Subcapitolul i - IV.1. Condiţii de securitate şi sănătate în muncă - Contract Colectiv de Munca 1/2015 la nivelul grupului de unităţi din sectorul de activitate construcţii de maşini şi construcţii metalice pe anii 2016-2017 - Înregistrat la M.M.F.P.S.P.V.-D.D.S. sub nr. 1.946 din data de 20.01.2016
M.Of. 1 cc
În vigoare Versiune de la: 5 Iulie 2017
SUBCAPITOLUL I:IV.1. Condiţii de securitate şi sănătate în muncă
Art. 68
Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă un ansamblu de activităţi organizatorice şi tehnice, ce are drept scop protejarea vieţii, integrităţii organismului şi sănătăţii angajaţilor, precum şi garantarea unor condiţii normale de lucru în realizarea atribuţiilor de serviciu.
Art. 69
Părţile consideră prevederile legislaţiei şi ale normelor generale republicane şi departamentale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pe cele cuprinse în prezentul contract colectiv de muncă minimale şi obligatorii. În contractele colective de muncă la nivel de unităţi sau al unităţilor vor fi incluse clauze suplimentare de punere în aplicare.
Art. 70
Obligaţia şi răspunderea privind asigurarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă pentru salariaţi revin în totalitate angajatorului, cu respectarea prevederilor legale.
SECŢIUNEA 1:Securitatea muncii
Art. 71
Pentru asigurarea securităţii corespunzătoare a salariaţilor în procesul muncii, unitatea are obligaţia de a adopta cel puţin următoarele măsuri:
a)efectuarea instructajelor periodice de securitate şi sănătate a muncii;
b)asigurarea dotării instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor cu dispozitive de protecţie, cu aparatură de măsură şi control al parametrilor tehnologici şi de avertizare a stărilor de pericol, precum şi efectuarea verificărilor periodice în scopul menţinerii în permanentă stare de funcţionare a acestora;
c)asigurarea funcţionării permanente a instalaţiilor şi sistemelor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;
d)analizarea periodică, împreună cu inspectoratele de stat teritoriale pentru securitatea şi sănătatea muncii şi cu organele sanitare competente, a cauzelor accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;
e)îndepărtarea de urgenţă a cauzelor generatoare de accidente de muncă şi adoptarea unor măsuri eficiente în vederea eliminării grabnice a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale;
f)diagnosticarea factorilor nocivi ale căror niveluri depăşesc limitele admise în normele naţionale şi internaţionale la care România a aderat;
g)admiterea la lucru numai a persoanelor care, în urma controlului medical periodic şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de muncă pe care urmează să le execute;
h)măsurarea periodică a parametrilor ce caracterizează condiţiile de muncă şi factorii de mediu cu aparatură şi personal autorizat; la prelucrarea şi analiza probelor vor participa şi reprezentanţi din partea organizaţiei sindicale reprezentative;
i)aplicarea unor măsuri în vederea eliminării tuturor factorilor de risc ce pot pune în pericol viaţa sau sănătatea oamenilor.
Art. 72
(1)La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncă sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile pe care le presupune noul său loc de muncă şi la normele de securitate şi sănătate a muncii, pe care este obligat, în procesul muncii, să le cunoască şi să le respecte.
(2)În cazurile în care în procesul muncii intervin schimbări ce impun aplicarea unor norme noi de securitate şi sănătate a muncii, salariaţii vor fi instruiţi în condiţiile prevăzute la alineatul precedent.
Art. 73
(1)Angajatorul va finanţa întregul ansamblu al activităţilor legate de protecţia muncii, potrivit obligaţiilor ce-i revin din legislaţia în domeniu şi din contractele colective de muncă.
(2)Prin contractele colective de muncă la nivelul unităţilor se prevăd măsurile specifice, periodicitatea controalelor, metodologia de control, obligaţiile şi răspunderile în domeniul protecţiei muncii, în conformitate cu reglementările legale.
(3)Timpul afectat acestor activităţi se include în timpul de muncă şi este salarizat.
Art. 74
Este interzisă repunerea în funcţiune a unităţilor, instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor care au fost oprite de organele teritoriale de specialitate, din cauza nerespectării normelor de protecţie a muncii, înainte de a fi eliminate abaterile pentru care s-a dispus oprirea.
Art. 75
(1)Angajatorul are obligaţia să notifice salariaţii asupra tuturor riscurilor specifice postului la care se expun în procesul muncii.
(2)În condiţiile nerespectării obligaţiilor de la alineatul precedent sau în lipsa unor condiţii de muncă în măsură să le asigure securitatea în procesul muncii, salariaţii pot refuza lucrul pe perioada în care persistă pericolul fără a suporta nicio diminuare a drepturilor înscrise în contractul individual de muncă.
(3)Refuzul lucrului în condiţiile alineatelor (1) şi (2) se va face în situaţii bine justificate. Salariatul afectat va notifica de îndată şeful ierarhic asupra situaţiei care periclitează securitatea muncii. Refuzul lucrului nu va constitui o cauză de reziliere a contractului individual de muncă din iniţiativa unităţii dacă se respectă prevederile prezentului articol.
Art. 76
(1)Salariaţii au, în principal, următoarele obligaţii:
a)să-şi însuşească şi să respecte regulile şi instrucţiunile de protecţie a muncii, specifice activităţii prestate;
b)să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, pentru a nu se expune ei sau a nu expune pe ceilalţi angajaţi la pericol;
c)să utilizeze mijloace de protecţie individuală din dotare, corespunzător scopului pentru care au fost acordate.
(2)Încălcarea acestor obligaţii, constatată de şefii ierarhici şi/sau de organele de inspecţie autorizată, atrage răspunderea disciplinară, administrativă şi materială, potrivit prevederilor Regulamentului intern, precum şi penală, după caz, potrivit legii.
SECŢIUNEA 2:Acordarea echipamentului individual de protecţie şi a echipamentului de lucru
Art. 77
Angajatorul are obligaţia să asigure tuturor salariaţilor echipamentul individual de protecţie şi echipamentul de lucru.
Art. 78
Componenţa şi frecvenţa de acordare a echipamentului de lucru şi a echipamentului individual de protecţie pe locuri de muncă şi activităţi se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Art. 79
Echipamentul poate fi acordat şi înainte de încheierea termenului stabilit, dacă se face dovada deteriorării lui ca urmare a unor avarii sau a unor condiţii de muncă accidentale.
Art. 80
(1)Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit.
(2)Costul echipamentului de lucru se suportă în proporţie de minimum 50% de unitate.
(3)Când angajatorul impune o anumită ţinută specială ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suportă integral de acesta.
Art. 81
(1)Curăţirea, neutralizarea şi întreţinerea periodică a echipamentului de protecţie intră în obligaţiile angajatorului.
(2)Extinderea prevederilor alin. 1 la echipamentul de lucru se va stabili în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Art. 82
Neutilizarea echipamentului individual de protecţie poate atrage sancţiuni până la desfacerea contractului de muncă.
SECŢIUNEA 3:Ocrotirea sănătăţii salariaţilor
Art. 83
(1)În vederea unei ocrotiri eficiente a sănătăţii salariaţilor, angajatorul va respecta următoarele obligaţii ce îi revin:
a)angajările se vor face numai după efectuarea examenelor medicale, corespunzătoare fiecărei meserii sau fiecărui loc de muncă în parte;
b)efectuarea, cel puţin o dată pe an, a controalelor medicale pentru salariaţi, conform normelor sanitare şi condiţiilor concrete de muncă;
c)schimbarea locului de muncă în situaţia în care starea de sănătate a salariatului impune acest lucru, la recomandarea organelor medicale de specialitate, în raport cu calificarea salariatului şi cu posibilităţile unităţii;
d)asigurarea asistenţei medicale corespunzătoare şi permanente în cadrul dispensarului de întreprindere sau în alte instituţii similare din imediata apropiere a unităţii;
e)organizarea unui număr suficient de posturi de prim ajutor şi dotarea corespunzătoare a acestora cu materiale, conform necesarului prescris de organele sanitare;
f)asigurarea permanenţei unui mijloc de transport pentru urgenţe şi în caz de accidente, cu dotare corespunzătoare.
(2)Salariaţii sunt obligaţi să se supună examenelor medicale în condiţiile prevederilor alin. 1.
(3)În cazul când dispoziţii legale speciale sau ale contractelor colective de muncă prevăd examinări medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile deosebite de la locurile de muncă, se vor aplica aceste prevederi.
(4)Timpul necesar examinărilor medicale prevăzute la alin. (1) lit. b) şi alin. (3) va fi plătit conform încadrării salariatului.
(5)Refuzul salariatului de a se prezenta la examinarea organizată potrivit alin. (1) constituie abatere disciplinară.
Art. 84
La cererea uneia din părţi, medicii de medicina muncii şi inspectorii de protecţie a muncii vor fi consultaţi în vederea reducerii duratei timpului de lucru şi a acordării de concedii de odihnă suplimentare.
SECŢIUNEA 4:Igiena muncii
Art. 85
Angajatorul se obligă să respecte prevederile normelor şi normativelor din domeniul protecţiei şi igienei muncii, referitoare la dotarea salariaţilor cu materiale igienico-sanitare.
Art. 86
(1)Materialele igienico-sanitare se acordă gratuit.
(2)Sortimentele şi frecvenţa de acordare a materialelor igienico-sanitare se stabilesc prin contractele colective de muncă la nivelul unităţii.