:Regula aplicabila navelor de razboi
Art. 23
In cazul in care o nava de razboi nu respecta regulile Statului riveran privind trecerea prn marea teritoriala si daca nava nu tine seama de invitatia care i-a fost adresata ca sa se conformeze lor, Statul riveran poate sa ceara ca nava sa paraseasca marea teritoriala.
PARTEA II:ZONA CONTIGUA
Art. 24
1.Pe o zona a marii libere contigua marii sale teritoriale, Statul riveran poate exercita controlul necesar in scopul:
a)de a preveni contraventiile la legile sale de politie vamala, fiscala, sanitara sau de imigrare pe teritoriul sau sau in marea sa teritoriala;
b)de a reprima contraventiile la aceste legi comise pe teritoriul sau sau in marea sa teritoriala.
2.Zona contigua nu poate sa se intinda peste 12 mile pornind de la linia de baza, care serveste ca punct de plecare pentru masurarea latimii marii teritoriale.
3.In cazul in care coastele a doua state sint asezate fata in fata sau sint adiacente, nici unul din aceste doua State nu va avea dreptul, in lipsa unui acord contrar intre ele, sa-si extinda zona contigua peste linia mediana avind fiecare punct la distante egale de punctele cele mai apropiate ale liniilor de baza de la care este masurata latimea marii teritoriale a fiecaruia din aceste State.
PARTEA III:ARTICOLE FINALE
Art. 25
Dispozitiile prezentei Conventii nu aduc atingere conventiilor sau altor acorduri internationale in vigoare in raporturile dintre Statele partii al acestei conventii sau acorduri.
Art. 26
Prezenta Conventie va fi dechisa pentru semnare, pina la 31 octombrie 1958, tuturor Statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sau ale unei institutii specializate, precum si oricarui alt Stat invitat de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite sa devina parte la Conventie.
Art. 27
Prezenta Conventie va fi ratificata. Instrumentele de ratificare vor fi depuse Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 28
Prezenta Conventie va fi deschisa aderarii oricarui Stat care apartine uneia din categoriile mentionate la articolul 26. Instrumentele de aderare vor fi depuse Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 29
1.Prezenta Conventie va intra in vigoare in cea de-a treizecea zi de la data depunerii la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite a celui de al douazeci si doilea instrument de ratificare sau de aderare.
2.Pentru fiecare din Statele care vor ratifica Conventia sau vor adera la ea dupa depunerea celui de al douazeci si doilea instrument de ratificare sau de aderare, Conventia va intra in vigoare in cea de a treizecea zi dupa depunerea, de catre acel Stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.
Art. 30
1.Dupa expirarea unei perioade de cinci ani incepind de la data la care prezenta Conventie va intra in vigoare, o cerere de revizuire a prezentei Conventii va putea fi oricind formulata de oricare parte contractanta, printr-o notificare scrisa adresata Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
2.Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite hotaraste asupra masurilor ce urmeaza sa fie luate, daca este cazul, in legatura cu aceasta cerere.
Art. 31
Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite notifica tuturor Statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite si celorlalte State vizate in articolul 26:
a)semnarea prezentei Conventii si depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare, conform articolelor 26, 27 si 28;
b)data la care prezenta Conventie va intra in vigoare, conform articolului 29;
c)cererile de revizuire prezentate conform articolului 30.
Art. 32
Originalul prezentei Conventii, ale carei texte englez, chinez, spaniol, francez si rus sint deopotriva valabile, va fi depus la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor Statelor indicate in articolul 26.
-****-
Drept care plenipotentiarii subsemnati, in mod cuvenit autorizati de guvernele respective, au semnat prezenta Conventie.
Incheiata la Geneva, la douazeci si noua aprilie una mie noua sute cincizeci si opt.
Publicat in Buletinul Oficial cu numarul 25 din data de 14 octombrie 1961