Art. 4. - Art. 4: Criterii pentru evaluarea proiectelor de către grupuri - Regulamentul 869/30-mai-2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2009, (UE) 2019/942 şi (UE) 2019/943 şi a Directivelor 2009/73/CE şi (UE) 2019/944 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013

Acte UE

Jurnalul Oficial 152L

În vigoare
Versiune de la: 5 Februarie 2025
Art. 4: Criterii pentru evaluarea proiectelor de către grupuri
(1)Proiectele de interes comun îndeplinesc următoarele criterii generale:
a)proiectul este necesar pentru cel puţin unul din coridoarele şi domeniile prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa I;
b)potenţialele beneficii generale ale proiectului, evaluate în conformitate cu criteriile specifice relevante de la alineatul (3), depăşesc costurile acestuia, inclusiv pe termen lung;
c)proiectul îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii:
(i)implică cel puţin două state membre, traversând în mod direct sau indirect, prin interconectare cu o ţară terţă, frontiera dintre două sau mai multe state membre;
(ii)este situat pe teritoriul unui stat membru, fie terestru, fie offshore, inclusiv pe insule, şi are un impact transfrontalier semnificativ conform punctului 1 din anexa IV.
(2)Proiectul de interes reciproc îndeplineşte următoarele criterii generale:
a)proiectul contribuie în mod semnificativ la obiectivele menţionate la articolul 1 alineatul (1) şi la cele ale ţării terţe, în special prin faptul că nu obstrucţionează capacitatea ţării terţe de a elimina treptat activele de generare pe bază de combustibili fosili pentru consumul său intern, şi la durabilitate, inclusiv prin integrarea energiei din surse regenerabile în reţea şi prin transportul şi distribuţia energiei din surse regenerabile către principalele centre de consum şi situri de stocare;
b)potenţialele beneficii generale ale proiectului la nivelul Uniunii, evaluate în conformitate cu criteriile specifice relevante de la alineatul (3), depăşesc costurile acestuia în cadrul Uniunii, inclusiv pe termen lung;
c)proiectul este situat pe teritoriul a cel puţin unui stat membru şi a cel puţin unei ţări terţe şi are un impact transfrontalier semnificativ, conform punctului 2 din anexa IV;
d)în ceea ce priveşte partea situată pe teritoriul unui stat membru, proiectul este în conformitate cu Directivele 2009/73/CE şi (UE) 2019/944, în cazul în care se încadrează în categoriile de infrastructuri prevăzute la punctele 1 şi 3 din anexa II la prezentul regulament;
e)ţara terţă sau ţările terţe implicate prezintă un nivel ridicat de convergenţă a cadrului de politici şi sunt demonstrate mecanisme de asigurare a respectării legii pentru a sprijini obiectivele de politică ale Uniunii, în special pentru a asigura:
(i)o piaţă internă a energiei care funcţionează bine;
(ii)siguranţa alimentării bazată, printre altele, pe surse diverse, cooperare şi solidaritate;
(iii)un sistem energetic, inclusiv producţia, transportul şi distribuţia, în curs spre realizarea obiectivului neutralităţii climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris şi cu ţintele Uniunii privind energia şi clima pentru 2030 şi obiectivul său privind neutralitatea climatică până în 2050, în special, prin evitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon;
f)ţara terţă sau ţările terţe implicate sprijină statutul prioritar al proiectului, astfel cum este stabilit la articolul 7, şi se angajează să respecte un calendar similar pentru punerea în aplicare accelerată şi alte măsuri de sprijin privind politicile şi reglementările aplicabile proiectelor de interes comun din Uniune.
În ceea ce priveşte proiectele de stocare a dioxidului de carbon care se încadrează în categoria de infrastructuri energetice prevăzută la punctul 5 litera (c) din anexa II, proiectul este necesar pentru a permite transportul transfrontalier şi stocarea dioxidului de carbon, iar ţara terţă în care se află proiectul dispune de un cadru juridic adecvat, bazat pe mecanisme de asigurare a aplicării legii eficace, pentru a se asigura că standardele şi garanţiile se aplică proiectului, prevenind orice relocări ale emisiilor de dioxid de carbon, precum şi în ceea ce priveşte clima, sănătatea umană şi ecosistemele în ceea ce priveşte siguranţa şi eficacitatea stocării permanente a dioxidului de carbon, care sunt cel puţin la acelaşi nivel cu cele prevăzute de dreptul Uniunii.
(3)În cazul proiectelor de interes comun care se încadrează în categoriile specifice de infrastructuri energetice, se aplică următoarele criterii specifice:
a)pentru proiectele de transport, distribuţie şi stocare a energiei electrice care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice prevăzute la punctul 1 literele (a), (b), (c), (d) şi (f) din anexa II, proiectul contribuie în mod semnificativ la durabilitate prin integrarea energiei din surse regenerabile în reţea, prin transportul sau distribuţia energiei din surse regenerabile către principalele centre de consum şi situri de stocare, precum şi la limitarea restricţiilor de energie, după caz, şi contribuie la cel puţin unul dintre următoarele criterii specifice:
(i)integrarea pieţei, printre altele prin eliminarea izolării energetice a cel puţin unui stat membru şi reducerea blocajelor în infrastructura energetică, concurenţă, interoperabilitate şi flexibilitatea sistemului;
(ii)siguranţa alimentării, printre altele prin interoperabilitate, flexibilitatea sistemului, securitate cibernetică, conexiuni adecvate şi operarea în siguranţă şi în mod fiabil a sistemului;
b)pentru proiectele de reţele electrice inteligente care se încadrează în categoria de infrastructuri energetice prevăzută la punctul 1 litera (e) din anexa II, proiectul contribuie în mod semnificativ la durabilitate prin integrarea energiei din surse regenerabile în reţea şi contribuie la cel puţin două dintre următoarele criterii specifice:
(i)siguranţa alimentării, inclusiv prin eficienţa şi interoperabilitatea transportului şi distribuţiei energiei electrice în exploatarea zilnică a reţelei, evitarea congestiilor, precum şi integrarea şi implicarea utilizatorilor reţelei;
(ii)integrarea pieţei, inclusiv prin exploatarea eficientă a sistemului şi utilizarea interconexiunilor;
(iii)siguranţa reţelei, flexibilitatea şi calitatea alimentării, inclusiv prin adoptarea pe scară mai largă a inovării în ceea ce priveşte echilibrarea, pieţele de flexibilităţi, securitatea cibernetică, monitorizarea, controlul sistemului şi corectarea erorilor;
(iv)integrarea inteligentă a sectorului, fie în sistemul energetic, prin conectarea diverşilor purtători de energie şi sectoare, fie într-un mod mai larg, favorizând sinergiile şi coordonarea dintre sectoarele energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor;
c)în ceea ce priveşte proiectele privind transportul şi stocarea dioxidului de carbon care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice prevăzute la punctul 5 din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la durabilitate, prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon în instalaţiile industriale conectate, şi contribuie la toate criteriile specifice următoare:
(i)evitarea emisiilor de dioxid de carbon, menţinând în acelaşi timp siguranţa alimentării;
(ii)creşterea rezilienţei şi a siguranţei transportului şi a stocării dioxidului de carbon;
(iii)utilizarea eficientă a resurselor, prin conectarea de surse multiple de dioxid de carbon şi situri de stocare prin infrastructuri comune şi reducerea la minimum a presiunii asupra mediului şi a riscurilor la adresa mediului;
d)pentru proiectele privind hidrogenul care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice prevăzute la punctul 3 din anexa II, proiectul contribuie în mod semnificativ la durabilitate, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin intensificarea utilizării hidrogenului din surse regenerabile sau a hidrogenului produs cu emisii scăzute de carbon, punând accent pe hidrogenul din surse regenerabile, în special în aplicaţiile finale, cum ar fi sectoarele în care reducerea este dificilă, în care nu sunt fezabile soluţiile mai eficiente energetic, şi prin sprijinirea generării de energie din surse regenerabile variabile, oferind flexibilitate, soluţii de stocare, sau ambele, şi proiectul contribuie semnificativ la cel puţin unul din următoarele criterii specifice:
(i)integrarea pieţei, inclusiv prin conectarea reţelelor de hidrogen existente sau emergente ale statelor membre sau contribuie în alt mod la crearea unei reţele la nivelul Uniunii pentru transportul şi stocarea hidrogenului şi asigură interoperabilitatea sistemelor conectate;
(ii)siguranţa alimentării şi flexibilitatea, printre altele prin conexiuni adecvate şi prin facilitarea exploatării sigure şi fiabile a sistemului;
(iii)concurenţa, inclusiv prin permiterea accesului la surse de alimentare multiple şi la utilizatori de reţea multipli în mod transparent şi nediscriminatoriu;
e)în cazul electrolizoarelor care se încadrează în categoria de infrastructuri energetice prevăzută la punctul 4 din anexa II, proiectul contribuie în mod semnificativ la toate criteriile specifice următoare:
(i)durabilitate, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi prin intensificarea utilizării hidrogenului din surse regenerabile sau a celui produs cu emisii scăzute de carbon, în special din surse regenerabile, precum şi a combustibililor sintetici de aceeaşi origine;
(ii)siguranţa alimentării, inclusiv prin contribuţia la exploatarea sigură, eficientă şi fiabilă a sistemului sau prin oferirea de soluţii de stocare, de flexibilitate sau ambele, cum ar fi răspunsul părţii de consum şi serviciile de echilibrare;
(iii)încurajarea serviciilor de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil şi stocarea, facilitând integrarea inteligentă a sectorului energetic prin crearea de legături cu alţi purtători de energie şi cu alte sectoare;
f)pentru proiectele de reţele inteligente de gaze care se încadrează în categoria de infrastructuri energetice prevăzută la punctul 2 din anexa II, proiectul contribuie în mod semnificativ la durabilitate prin asigurarea integrării unei game largi de gaze cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a celor din surse regenerabile, inclusiv când sunt de origine locală, cum ar fi biometanul sau hidrogenul din surse regenerabile, în sisteme de transport, distribuţie sau stocare de gaze, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, şi proiectul contribuie în mod semnificativ la cel puţin unul din următoarele criterii specifice:
(i)siguranţa reţelei şi calitatea alimentării prin îmbunătăţirea eficienţei şi interoperabilităţii sistemelor de transport, distribuţie sau stocare de gaze în cadrul exploatării zilnice a reţelei, printre altele, prin abordarea provocărilor generate de injectarea de gaze de diverse calităţi;
(ii)funcţionarea pieţei şi serviciile către clienţi;
(iii)facilitarea integrării inteligente a sectorului energetic prin crearea de legături cu alţi purtători de energie şi sectoare energetice şi facilitarea consumului dispecerizabil.
(4)În ceea ce priveşte proiectele care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice prevăzute la anexa II, criteriile prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol se evaluează în conformitate cu indicatorii prevăzuţi la punctele 3-8 din anexa IV.
(5)Pentru a facilita evaluarea tuturor proiectelor care ar putea fi eligibile ca proiecte de interes comun şi care ar putea fi incluse pe o listă regională, fiecare grup evaluează, în mod transparent şi obiectiv, contribuţia fiecărui proiect la implementarea aceluiaşi coridor sau domeniu prioritar în materie de infrastructură energetică. Fiecare grup îşi stabileşte metoda de evaluare pe baza contribuţiei globale la criteriile menţionate la alineatul (3). Respectiva evaluare are ca rezultat un clasament al proiectelor pentru uzul intern al grupului. Nici lista regională, nici cea a Uniunii nu conţin clasamente, iar clasamentul menţionat nu este folosit pentru niciun alt scop ulterior, cu excepţia celui menţionat în secţiunea 2 punctul 16 din anexa III.
Atunci când evaluează proiecte, pentru a asigura o metodă de evaluare coerentă între grupuri, fiecare grup acordă atenţia cuvenită următoarelor aspecte:
a)caracterul imperios şi contribuţia fiecărui proiect propus pentru realizarea ţintelor Uniunii privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului său privind neutralitatea climatică până în 2050, precum şi a celor legate de integrarea pieţei, concurenţă, durabilitate şi siguranţa alimentării;
b)complementaritatea fiecărui proiect propus cu alte proiecte propuse, inclusiv proiectele concurente sau potenţial concurente;
c)sinergiile posibile cu coridoarele şi domeniile tematice prioritare identificate în cadrul reţelelor transeuropene de transport şi telecomunicaţii;
d)pentru proiectele propuse care sunt, la momentul evaluării, proiecte de pe lista Uniunii, progresele înregistrate în implementarea lor şi respectarea de către acestea a obligaţiilor de raportare şi de transparenţă.
În ceea ce priveşte proiectele de reţele electrice inteligente şi proiectele de reţele inteligente de gaze care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice prevăzute la punctul 1 litera (e) şi la punctul 2 din anexa II, clasificarea se realizează pentru proiectele care afectează aceleaşi două state membre şi se acordă atenţia cuvenită şi numărului de utilizatori afectaţi de proiect, consumului anual de energie şi cotei energiei generate din surse nedispecerizabile din zona unde se află aceşti utilizatori.