Subcapitolul 3 - 4.3. Cerinţe de rezistenţă şi de stabilitate - Cod din 2013 de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat - indicativ CR 2-1-1.1/2013
M.Of. 583 bis
Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Ianuarie 2014
SUBCAPITOLUL 3:4.3. Cerinţe de rezistenţă şi de stabilitate
Cerinţele de rezistenţă impun ca acţiunile seismice corespunzătoare cutremurului de proiectare în amplasament să nu reducă semnificativ capacitatea de rezistenţă a celor mai solicitate secţiuni ale structurii.
Practic, se consideră că cerinţele de rezistenţă sunt satisfăcute dacă, în toate secţiunile, capacitatea de rezistenţă a elementelor structurale, evaluată pe baza prevederilor din SR EN 1992-1-1, cu precizările din prezentul Cod şi în condiţiile respectării regulilor de alcătuire prevăzute în cod, este superioară sau, la limită, egală cu valorile de proiectare maxime ale eforturilor secţionale.
Elementele structurale trebuie înzestrate cu rezistenţa necesară în toate secţiunile, astfel încât să fie posibil un traseu complet, fără întreruperi şi cât mai scurt, al încărcărilor de la locul unde sunt aplicate până la fundaţii.
Cerinţele de stabilitate impun evitarea pierderii stabilităţii formei (voalării) pereţilor în zonele puternic comprimate şi eliminarea fenomenelor de răsturnare datorate unei suprafeţe de rezemare pe teren insuficiente.
Tot în categoria fenomenelor de instabilitate care trebuie evitate se încadrează şi situaţiile în care distribuţia în plan a pereţilor duce la o sensibilitate înaltă la torsiune de ansamblu, în absenţa unor pereţi care să preia în mod eficient momentele de torsiune generală (vezi 3.1.2 şi 3.1.5).