Partea ii - CETATENIA UNIUNII - Tratat din 25-mar-1957 DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢII EUROPENE - VERSIUNE CONSOLIDATĂ
Acte UE
Jurnalul Oficial 325C
În vigoare Versiune de la: 7 Iunie 2016
PARTEA II:CETATENIA UNIUNII
Art. 17: (FOSTUL ARTICOL 8)
(1)Se instituie cetatenia Uniunii. Este cetatean al Uniunii orice persoana care are cetatenia unui stat membru. Cetatenia Uniunii nu înlocuieste cetatenia nationala, ci o completeaza.
(2)Cetatenii Uniunii se bucura de drepturile si au obligatiile prevazute de prezentul tratat.
Art. 18: (FOSTUL ARTICOL 8a)
(1)Orice cetatean al Uniunii are dreptul de libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitarilor si conditiilor prevazute de prezentul tratat si de dispozitiile adoptate în vederea aplicarii sale.
(2)În cazul în care o actiune a comunitatii se dovedeste necesara pentru atingerea acestui obiectiv si în care prezentul tratat nu a prevazut puteri de actiune în acest sens, Consiliul poate adopta dispozitii menite sa faciliteze exercitarea drepturilor mentionate la alineatul (1). Consiliul hotaraste în conformitate cu procedura mentionata la articolul 251.
(3)Alineatul (2) nu se aplica dispozitiilor referitoare la pasapoarte, carti de identitate, permise de sedere sau oricare alt document asimilat si nici dispozitiilor referitoare la securitatea sociala sau protectia sociala.
Art. 19: (FOSTUL ARTICOL 8b)
(1)Orice cetatean al Uniunii care îsi are resedinta într-un stat membru si care nu este resortisant al acestuia are dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile locale din statul membru în care îsi are resedinta în aceleasi conditii ca si resortisantii acelui stat. Acest drept se va exercita în conditiile adoptate de Consiliu, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European; aceste norme de aplicare pot prevedea dispozitii derogatorii în cazul în care probleme specifice ale unui stat membru justifica acest lucru.
(2)Fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 190 alineatul (4) si dispozitiilor adoptate pentru aplicarea acestuia, orice cetatean al Uniunii care îsi are resedinta într-un stat membru si care nu este resortisant al acestuia, are dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European în statul membru în care îsi are resedinta, în aceleasi conditii ca si resortisantii acelui stat. Acest drept se va exercita în conditiile adoptate de Consiliu, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European; aceste norme de aplicare pot prevedea dispozitii derogatorii în cazul în care probleme specifice ale unui stat membru justifica acest lucru.
Art. 20: (FOSTUL ARTICOL 8c)
Orice cetatean al Uniunii beneficiaza, pe teritoriul unei tari terte în care nu este reprezentat statul membru al carui resortisant este, de protectie din partea autoritatilor diplomatice si consulare ale oricarui stat membru, în aceleasi conditii ca si cetatenii acelui stat. Statele membre stabilesc între ele normele necesare si angajeaza negocierile internationale necesare în vederea asigurarii acestei protectii.
Art. 21: (FOSTUL ARTICOL 8d)
Orice cetatean al Uniunii are dreptul de a adresa petitii Parlamentului European, în conformitate cu dispozitiile articolului 194.
Orice cetatean al Uniunii se poate adresa Ombudsmanului instituit în conformitate cu dispozitiile articolului 195.
Orice cetatean al Uniunii poate sa se adreseze în scris oricarei institutii sau oricarui organ prevazut de prezentul articol sau la articolul 7 într-una din limbile prevazute la articolul 314 si sa primeasca un raspuns redactat în aceeasi limba.
Art. 22: (FOSTUL ARTICOL 8e)
La fiecare trei ani, Comisia prezinta Parlamentului European, Consiliului si Comitetului Economic si Social un raport privind aplicarea dispozitiilor prezentei parti. Acest raport tine seama de dezvoltarea Uniunii.
Pe aceasta baza si fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentului tratat, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, Consiliul poate adopta dispozitii care urmaresc sa completeze drepturile prevazute de prezenta parte, dispozitii a caror adoptare o recomanda statelor membre, în conformitate cu normele lor constitutionale.