Art. 1. - Art. 1: Definiţii - Regulamentul 883/29-apr-2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0

În vigoare
Versiune de la: 1 Februarie 2020
Art. 1: Definiţii
În sensul prezentului regulament:
(a)prin “activitate salariată" se înţelege orice activitate sau situaţie echivalentă considerată ca atare, în aplicarea legislaţiei de securitate socială din statul membru în care se desfăşoară această activitate sau în care există situaţia echivalentă;
(b)prin “activitate independentă" se înţelege orice activitate sau situaţie echivalentă considerată ca atare, în aplicarea legislaţiei de securitate socială din statul membru în care se desfăşoară această activitate sau în care există situaţia echivalentă;
(c)prin “persoană asigurată" se înţelege, în raport cu diferitele ramuri de securitate socială prevăzute de titlul III capitolele 1 şi 3, orice persoană care îndeplineşte condiţiile impuse de legislaţia statului membru competent în temeiul titlului II pentru a avea dreptul la prestaţii, luând în considerare dispoziţiile prezentului regulament;
(d)prin “funcţionar" se înţelege orice persoană considerată astfel sau asimilată de către statul membru de care aparţine administraţia al cărei salariat este;
(e)prin “regim special pentru funcţionari" se înţelege orice regim de securitate socială care diferă de regimul general aplicabil salariaţilor din statul membru interesat şi care vizează în mod direct toţi funcţionarii sau anumite categorii de funcţionari publici;
(f)prin “lucrător frontalier" se înţelege orice persoană care desfăşoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru şi care este rezidentă în alt stat membru, în care se întoarce de regulă zilnic sau cel puţin o dată pe săptămână;
(g)“refugiat" are sensul pe care i-l atribuie articolul 1 din Convenţia privind statutul refugiaţilor, semnată la Geneva la 28 iulie 1951;
(h)“apatrid" are sensul pe care i-l atribuie articolul 1 din Convenţia privind statutul apatrizilor, semnată la New York la 28 septembrie 1954;
(i)prin “membru de familie" se înţelege:
1._
(i)orice persoană definită sau recunoscută ca membru de familie sau desemnată ca membru al gospodăriei de către legislaţia în temeiul căreia sunt acordate prestaţiile;
(ii)în ceea ce priveşte prestaţiile în natură în temeiul titlului III, capitolul 1 pentru boală, maternitate şi prestaţiile de paternitate asimilate, orice persoană definită sau recunoscută ca membru de familie sau desemnată ca membru al gospodăriei de către legislaţia statului membru în care este rezidentă;
2.în cazul în care legislaţia statului membru, care este aplicabilă în temeiul punctului (1), nu face deosebire între membrii de familie şi alte persoane cărora li se aplică legislaţia menţionată, soţul/soţia, copiii minori şi copiii aflaţi în întreţinere care au atins vârsta majoratului se consideră a fi membri de familie;
3.în cazul în care, în conformitate cu legislaţia aplicabilă în temeiul punctelor (1) şi (2), o persoană este considerată membru de familie sau membru al gospodăriei doar în cazul în care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu persoana asigurată sau titularul de pensie, această condiţie se consideră îndeplinită dacă persoana respectivă se află în principal în întreţinerea asiguratului sau titularului de pensie;
(j)prin “reşedinţă" se înţelege locul în care o persoană este rezidentă în mod obişnuit;
(k)prin “şedere" se înţelege reşedinţa temporară;
(l)prin “legislaţie" se înţelege pentru fiecare stat membru, actele cu putere de lege şi actele administrative, precum şi orice alte măsuri de aplicare care se referă la ramurile de securitate socială prevăzute de articolul 3 alineatul (1).
Acest termen exclude clauzele contractuale, altele decât cele care servesc la punerea în aplicare a unei obligaţii de asigurare care rezultă din actele cu putere de lege şi actele administrative prevăzute la paragraful anterior sau care au făcut obiectul unei decizii a autorităţilor publice cu privire la caracterul lor obligatoriu sau cu privire la extinderea domeniului de aplicare, cu condiţia ca statul membru interesat să facă o declaraţie în acest sens, notificată preşedintelui Parlamentului European şi preşedintelui Consiliului Uniunii Europene. Această declaraţie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
(m)prin “autoritate competentă" se înţelege, pentru fiecare stat membru, ministrul, miniştrii sau o altă autoritate corespunzătoare de care aparţin regimurile de securitate socială pe întreg teritoriul sau în orice parte a statului membru respectiv;
(n)prin “comisie administrativă" se înţelege comisia prevăzută la articolul 71;
(n1)prin «Autoritate Europeană a Muncii» se înţelege organul instituit prin Regulamentul (UE) 2019/1149 al Parlamentului European şi al Consiliului (*) şi menţionat la articolul 74a;
(*)Regulamentul (UE) 2019/1149 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 de instituire a unei Autorităţi Europene a Muncii, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004, a Regulamentului (UE) nr. 492/2011 şi a Regulamentului (UE) 2016/589 şi de abrogare a Deciziei (UE) 2016/344 (JO L 186, 11.7.2019, p. 21).

(o)prin “regulament de aplicare" se înţelege regulamentul prevăzut la articolul 89;
(p)prin “instituţie" se înţelege, pentru fiecare stat membru, organismul sau autoritatea responsabilă de aplicarea întregii legislaţii sau a unei părţi din aceasta;
(q)prin “instituţie competentă" se înţelege:
(i)instituţia la care este afiliată persoana în cauză la data la care solicită prestaţia
sau
(ii)instituţia de la care persoana în cauză are sau ar avea dreptul să primească prestaţii, în cazul în care aceasta sau unul sau mai mulţi membri ai familiei sale ar fi rezidenţi în statul membru în care este situată instituţia
sau
(iii)instituţia desemnată de autoritatea competentă a statului membru în cauză
sau
(iv)în cazul unui regim referitor la obligaţiile angajatorului cu privire la prestaţiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1), fie angajatorul, fie asigurătorul implicat sau, în lipsa acestora, organismul sau autoritatea desemnată de autoritatea competentă a statului membru în cauză;
(r)prin “instituţia de la locul de reşedinţă" şi “instituţia de la locul de şedere" se înţelege instituţia care este abilitată să acorde prestaţii la locul de reşedinţă al persoanei interesate, respectiv instituţia abilitată să acorde prestaţii la locul de şedere al persoanei interesate, în conformitate cu legislaţia aplicată de instituţia respectivă sau, în cazul în care nu există o astfel de instituţie, de instituţia desemnată de autoritatea competentă a statului membru în cauză;
(s)prin “stat membru competent" se înţelege statul membru în care este situată instituţia competentă;
(t)prin “perioadă de asigurare" se înţeleg perioadele de cotizare, de încadrare în muncă sau de activitate independentă, definite sau recunoscute ca perioade de asigurare de către legislaţia în temeiul căreia au fost realizate sau considerate realizate, precum şi toate perioadele asimilate acestora, în măsura în care sunt considerate de legislaţia menţionată ca fiind echivalente cu perioade de asigurare;
(u)prin “perioadă de încadrare în muncă" sau “perioadă de activitate independentă" se înţeleg perioade definite sau recunoscute astfel de legislaţia în temeiul căreia au fost realizate, precum şi toate perioadele asimilate acestora, în măsura în care sunt recunoscute de legislaţia menţionată ca fiind echivalente cu perioadele de încadrare în muncă sau de activitate independentă;
(v)prin “perioadă de rezidenţă" se înţeleg perioadele definite sau recunoscute ca atare de către legislaţia în temeiul căreia au fost realizate sau considerate realizate;
(va) "prestaţii în natură" înseamnă:
(i)în sensul titlului III capitolul 1 (prestaţii de boală, de maternitate şi de paternitate asimilate) prestaţii în natură, prevăzute în legislaţia unui stat membru, care vizează să acopere, să pună la dispoziţie, să plătească direct sau să ramburseze costul îngrijirilor medicale şi al produselor şi serviciilor auxiliare tratamentului. Acestea includ şi prestaţiile în natură pentru îngrijirea pe termen lung;
(ii)în sensul titlului III capitolul 2 (accidente la locul de muncă şi boli profesionale), toate prestaţiile în natură referitoare la accidente la locul de muncă şi boli profesionale, astfel cum sunt definite la punctul (i) şi prevăzute în cadrul regimurilor privind accidentele de muncă şi bolile profesionale ale statelor membre.

(w)“pensia" include, de asemenea, indemnizaţiile, prestaţiile în capital care le pot substitui şi plăţile efectuate cu titlu de rambursare a cotizaţiilor, precum şi, sub rezerva dispoziţiilor din titlul III, majorările rezultate din re-evaluare sau alocaţiile suplimentare;
(x)prin “prestaţie de prepensionare" se înţeleg toate prestaţiile în numerar, altele decât ajutorul de şomaj sau pensia anticipată, acordate începând de la o anumită vârstă lucrătorilor care şi-au redus, încetat sau suspendat activităţile profesionale până la vârsta la care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă sau a unei pensii anticipate, primirea acesteia nefiind condiţionată de disponibilitatea persoanei în cauză faţă de serviciile de ocupare a forţei de muncă din statul competent; prin “prestaţie anticipată pentru limită de vârstă" se înţelege o prestaţie acordată înainte ca persoana în cauză să fi atins vârsta normală de pensionare şi care fie continuă să fie furnizată după atingerea vârstei menţionate, fie este înlocuită cu o altă pensie pentru limită de vârstă;
(y)prin “ajutor de deces" se înţelege orice plată unică făcută în caz de deces, cu excepţia prestaţiilor în capital prevăzute la litera (w);
(z)“prestaţii familiale": toate prestaţiile în natură sau în numerar pentru acoperirea cheltuielilor familiei, cu excepţia avansurilor din pensiile alimentare şi a alocaţiilor speciale de naştere sau de adopţie prevăzute în anexa I.