Titlul ii - STABILIREA LEGISLAŢIEI APLICABILE - Regulamentul 883/29-apr-2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0

În vigoare
Versiune de la: 1 Februarie 2020
TITLUL II:STABILIREA LEGISLAŢIEI APLICABILE
Art. 11: Reguli generale
(1)Persoanele cărora li se aplică prezentul regulament sunt supuse legislaţiei unui singur stat membru. Această legislaţie se stabileşte în conformitate cu prezentul titlu.
(2)În aplicarea prezentului titlu, persoanele cărora li se acordă o prestaţie în numerar ca urmare sau ca o consecinţă a desfăşurării unei activităţi salariate sau independente se consideră că desfăşoară activitatea menţionată. Această dispoziţie nu se aplică în cazul pensiei de invaliditate, pentru limită de vârstă sau de urmaş, sau al indemnizaţiilor pentru accidente de muncă, boli profesionale sau al prestaţiilor de boală în numerar, care acoperă tratamentul pentru o perioadă nelimitată.
(3)Sub rezerva articolelor 12-16:
a)persoana care desfăşoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru se supune legislaţiei din statul membru respectiv;
b)funcţionarii se supun legislaţiei din statul membru de care aparţine administraţia ai căror salariaţi sunt;
c)persoana care beneficiază de ajutor de şomaj în conformitate cu articolul 65, în temeiul legislaţiei statului membru de reşedinţă, se supune legislaţiei statului membru respectiv;
d)persoana convocată sau concentrată pentru îndeplinirea obligaţiilor militare sau efectuarea serviciului civil într-un stat membru se supune legislaţiei statului membru respectiv;
e)orice altă persoană căreia nu i se aplică literele (a)-(d) se supune legislaţiei statului membru de reşedinţă, fără a se aduce atingere altor dispoziţii din prezentul regulament, care îi garantează prestaţii în temeiul legislaţiei unuia sau mai multor state membre.
(4)În sensul prezentului titlu, activitatea salariată sau independentă care se desfăşoară în mod obişnuit la bordul unei nave pe mare sub pavilionul unui stat membru se consideră activitate desfăşurată în statul membru respectiv. Cu toate acestea, un salariat care îşi desfăşoară activitatea la bordul unei nave sub pavilionul unui stat membru şi care este remunerat pentru această activitate de către o întreprindere sau de către o persoană al cărei sediu sau domiciliu se află în alt stat membru, se supune legislaţiei celui de-al doilea stat membru, în cazul în care îşi are reşedinţa în statul membru respectiv. întreprinderea sau persoana care plăteşte remuneraţia se consideră angajator în sensul legislaţiei menţionate.

(5)O activitate desfăşurată în calitate de membru al echipajului de comandă sau al echipajului de cabină care furnizează servicii de transport aerian de pasageri sau de mărfuri este considerată a fi o activitate desfăşurată în statul membru în care se află baza de reşedinţă, astfel cum este definită în anexa III la Regulamentul (CEE) nr. 3922/91

Art. 12: Reguli speciale
(1)Persoana care desfăşoară o activitate salariată într-un stat membru, pentru un angajator care îşi desfăşoară în mod obişnuit activităţile în acest stat membru, şi care este detaşată de angajatorul respectiv în alt stat membru pentru a lucra pentru angajator continuă să fie supusă legislaţiei primului stat membru, cu condiţia ca durata previzibilă a activităţii să nu depăşească 24 de luni şi ca persoana să nu fi fost trimisă pentru a înlocui o altă persoană detaşată.

(2)Persoana care desfăşoară în mod obişnuit o activitate independentă într-un stat membru şi care se deplasează în alt stat membru pentru a desfăşura o activitate similară continuă să fie supusă legislaţiei primului stat membru, cu condiţia ca durata previzibilă a activităţii să nu depăşească douăzeci şi patru de luni.
Art. 13: Desfăşurarea de activităţi în două sau mai multe state membre
(1)Persoana care desfăşoară în mod obişnuit o activitate salariată în două sau mai multe state membre face obiectul:
a)legislaţiei statului membru de reşedinţă, în cazul în care desfăşoară o parte substanţială a activităţii sale în statul membru respectiv; sau
b)dacă el/ea nu desfăşoară o parte substanţială a activităţii sale în statul membru de reşedinţă:
(i)legislaţiei statului membru în care este situat sediul sau locul de desfăşurare a activităţii întreprinderii sau angajatorului, dacă persoana este angajată de o întreprindere sau de un angajator; sau
(ii)legislaţiei statului membru în care este situat sediul sau locul de desfăşurare a activităţii întreprinderii sau angajatorului, dacă persoana este angajată de două sau mai multe întreprinderi sau angajatori ale căror sedii sau locuri de desfăşurare ale activităţii sunt situate într-un singur stat membru; sau
(iii)legislaţiei statului membru în care este situat sediul sau locul de desfăşurare a activităţii întreprinderii sau angajatorului, altul decât statul membru de reşedinţă, dacă persoana este angajată de două sau mai multe întreprinderi sau angajatori care îşi au sediile sau locurile de desfăşurare a activităţii în două state membre, unul dintre acestea fiind statul membru de reşedinţă; sau
(iv)legislaţiei statului membru de reşedinţă, dacă persoana este angajată de două sau mai multe întreprinderi sau angajatori, dintre care cel puţin două (doi) au sediul sau locul de desfăşurare a activităţii în state membre diferite, altele decât statul membru de reşedinţă.

(2)Persoana care desfăşoară în mod obişnuit o activitate independentă în două sau mai multe state membre se supune:
a)legislaţiei statului membru de reşedinţă, în cazul în care exercită o parte substanţială a activităţii sale în statul membru respectiv sau
b)legislaţiei statului membru în care este situat centrul de interes al activităţilor sale, în cazul în care nu îşi are reşedinţa într-unul din statele membre în care desfăşoară o parte substanţială a activităţii sale.
(3)Persoana care desfăşoară în mod obişnuit o activitate salariată şi o activitate independentă în state membre diferite se supune legislaţiei statului membru în care desfăşoară o activitate salariată sau, în cazul în care exercită o astfel de activitate în două sau mai multe state membre, legislaţiei stabilite în conformitate cu alineatul (1).
(4)Persoana angajată ca funcţionar într-un stat membru şi care desfăşoară o activitate salariată şi o activitate independentă în unul sau mai multe state membre se supune legislaţiei statului membru de care aparţine administraţia al cărei angajat este.
(5)În sensul legislaţiei stabilite în conformitate cu aceste dispoziţii, persoanele prevăzute la alineatele (1)-(4) sunt tratate ca şi cum şi-ar desfăşura toate activităţile salariate sau independente şi şi-ar realiza toate veniturile în statul membru interesat.
Art. 14: Asigurarea voluntară sau asigurarea facultativă continuă
(1)Articolele 11-13 sunt aplicabile în cazul asigurării voluntare sau în cel al asigurării continue facultative numai în cazul în care, în ceea ce priveşte una din ramurile prevăzute la articolul 3 alineatul (1), într-un stat membru există doar un regim voluntar de asigurări.
(2)În cazul în care, în temeiul legislaţiei unui stat membru, persoana în cauză se supune asigurării obligatorii în statul membru respectiv, aceasta nu poate fi supusă unui regim de asigurare voluntară sau de asigurare facultativă continuă într-un alt stat membru. În toate celelalte cazuri în care, pentru o ramură dată, există posibilitatea de a alege între mai multe regimuri de asigurare voluntară sau facultativă continuă, persoana în cauză poate fi admisă doar în cadrul regimului pe care l-a ales
(3)Cu toate acestea, în ceea ce priveşte prestaţiile de invaliditate, pentru limită de vârstă sau de urmaş, persoana în cauză poate fi admisă în cadrul regimului de asigurare voluntară sau facultativă continuă a unui stat membru, chiar dacă aceasta se află în mod obligatoriu sub incidenţa legislaţiei unui alt stat membru, cu condiţia ca, într-o anumită etapă din activitatea sa profesională, să fi fost supusă legislaţiei primului stat membru, luând în considerare că a desfăşurat o activitate salariată sau independentă, şi în măsura în care acest cumul este permis explicit sau implicit în temeiul legislaţiei primului stat membru.
(4)În cazul în care legislaţia unui stat membru condiţionează dreptul la asigurare voluntară sau la asigurare facultativă continuă de rezidenţa beneficiarului în statul membru respectiv sau de desfăşurarea anterioară a unei activităţi salariate sau independente, articolul 5 litera (b) se aplică doar în cazul persoanelor care, la un moment dat în trecut, s-au aflat sub incidenţa legislaţiei statului membru în cauză în temeiul desfăşurării unei activităţi salariate sau independente.

Art. 15: Agenţii auxiliari ai Comunităţilor Europene
Personalul contractual al Comunităţilor Europene poate alege între aplicarea legislaţiei statului membru în care este încadrat în muncă şi aplicarea legislaţiei statului membru sub a cărui incidenţă s-a aflat ultima dată sau a legislaţiei statului membru al cărui resortisat este, în ceea ce priveşte alte dispoziţii decât cele privind alocaţiile familiale, acordate în cadrul regimului aplicabil acestui personal. Acest drept de opţiune, care poate fi exercitat numai o singură dată, se aplică de la data intrării în serviciu.

Art. 16: Derogări de la articolele 11-15
(1)Două sau mai multe state membre, autorităţile competente ale acestor state membre sau organismele desemnate de aceste autorităţi pot prevedea derogări de la articolele 11-15 de comun acord, în interesul anumitor persoane sau categorii de persoane.
(2)Persoana care primeşte o pensie sau pensii în temeiul legislaţiei unuia sau mai multor state membre şi care îşi are reşedinţa într-un alt stat membru poate fi scutită, la cererea sa, de aplicarea legislaţiei acestui din urmă stat, cu condiţia să nu fie supusă legislaţiei respective pentru că exercită o activitate salariată sau o activitate independentă.