Art. 23. - Art. 23: Exercitarea delegării de competenţe - Regulamentul 852/18-iun-2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088
Acte UE
Jurnalul Oficial 198L
În vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2024
Art. 23: Exercitarea delegării de competenţe
(1)Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute la prezentul articol.
(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 8 alineatul (4), articolul 10 alineatul (3), articolul 11 alineatul (3), articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 14 alineatul (2) şi articolul 15 alineatul (2) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la 12 iulie 2020.
(3)Delegările de competenţe menţionate la articolul 8 alineatul (4), articolul 10 alineatul (3), articolul 11 alineatul (3), articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 14 alineatul (2) şi articolul 15 alineatul (2) pot fi revocate oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4)Comisia colectează toate informaţiile de specialitate necesare, înainte de adoptare şi în cursul elaborării actelor delegate, inclusiv prin consultarea experţilor din Grupul de experţi al statelor membre pentru finanţarea durabilă menţionat la articolul 24. Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia acţionează în conformitate cu principiile şi procedurile prevăzute în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.
(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (4), al articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (2) sau al articolului 15 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu a formulat obiecţii în termen de patru luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.