Regulamentul 65/06-ian-2026 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de amestecuri de uree şi de azotat... - Regulamentul 65/06-ian-2026

1.PROCEDURA

1.1.Investigaţiile anterioare şi măsurile în vigoare

(1)Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1688 (²), Comisia Europeană (denumită în continuare "Comisia") a instituit taxe antidumping la importurile de amestecuri de uree şi de azotat de amoniu originare din Rusia, Trinidad şi Tobago (denumită în continuare şi: "TT") şi Statele Unite ale Americii (denumite în continuare şi "SUA") (denumite în continuare "măsurile iniţiale"). Investigaţia care a condus la instituirea măsurilor iniţiale va fi denumită în continuare "investigaţia iniţială".

(2)În mai 2021, Copa-Cogeca, o asociaţie de utilizatori ai produsului în cauză, a solicitat suspendarea taxelor antidumping în vigoare, în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036. Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2070 (³), Comisia a decis să nu suspende taxele antidumping la importurile de amestecuri de uree şi de azotat de amoniu originare din Rusia, Trinidad şi Tobago şi Statele Unite ale Americii instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1688.

1.2.Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(5)Cererea de reexaminare a fost prezentată la 28 iunie 2024 de către Fertilizers Europe (denumit în continuare "solicitantul") în numele industriei Uniunii producătoare de amestecuri de uree şi de azotat de amoniu, în sensul articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul de bază. Potrivit argumentelor care au stat la baza cererii de reexaminare, expirarea măsurilor ar avea drept rezultat probabil continuarea şi/sau reapariţia dumpingului şi continuarea sau reapariţia prejudiciului pentru industria Uniunii.

1.3.Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(6)Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 8 octombrie 2024, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile în Uniune de amestecuri de uree şi de azotat de amoniu originare din Rusia, Trinidad şi Tobago şi Statele Unite ale Americii (denumite în continuare "ţările în cauză"), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (⁵) (denumit în continuare "avizul de deschidere").

1.4.Perioada investigaţiei de reexaminare şi perioada examinată

1.5.Observaţiile părţilor interesate cu privire la deschiderea procedurii

(8)În avizul de deschidere, părţile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigaţie. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alţi producători cunoscuţi din Uniune, producătorii cunoscuţi din ţările în cauză şi autorităţile din Rusia, din Trinidad şi Tobago şi din Statele Unite ale Americii, importatorii şi asociaţiile cunoscute care reprezintă interesele utilizatorilor despre care se ştie că sunt interesaţi de deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor şi i-a invitat să participe.

(10)Autorităţile ruse au susţinut că deschiderea investigaţiei a fost incompatibilă cu normele OMC în măsura în care, potrivit constatărilor prevăzute în Raportul grupului special în cauza Uniunea Europeană - Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia) (⁶), metodologia de ajustare a costurilor utilizată de Comisie în investigaţia iniţială este incompatibilă cu articolele 2.2.1.1 şi 2.2 din Acordul antidumping al OMC. Comisia a constatat că Raportul grupului special în cauză face în continuare obiectul procedurilor de recurs. În orice caz, faptele analizate de acest grup sunt diferite de cele din prezenta cauză. În special, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor prezentată de Fertilizers Europe conţine calcule privind dumpingul bazate pe preţurile interne reale din Rusia. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.

(11)La 14 noiembrie 2024, autorităţile ruse au susţinut absenţa unei cereri justificate în mod corespunzător în sensul articolului 11.3 din Acordul antidumping al OMC, dat fiind că cererea nu conţinea suficiente elemente de probă privind probabilitatea reapariţiei sau continuării dumpingului şi a prejudiciului. Autorităţile ruse au făcut referire la calculele privind dumpingul în temeiul aşa-numitei metodologii standard, despre care autorităţile ruse au afirmat că nu au fost rezumate în mod corespunzător. Autorităţile ruse au afirmat că cererea a privat părţile ruse de posibilitatea de a verifica datele, de a înţelege şi de a examina calculele, precum şi de a formula observaţii cu privire la acestea, dat fiind că cererea nu conţinea o sinteză corespunzătoare a informaţiilor confidenţiale, inclusiv a datelor furnizate solicitantului de către experţi externi, sau nu conţinea o expunere de motive care să explice de ce nu era posibilă o sinteză. În acest context, autorităţile ruse au făcut trimitere la articolul 6.5.1 din Acordul antidumping al OMC şi la mai multe decizii ale grupului special de soluţionare a litigiilor din cadrul OMC, printre care CE - Elemente de fixare (China) (⁷).

(12)În plus, în ceea ce priveşte valoarea normală construită prezentată de solicitant în cerere, autorităţile ruse au susţinut că ajustările costurilor gazelor naturale pe baza preţurilor Waidhaus sau Baumgarten sunt incompatibile cu Acordul antidumping al OMC. În acest scop, autorităţile ruse au făcut trimitere la Raportul grupului special al OMC privind metodologiile de ajustare a costurilor (⁸).

(13)Prin observaţiile din 16 noiembrie 2024 (⁹), Methanol Holdings (Trinidad) Limited (denumit în continuare "MHTL"), un producător-exportator cu sediul în Trinidad şi Tobago, a susţinut că cererea nu îndeplineşte standardele juridice în ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia expirarea măsurilor în raport cu importurile din Trinidad şi Tobago ar avea drept rezultat probabil reapariţia dumpingului. MHTL a precizat că cererea a indicat marje de dumping negative în ceea ce priveşte exporturile de UAN (uree şi azotat de amoniu) din Trinidad şi Tobago către Uniune.

(14)Prin observaţiile din 18 noiembrie 2024 (¹⁰), CF Industries Holdings, Inc. (denumit în continuare "CFI"), un producător-exportator cu sediul în Statele Unite ale Americii, a reiterat opinia autorităţilor ruse în ceea ce priveşte imposibilitatea părţilor interesate de a verifica anumite date, evaluări şi surse din cerere. CFI a exprimat totodată îndoieli cu privire la legitimitatea unora dintre afirmaţiile solicitantului din cauza discrepanţelor între cifrele indicate în cerere şi cele prevăzute în Eurostat în ceea ce priveşte importurile din SUA în 2020 şi 2021.

(15)Prin observaţiile din 18 noiembrie 2024 (¹¹), JSC Nevinnomyssky Azot (Eurochem) şi JSC Novomoskovsk Azot (NAK Azot) (denumite în continuare împreună "Eurochem") au susţinut că versiunea cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor care a fost prezentată la 28 iunie 2024 de Fertilizers Europe (denumită în continuare "cererea iniţială") nu a furnizat suficiente elemente de probă privind probabilitatea continuării dumpingului sau a prejudiciului prin intermediul importurilor de UAN din Rusia. Eurochem a reiterat, de asemenea, că această lipsă de elemente de probă suficiente în cererea iniţială nu a putut fi rectificată prin informaţii suplimentare prezentate de solicitant în perioada de trei luni anterioară expirării măsurilor iniţiale. În acest sens, a făcut referire la versiunea neconfidenţială a cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor din data de 9 septembrie 2024, care a fost pusă la dispoziţia părţilor interesate în dosar. Prin urmare, Eurochem a solicitat Comisiei să îi pună la dispoziţie cererea iniţială.

(16)În plus, Eurochem a susţinut că cererea iniţială nu conţinea suficiente elemente de probă potrivit cărora expirarea măsurilor ar avea drept rezultat probabil continuarea dumpingului. Aceasta a susţinut că preţul de export, astfel cum a fost stabilit de solicitant, era în mod vădit inexact, deoarece se baza pe o metodologie greşită şi nu era susţinut de elemente de probă. Mai precis, Eurochem a susţinut că cererea a utilizat în mod incorect un preţ mediu anual de import pentru Rusia, însă ar fi trebuit să se bazeze pe preţurile medii lunare de import, pe fondul existenţei unei fluctuaţii majore a preţurilor UAN în 2023. De asemenea, în cerere, preţul mediu de import al importurilor de UAN din Rusia în 2023 s-a bazat pe Eurostat şi a fost ajustat pentru a ţine seama de costurile de transport pe teritoriul Rusiei şi între Rusia şi Franţa (Rouen). Potrivit Eurochem, astfel de ajustări au presupus în mod incorect că toate importurile din Rusia necesită costuri de transport pentru livrarea pe teritoriul Rusiei, întrucât Acron, un exportator rus important, şi-a utilizat propriul terminal de UAN în Estonia şi că toate importurile ruseşti au intrat în UE prin Franţa, în timp ce, potrivit Eurochem, o treime din importurile de UAN din Rusia au fost importate prin alte state membre.

(17)În plus, Eurochem a susţinut că cererea nu a furnizat niciun element de probă pentru o serie de ipoteze privind stabilirea preţului de export al UAN de origine rusă, cum ar fi faptul că Acron a înregistrat vânzări de UAN din Rusia către UE, transporturi de UAN pe teritoriul Rusiei şi din Rusia în Franţa, precum şi costuri aferente transporturilor în cauză. În această privinţă, cererea a făcut trimitere la mai multe anexe confidenţiale, fără a oferi motive întemeiate pentru un astfel de tratament confidenţial. Eurochem a susţinut că versiunea neconfidenţială a acestor anexe, care conţinea anumite intervale, este lipsită de sens şi insuficientă pentru ca părţile interesate să înţeleagă de manieră rezonabilă informaţiile transmise.

(18)În plus, Eurochem a susţinut că stabilirea valorii normale s-a bazat totodată pe o metodologie eronată şi nu a fost susţinută de elemente de probă. Eurochem a precizat că, în mod contrar articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, cererea a comparat preţurile de export ale unei fabrici din Rusia care nu înregistra vânzări pe piaţa internă (JSC Acron) cu preţurile de vânzare pe piaţa internă ale unei fabrici din Rusia care înregistra atât vânzări pe piaţa internă, cât şi la export (NAK sau Nevinka). Potrivit Eurochem, cererea ar fi trebuit să ia în considerare fie preţurile practicate pe piaţa internă şi preţurile de export ale aceleiaşi fabrici, fie preţurile medii de export şi de vânzare pe piaţa internă practicate de Rusia. În schimb, cererea s-a bazat în mod eronat pe preţuri ale unor entităţi juridice care nu erau comparabile.

(19)Eurochem a susţinut în continuare că solicitantul nu a utilizat trei surse cunoscute de preţuri lunare pentru UAN pe piaţa rusească, şi anume Argus, Chemcourier şi SPIMEX, ci s-a bazat în schimb pe speculaţii nesusţinute din partea unui expert sau consultant anonim. De asemenea, întrucât preţurile UAN au fluctuat semnificativ în cursul anului 2023, cererea ar fi trebuit să stabilească valoarea normală pe baza preţurilor lunare de pe piaţa naţională, mai degrabă decât pe baza preţurilor medii anuale.

(21)În continuare, Eurochem a susţinut că cererea nu a furnizat elemente de probă privind o situaţie specială a pieţei în sensul articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază şi că metodologia de ajustare a costurilor prin care costul real al gazelor în Rusia este înlocuit cu un preţ de referinţă bazat pe preţurile gazelor la Waidhaus şi Baumgarten nu este conformă cu normele OMC aplicabile. De asemenea, potrivit Eurochem, construirea unei valori normale pe baza costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative şi a altor costuri generale (denumite în continuare "costuri VAG") şi a profitului provenit de la producătorii de UAN din SUA ar contraveni în egală măsură normelor UE şi ale OMC.

(22)În plus, Eurochem a susţinut că cererea nu a furnizat suficiente elemente de probă potrivit cărora expirarea măsurilor ar avea drept rezultat continuarea prejudiciului prin intermediul importurilor din Rusia şi nu a analizat efectul diverşilor alţi factori care au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii, cum ar fi importurile din ţări terţe, rezultatele la export ale industriei Uniunii, evoluţia consumului, preţul ureei, creşterea costurilor de producţie ale producătorilor din Uniune şi achiziţiile de UAN de către producătorii din Uniune.

(23)Comisia a efectuat o analiză a cererii în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) şi cu articolul 5 din regulamentul de bază şi a concluzionat că au fost îndeplinite cerinţele pentru deschiderea unei investigaţii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Comisia a considerat că elementele de probă prima facie prezentate în cerere indicau o situaţie în care expirarea măsurilor ar avea drept rezultat probabil continuarea şi/sau reapariţia dumpingului şi continuarea sau reapariţia prejudiciului pentru industria Uniunii, fapt care justifica deschiderea unei investigaţii potrivit legii. Cu alte cuvinte, s-a constatat că cererea este suficient de bine fundamentată şi, prin urmare, merită să facă obiectul unei investigaţii suplimentare. O astfel de evaluare a fost efectuată înaintea perioadei de trei luni care a precedat expirarea măsurilor iniţiale. Versiunea cererii din data de 9 septembrie 2025, care a fost pusă la dispoziţia părţilor interesate în dosarul cauzei la deschiderea investigaţiei, a constituit o consolidare a cererii şi a anumitor elemente de probă coroborante prezentate de solicitant, care nu constituiau noi elemente de probă sau argumente comparativ cu versiunea iniţială a cererii. În ceea ce priveşte în mod specific cererea Eurochem de a primi versiunea originală a cererii, Comisia a transmis-o Eurochem la 15 ianuarie 2025. În această privinţă, Tribunalul constată că, în conformitate cu hotărârea Curţii de Justiţie în cauzele conexate C-554/23 P, C-568/23 P, Fertilizers Europe şi Comisia/Nevinnomysskiy Azot şi NAK "Azot" (¹²), articolul 11 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază trebuie interpretat în sensul în care Comisia are dreptul să ia în considerare elemente de probă care au fost prezentate, la cererea sa, de producătorii din Uniune în perioada de trei luni care precedă expirarea măsurilor antidumping, pentru a decide dacă este oportun să se efectueze o reexaminare a măsurilor antidumping în cauză.

(24)Prin urmare, afirmaţiile formulate de cele patru părţi cu privire la legalitatea deschiderii procedurii şi la caracterul suficient al elementelor de probă prezentate în cerere au fost respinse. În această privinţă, Comisia a subliniat că o cerere de reexaminare trebuie să conţină suficiente elemente de probă prima facie. Mai precis, potrivit jurisprudenţei constante, cantitatea şi calitatea elementelor de probă necesare pentru a îndeplini criteriile privind suficienţa elementelor de probă în vederea deschiderii unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor sunt diferite de cele care sunt necesare pentru stabilirea preliminară sau finală a existenţei unui dumping şi a unui prejudiciu (¹³).

(25)Cererea depusă de solicitant a inclus calcule detaliate care arată continuarea dumpingului în Rusia, pe baza elementelor de probă aflate în mod rezonabil la dispoziţia solicitantului. Potrivit Comisiei, cantitatea şi calitatea elementelor de probă prezentate de solicitant sunt suficiente pentru a conduce la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. În acest sens, spre deosebire de ceea ce a susţinut Eurochem, nu există nicio obligaţie, în temeiul articolului 11 din regulamentul de bază, ca o cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor să reflecte în mod fidel, în calculele marjei de dumping, toate canalele diferite de distribuţie a produsului în cauză din ţările în cauză şi din Uniune. În mod similar, nu există nicio cerinţă legală ca cererea să acopere în întregime vânzările interne sau la export sau să prezinte ajustări detaliate în calcule. În plus, calculele medii anuale prezentate de solicitant au fost suficiente pentru a stabili o marjă de dumping prima facie. Nu există nicio obligaţie pentru un solicitant care depune o cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor de a efectua calcule lunare ale marjei de dumping înainte de etapa de deschidere.

(29)În ceea ce priveşte afirmaţia MHTL referitoare la lipsa elementelor de probă privind probabilitatea reapariţiei dumpingului, Comisia a fost de acord cu faptul că cererea a indicat marje de dumping negative în ceea ce priveşte TT. În cazul în care dumpingul a încetat să existe în urma instituirii măsurilor, orice analiză a reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor trebuie, într-adevăr, să se concentreze asupra probabilităţii reapariţiei dumpingului. Comisia a constatat că solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă, pe baza datelor disponibile în mod rezonabil, care indică probabilitatea reapariţiei dumpingului din partea TT în mai multe scenarii plauzibile şi în conformitate cu standardul juridic relevant. Comisia a considerat că argumentele prezentate de MHTL nu pot pune sub semnul întrebării caracterul suficient al elementelor de probă incluse în cerere.

(30)Comisia a considerat că cererea a fost prezentată într-o versiune neconfidenţială suficient de clară şi de detaliată. Versiunea neconfidenţială a oferit părţilor interesate o înţelegere corectă a motivelor de drept şi de fapt care stau la baza cererii, permiţându-le astfel să prezinte observaţii detaliate în etapa de deschidere. În plus, Comisia a arătat că, în cursul procedurii, solicitantul a efectuat o prezentare suplimentară de informaţii şi anexe la cerere care au avut iniţial caracter confidenţial. Documentul solicitantului a fost depus la dosarul neconfidenţial al investigaţiei şi pus la dispoziţia părţilor interesate. În consecinţă, Comisia a respins afirmaţiile formulate de părţile interesate în această privinţă.

1.6.1.Constituirea eşantionului de producători din Uniune

(32)În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eşantion de producători din Uniune. Comisia a constituit eşantionul pe baza reprezentativităţii în ceea ce priveşte volumul producţiei şi al vânzărilor de produs similar în Uniune în perioada 1 iulie 2023-30 iunie 2024. S-a luat în considerare, de asemenea, distribuţia geografică. Acest eşantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluşi în eşantion au reprezentat aproximativ 64 % din volumul total estimat al producţiei produsului similar din Uniune în etapa de deschidere şi 75 % din vânzările în Uniune ale producătorilor care au răspuns la exerciţiul reprezentativităţii. Eşantionul era reprezentativ pentru industria Uniunii.

(33)În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părţile interesate să prezinte observaţii cu privire la eşantionul provizoriu. Producătorul-exportator CFI a susţinut că eşantionul propus a suprareprezentat producătorii din Europa de Est, nu a respectat standardele de reprezentativitate stabilite şi a solicitat adăugarea a încă unui producător (neerlandez) la eşantionul de producători din Uniune. Comisia a respins afirmaţia CFI pe motiv că eşantionul era reprezentativ pentru industria Uniunii atât în ceea ce priveşte producţia, cât şi vânzările şi, având în vedere localizarea producătorilor din Uniune, şi în ceea ce priveşte distribuţia geografică, deoarece cuprindea societăţi din diferite părţi ale Uniunii (Germania, Polonia şi Lituania).

1.6.2.Constituirea eşantionului de importatori

1.6.3.Eşantionarea producătorilor-exportatori din Rusia, Trinidad şi Tobago şi Statele Unite ale Americii

1.7.Răspunsurile la chestionar

(39)Comisia a invitat cei trei producători din Uniune incluşi în eşantion, cei doi importatori neafiliaţi care s-au făcut cunoscuţi şi cei patru producători-exportatori din ţările în cauză care s-au făcut cunoscuţi să completeze chestionarele, care au fost puse la dispoziţie pe site-ul său web (¹⁴) în ziua deschiderii investigaţiei. Comisia a trimis un chestionar solicitantului în vederea colectării de date privind macroindicatorii.

1.8.Aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază

(42)Prin scrisoarea din 12 decembrie 2024, Comisia a informat cei doi producători-exportatori ruşi că îi consideră părţi necooperante şi i-a informat cu privire la intenţia sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază şi de a utiliza datele disponibile pentru a-şi stabili constatările în cadrul investigaţiei. De asemenea, Comisia a informat autorităţile din Rusia cu privire la intenţia sa de a aplica datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(43)Prin scrisoarea din 19 decembrie 2024, cei doi producători-exportatori ruşi nu au fost de acord cu aplicarea preconizată a articolului 18 din regulamentul de bază. Cu toate acestea, cei doi producători-exportatori ruşi nu au transmis răspunsul restant la chestionar, ci mai degrabă au pus sub semnul întrebării legalitatea deschiderii investigaţiei de reexaminare în curs. În special, potrivit acestora, Comisia nu a furnizat o copie a cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor depusă de Fertilizers Europe, chiar dacă avea obligaţia de a o furniza la 8 octombrie 2024, ziua deschiderii prezentei reexaminări. Pe această bază, cei doi producători-exportatori ruşi au concluzionat că, în ceea ce priveşte Comisia, aceasta a împiedicat activităţile lor de cooperare în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Această chestiune este abordată în detaliu în considerentul 23 de mai sus.

1.9.Verificarea

(44)Comisia a căutat şi a verificat toate informaţiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariţiei dumpingului şi a prejudiciului şi interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfăşurat la sediile următoarelor societăţi:

2.PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII, PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR

2.1.Produsul care face obiectul reexaminării

(49)Conţinutul de azot este caracteristica principală a produsului care face obiectul reexaminării. Acesta poate varia între 28 % şi 32 % din UAN, în funcţie de conţinutul de apă al soluţiei. În general, soluţiile importate conţin 32 % UAN, deoarece UAN mai concentrat este mai puţin costisitor de transportat. Cu toate acestea, indiferent de conţinutul lor de azot, toate soluţiile de uree şi de azotat de amoniu sunt considerate ca având aceleaşi caracteristici fizice şi chimice de bază şi constituie, prin urmare, un singur produs.

2.3.Produsul similar

(51)Astfel cum s-a stabilit în investigaţia iniţială, prezenta investigaţie de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleaşi caracteristici fizice şi chimice de bază, precum şi aceleaşi utilizări principale:

3.DUMPINGUL

3.1.1.Observaţii preliminare

(53)În cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, importurile de UAN din Rusia au continuat, deşi la niveluri mai scăzute decât în perioada investigaţiei iniţiale (şi anume între 1 iulie 2017 şi 30 iunie 2018). Potrivit Eurostat, importurile de UAN din Rusia au reprezentat aproximativ 12,4 % din piaţa Uniunii în perioada investigaţiei de reexaminare, în comparaţie cu o cotă de piaţă de 13,4 % în cursul investigaţiei iniţiale. În termeni relativi, volumul exporturilor de UAN din Rusia către UE a scăzut cu 47 %, iar în termeni absoluţi, scăderea s-a ridicat la 289 952 de tone.

3.1.2.Aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază

(54)Astfel cum se menţionează în considerentul 42, niciun producător-exportator din Rusia nu a cooperat la investigaţie. Prin urmare, Comisia a informat autorităţile din Rusia că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia intenţiona să aplice articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la Rusia. Eurochem a furnizat un răspuns la informaţiile Comisiei la 19 decembrie 2024 şi şi-a reiterat intenţia de a nu coopera în cadrul investigaţiei, având în vedere presupusele erori săvârşite în etapa de deschidere, astfel cum se menţionează în secţiunea 1.5 de mai sus. Comisia nu a primit nicio observaţie sau cerere de intervenţie ulterioară a consilierului-auditor în această privinţă.

3.1.3.Valoarea normală

3.1.6.Marjele de dumping

(60)Comparaţia de mai sus a arătat că preţurile de export către Uniune, exprimate ca procent din valoarea CIF, au fost cu 16,7 % mai mici decât valoarea normală stabilită. În orice caz, Comisia a constatat că, dacă se bazează pe o valoare normală construită pe baza preţurilor ajustate ale gazelor naturale (¹⁵), aceasta ar conduce la o diferenţă şi mai mare între preţurile de export şi valoarea normală stabilită: aceasta este de 44 %.

(¹⁵)În acest scenariu, valoarea normală a constat într-o valoare franco fabrică a costului unitar de producţie Novgorod, ajustată cu un preţ al gazelor naturale pe care furnizorii ruşi de gaze îl aplică utilizatorilor europeni pentru gazele naturale care intră în Uniune la Waidhaus. Pentru a ajunge la valoarea normală totală, solicitanţii au inclus o marjă de profit de 10 %. Pe această bază, valoarea normală s-a ridicat la 199 EUR pe tonă în perioada investigaţiei de reexaminare.

3.2.1.Observaţii preliminare

(64)În cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, în termeni absoluţi, importurile de UAN din Trinidad şi Tobago au continuat la aproape aceleaşi niveluri ca în cursul perioadei investigaţiei iniţiale. Pe baza cifrelor Eurostat, importurile de UAN din Trinidad şi Tobago au reprezentat aproximativ 9,8 % din piaţa Uniunii în perioada investigaţiei de reexaminare, în comparaţie cu o cotă de piaţă de 8,1 % în cursul investigaţiei iniţiale. Creşterea relativă a cotei de piaţă se explică prin nivelul semnificativ mai scăzut al consumului la nivelul Uniunii în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare în comparaţie cu perioada investigaţiei iniţiale.

3.2.2.Valoarea normală

(67)Valoarea normală a fost construită prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producţie al produsului similar al producătorului-exportator cooperant din perioada investigaţiei de reexaminare:

3.2.3.Preţul de export

(68)În cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, MHTL a exportat către Uniune numai prin intermediul unor societăţi afiliate care au acţionat ca importatori. Toate vânzările către Uniune au fost realizate prin intermediul unui importator afiliat din Germania. Acest importator afiliat a vândut produsul în cauză către clienţi independenţi din Germania sau către societăţi afiliate din Franţa şi Spania, care, la rândul lor, au vândut produsul în cauză clienţilor independenţi pe pieţele lor naţionale respective.

(70)În ceea ce priveşte costurile de diluţie şi de amestecare specifice acestui caz, MHTL a exportat numai UAN cu un conţinut de azot de 32 % în cursul perioadei de investigaţie. Cu toate acestea, importatorii afiliaţi au vândut UAN cu un conţinut de azot de maximum 32 % către clienţii independenţi. Prin urmare, în cazul în care produsul în cauză a fost diluat cu apă sau amestecat cu sulf pentru a obţine un conţinut mai mic de azot, ajustările menţionate în considerentul 69 au inclus şi costurile suplimentare de diluţie şi de amestecare suportate de importatorul afiliat.

3.2.4.Comparaţia

(72)În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparaţie echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală şi/sau preţul de export pentru a ţine cont de diferenţele care afectau preţurile şi comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări în ceea ce priveşte costurile de transport şi de asigurare, taxele vamale, costurile de manipulare, de încărcare, costurile auxiliare şi costurile de depozitare, precum şi costurile suplimentare de diluare şi amestecare suportate de importatorul afiliat.

3.2.5.Marjele de dumping

(75)După comunicarea constatărilor, DAKOFO (¹⁶) a susţinut că importurile de UAN originar din Trinidad şi Tobago în Uniune nu au fost efectuate la preţuri de dumping. Pentru a evalua un preţ de export în Uniune, DAKOFO s-a bazat pe cotaţiile preţurilor de import ale UAN la terminalul Fredericia, care este, potrivit DAKOFO, cel mai mare terminal din regiunea Mării Baltice care manipulează transporturi de UAN. În ceea ce priveşte valoarea normală, DAKOFO a considerat că nu există vânzări de UAN pe piaţa internă din Trinidad şi Tobago. Prin urmare, asociaţia a utilizat o valoare normală construită pe baza cotaţiilor CIF pentru New Orleans (NOLA) publicate.

(76)Comisia a respins afirmaţia DAKOFO. Astfel cum s-a subliniat în considerentele 65-74, Comisia şi-a bazat calculul privind dumpingul pe datele verificate ale singurului producător cooperant şi, potrivit informaţiilor din dosar, ale singurului producător existent de UAN din Trinidad şi Tobago. Aceste date au fost verificate de Comisie la faţa locului. Întrucât acest calcul a condus la existenţa unui dumping, se confirmă concluzia Comisiei privind continuarea dumpingului pentru Trinidad şi Tobago.

3.3.2.Valoarea normală

(78)Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piaţa internă ale unicului producător-exportator cooperant, CFI, a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piaţa internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piaţa internă către clienţi independenţi de pe piaţa internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puţin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului care face obiectul reexaminării în Uniune în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Pe această bază, vânzările totale ale producătorului-exportator cooperant de produs similar pe piaţa internă au fost reprezentative.

(80)Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piaţa internă ale producătorului-exportator cooperant pe propria piaţă internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piaţa internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs efectuate către clienţi independenţi în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare reprezintă cel puţin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că vânzările interne ale singurului tip de produs pe care producătorul-exportator cooperant l-a vândut la export către Uniune au fost reprezentative.

(82)Valoarea normală se bazează pe preţul efectiv practicat pe piaţa internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(84)Valoarea normală este preţul real de pe piaţa internă pentru fiecare tip de produs, înregistrat numai în cazul vânzărilor profitabile de pe piaţa internă ale tipurilor de produs din cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, în cazul în care:

3.3.4.Comparaţia

(88)În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparaţie echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală şi/sau preţul de export pentru a ţine cont de diferenţele care afectau preţurile şi comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru a ţine seama de reduceri, rabaturi şi diferenţe cantitative; transport, asigurare, manipulare, încărcare şi costuri auxiliare şi costuri de credit.

3.3.5.Marjele de dumping

(91)După comunicarea constatărilor, DAKOFO a susţinut că importurile de UAN originar din SUA în Uniune nu au fost efectuate la preţuri de dumping. Pentru a evalua un preţ de export în Uniune, DAKOFO s-a bazat pe cotaţiile preţurilor de import ale UAN la terminalul Fredericia, la fel cum a susţinut DAKOFO în cazul importurilor din Trinidad şi Tobago (a se vedea considerentul 75 de mai sus). În ceea ce priveşte valoarea normală, DAKOFO a utilizat "cotaţiile CIF pentru New Orleans (NOLA)" publicate, având în vedere că aceste cotaţii reprezintă preţurile de pe piaţa internă care trebuie plătite în SUA.

4.PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI

4.1.2.Atractivitatea pieţei Uniunii

(96)Existenţa măsurilor antidumping nu a diminuat atractivitatea pieţei Uniunii. Pe parcursul perioadei examinate, volumele anuale ale importurilor au depăşit 300 000 de tone pe an, ceea ce reprezintă aproape jumătate din volumul importurilor constatate în perioada investigaţiei iniţiale şi mai mult de jumătate din media anuală observată în perioada examinată a investigaţiei iniţiale, care s-a desfăşurat între 1 ianuarie 2015 şi 30 iunie 2018. Se reaminteşte, de asemenea, că aceste vânzări în Uniune, chiar şi în condiţiile instituirii măsurilor antidumping, au fost efectuate la preţuri de dumping. Prin urmare, în eventualitatea expirării măsurilor, volumele importurilor care fac obiectul unui dumping ar putea creşte.

4.2.Trinidad şi Tobago

4.2.2.Atractivitatea pieţei Uniunii

(100)Existenţa măsurilor antidumping nu a diminuat atractivitatea pieţei Uniunii în cursul perioadei examinate. Volumele anuale ale importurilor din Trinidad şi Tobago în cursul perioadei examinate au depăşit 400 000 de tone pe an, ceea ce reprezintă un volum mai mare decât în perioada investigaţiei iniţiale şi aproape de media anuală observată în perioada examinată a investigaţiei iniţiale, care s-a desfăşurat între 1 ianuarie 2015 şi 30 iunie 2018. Se reaminteşte, de asemenea, că aceste vânzări în Uniune, chiar şi în condiţiile instituirii măsurilor antidumping, au fost efectuate la preţuri de dumping. Prin urmare, în eventualitatea expirării măsurilor, există probabilitatea ca importurile care fac obiectul unui dumping să continue să crească.

4.3.1.Capacitatea de producţie şi capacitatea neutilizată din SUA

(103)Atât în perioada investigaţiei iniţiale, cât şi în perioada investigaţiei de reexaminare, singurul producător-exportator cooperant din SUA a fost CFI. Cererea a indicat existenţa altor producători de UAN în SUA. Aceşti producători nu au cooperat la prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor şi nici la investigaţia iniţială. În ceea ce priveşte capacitatea lor de producţie, se consideră că aceasta este puţin probabil să fie disponibilă pentru exporturile către Uniune. Astfel, urmând o abordare conservatoare, Comisia a considerat doar capacitatea neutilizată a CFI ca fiind disponibilă pentru exportul către Uniune. Această capacitate neutilizată s-a ridicat la peste 200 000 de tone pe an pe parcursul perioadei examinate. Capacitatea totală a CFI s-a situat într-un interval de [6 000 000-6 500 000] de tone anual în perioada investigaţiei de reexaminare.

4.3.2.Atractivitatea pieţei Uniunii

(104)Existenţa măsurilor antidumping nu a diminuat atractivitatea pieţei Uniunii pentru producătorii-exportatori de UAN din SUA în cursul perioadei examinate. Cu excepţia anului 2021, volumele anuale exportate din SUA către Uniune au depăşit 550 000 de tone pe an, având un caracter semnificativ şi fiind doar cu aproximativ 150 000 de tone sub nivelul înregistrat în perioada investigaţiei iniţiale. Se reaminteşte, de asemenea, că aceste vânzări în Uniune, chiar şi în condiţiile instituirii măsurilor antidumping, au fost efectuate la preţuri de dumping. Prin urmare, în eventualitatea expirării măsurilor, există probabilitatea ca importurile care fac obiectul unui dumping să continue să crească.

4.3.3.Concluzie

(105)Măsurile antidumping aplicabile nu au constituit un obstacol pentru vânzarea în continuare de către CFI a unor volume semnificative de UAN în Uniune. În eventualitatea expirării măsurilor, este probabil ca CFI să vândă cel puţin aproximativ acelaşi volum pe care l-a vândut în perioada investigaţiei de reexaminare la preţuri de dumping în Uniune sau chiar să îşi mărească volumele vândute în Uniune, deoarece CFI dispune de capacitatea neutilizată pentru a putea acţiona în acest sens (a se vedea considerentul 103). Deşi UAN poate fi vândut la preţuri mai mari pe piaţa internă în comparaţie cu piaţa Uniunii, nu există indicii că piaţa UAN din SUA va continua să crească şi, prin urmare, este puţin probabil să absoarbă capacităţi neutilizate. În plus, CFI doreşte să îşi utilizeze în mod optim capacitatea de producţie şi să vândă producţia din capacităţile neutilizate pe pieţele de export, inclusiv pe piaţa Uniunii.

(106)În urma comunicării constatărilor, CFI a susţinut că Comisia nu a efectuat evaluarea prospectivă prevăzută la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. CFI a adăugat că perioada investigaţiei de reexaminare a fost caracterizată de circumstanţe extraordinare, nereprezentative, inclusiv deficite de aprovizionare, ceea ce a atras exportatori marginali în Uniune. În plus, CFI a susţinut că Comisia nu a evaluat dacă CFI avea vreun stimulent să vândă la aceleaşi preţuri în viitor şi dacă preţurile gazelor, care, potrivit previziunilor CFI, urmau să scadă după 2024, ar avea un impact asupra raporturilor de preţ, dacă redresarea producătorilor din Uniune ar afecta cererea viitoare de UAN produs în SUA şi dacă tendinţele cererii interne din SUA ar limita disponibilitatea exporturilor. În cele din urmă, CFI a invocat faptul că exporturile SUA au fost determinate de deficite temporare în Uniune, şi nu de stimulente structurale pentru a practica dumpingul.

(109)Contrar afirmaţiei CFI, Comisia a evaluat dacă CFI ar avea un stimulent clar pentru a continua să vândă UAN la preţuri de dumping în Uniune (a se vedea considerentul 105). În plus, Comisia a constatat că, nu numai în perioada investigaţiei de reexaminare, ci şi în anii 2022 şi 2023, preţurile brute de pe piaţa internă ale CFI au depăşit preţurile brute de export facturate de CFI Uniunii, ceea ce reprezintă un indiciu clar al unor practici de dumping consecvente pe parcursul întregii perioade examinate. S-a constatat că CFI deţine o poziţie puternică pe piaţa internă din SUA pe care a vândut cel puţin 95 % din producţia sa pe parcursul perioadei examinate. Nu există niciun motiv evident pentru care CFI şi-ar reduce preţurile de pe piaţa internă (la nivelul preţurilor de export) şi ar renunţa astfel la principala sa sursă de profit. La rândul său, este puţin probabil ca CFI să vândă UAN pe piaţa Uniunii la preţuri aflate la nivelul ridicat al pieţei interne din SUA, având în vedere structura mai competitivă a pieţei Uniunii.

(110)Comisia a precizat în continuare că nu este necesar să se evalueze efectul preţurilor gazelor asupra raporturilor de preţ viitoare. Astfel cum s-a subliniat în considerentele 102 şi 118, nu s-a considerat necesar să se analizeze raporturile de preţ în cadrul prezentei evaluări a probabilităţii de continuare a dumpingului. Din aceleaşi motive, nu s-a considerat necesar să se analizeze dacă redresarea producătorilor din Uniune ar afecta cererea viitoare de UAN produs în SUA. Cu toate acestea, se poate preconiza că, atât timp cât UAN originar din SUA este oferit la preţuri care subcotează preţurile producătorilor din Uniune, cererea de UAN produs în SUA va continua.

(113)În plus, CFI a susţinut că Comisia nu a analizat dacă capacitatea neutilizată a CFI de cel puţin 200 000 de tone pe an era într-adevăr necesară pentru a deservi clienţii săi interni şi din ţări terţe şi nici nu a examinat costurile de oportunitate ale redirecţionării volumelor către Uniune. Întreprinderea a constatat în continuare că, pe de o parte, concluzia potrivit căreia piaţa Uniunii a rămas atractivă deoarece volumele exporturilor CFI au depăşit cel puţin 550 000 de tone în perioada investigaţiei de reexaminare şi, pe de altă parte, deducţia potrivit căreia este probabil ca dumpingul să continue în absenţa măsurilor ar prezenta un raţionament circular.

(114)Comisia nu a fost de acord cu afirmaţiile CFI. Fără a aduce atingere evaluării din considerentul 103, Comisia a constatat că, chiar dacă niciuna dintre capacităţile neutilizate evaluate nu va fi exportată către Uniune în viitor sau doar o mică parte din acestea va fi exportată, este probabil ca cel puţin un volum anual de peste 550 000 de tone de UAN (¹⁷), care a fost cel mai mic pe care CFI l-a exportat în orice perioadă de 12 luni cuprinsă în perioada examinată, să fie exportat către Uniune şi în viitor. Acest volum al exporturilor este semnificativ (o cotă de piaţă de 20 % în perioada investigaţiei de reexaminare, a se vedea tabelul 2 de mai jos), în comparaţie cu consumul la nivelul Uniunii. În plus, investigaţia a confirmat că aceste importuri au fost efectuate în Uniune la preţuri de dumping. Având în vedere că practicile de dumping au continuat pe perioada în care măsurile antidumping erau în vigoare, este probabil ca astfel de practici de dumping să continue în cazul în care măsurile ar expira. Un astfel de raţionament nu arată un raţionament circular, ci mai degrabă o deducţie a unei consecinţe sau probabilităţi pe baza evenimentelor actuale.

(115)CFI a susţinut, de asemenea, că creşterea bruscă a exporturilor SUA în 2022 şi 2023 a fost un răspuns la o combinaţie excepţională de preţuri ridicate în Uniune, producţie limitată în Uniune şi disponibilităţi reduse ale altor furnizori. Odată ce producătorii din Uniune şi-au reluat producţia şi preţurile din Uniune au revenit la niveluri normale, exporturile SUA începuseră deja să scadă. Întreprinderea a susţinut că acest lucru poate fi confirmat de datele Eurostat din tabelul 2 de mai jos, care arată o scădere a volumelor importurilor din SUA în Uniune de la 853 263 de tone în 2022 la 536 569 de tone în perioada investigaţiei de reexaminare.

(116)Comisia nu a fost de acord cu afirmaţia CFI. În primul rând, Comisia a constatat că volumul importurilor observat în perioada investigaţiei de reexaminare reprezintă peste 20 % din cota de piaţă a consumului la nivelul Uniunii (a se vedea tabelul 2). În plus, s-a constatat că aceste importuri fac obiectul unui dumping, astfel cum a arătat investigaţia. Comisia a reamintit, de asemenea, că, chiar şi într-un context în care nu există factori externi excepţionali (cum ar fi creşterea rapidă a preţurilor gazelor şi întreruperile ulterioare ale aprovizionării, pe care CFI le-a considerat a fi principalele responsabile de creşterea volumelor exporturilor din SUA), exporturile de UAN din SUA în Uniune au atins anual peste 540 000 de tone în 2016, în 2017 şi în perioada de investigaţie a investigaţiei iniţiale, care acoperă perioada cuprinsă între 1 iulie 2017 şi 30 iunie 2018 [a se vedea tabelul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/576 al Comisiei (¹⁸)]. Acest lucru arată că, în toate perioadele examinate de Comisie începând din 2016, volumele exporturilor de UAN către Uniune au atins niveluri semnificative.

5.PREJUDICIUL

5.1.Definiţia industriei Uniunii şi a producţiei Uniunii

(121)Producţia totală din Uniune în perioada investigaţiei de reexaminare a fost stabilită la 2 299 135 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informaţiilor disponibile cu privire la industria Uniunii, şi anume datele colectate de Fertilizers Europe şi informaţiile de piaţă de care dispune solicitantul. Astfel cum se indică în considerentul 32, trei producători din Uniune au fost selectaţi pentru a fi incluşi în eşantion. Pe baza datelor verificate, acestea au reprezentat aproape 70 % din producţia totală a Uniunii de produs similar.

5.2.Consumul la nivelul Uniunii

(124)În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 23 %. Această scădere a consumului la nivelul Uniunii poate fi explicată printr-o serie de motive: o scădere temporară a producţiei de UAN în Uniune atunci când preţurile gazelor şi energiei au crescut în 2022; o creştere foarte semnificativă a volumului importurilor în acelaşi an şi cele mai bune practici pentru utilizarea nutrienţilor în agricultură, care limitează utilizarea îngrăşămintelor minerale (¹⁹).

5.3.1.Evaluarea cumulativă a efectelor importurilor din ţările în cauză

(127)În etapa de deschidere, MHTL a susţinut că importurile din Trinidad şi Tobago ar trebui evaluate separat din cauza modificării circumstanţelor în comparaţie cu investigaţia iniţială. Mai precis, potrivit MHTL, o evaluare separată a importurilor din TT ar fi fost justificată având în vedere faptul că în cerere nu s-a constatat existenţa unui dumping pentru TT, exportatorii din TT erau parteneri fiabili şi stabili din punct de vedere politic pentru Uniune şi diferiţi de exportatorii din Rusia şi din Statele Unite ale Americii, iar importurile din TT (realizate la preţuri mai mari decât importurile provenite din alte ţări şi înregistrând un volum semnificativ mai mic decât importurile din Rusia şi din Statele Unite ale Americii coroborate) nu ar fi putut cauza un prejudiciu important industriei Uniunii. Comisia a respins aceste afirmaţii. Decizia cu privire la evaluarea cumulativă a importurilor trebuie să se bazeze pe criteriile stabilite la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, care au fost îndeplinite în acest caz, după cum s-a explicat în detaliu în considerentele 129-132 de mai jos. Nicio altă problemă adusă în discuţie de MHTL nu ar putea pune sub semnul întrebării caracterul oportun al examinării importurilor din Trinidad şi Tobago împreună cu importurile din SUA şi Rusia (²⁰).

(128)Producătorul-exportator CFI a solicitat ca importurile din Rusia să fie evaluate separat de importurile din Trinidad şi Tobago şi din Statele Unite ale Americii. CFI şi-a bazat afirmaţia pe cazurile privind plăcile dure (²¹) şi sârma laminată (²²) (care implică alte ţări decât Rusia) şi a făcut referire la (i) structurile unice de costuri ale producătorilor ruşi care rezultă din preţurile reglementate ale gazelor de pe piaţa internă; (ii) factori geopolitici (şi anume războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi sancţiunile occidentale subsecvente aplicate Rusiei); (iii) un comportament distinct în materie de preţuri, întrucât Rusia îşi redirecţiona aprovizionarea cu gaze naturale către produse pe bază de azot din aval şi (iv) cererea care indică o subcotare semnificativă numai pentru Rusia. Comisia a constatat că situaţia din cazurile citate de CFI era diferită de situaţia din prezenta investigaţie şi, prin urmare, argumentele respective nu au putut fi transpuse în prezenta investigaţie. De exemplu, în cazul având ca obiect plăci dure, unde importurile din Brazilia au fost evaluate separat, importurile respective vizau un tip de produs cu o utilizare foarte diferită. Comisia consideră că acest lucru nu este cu siguranţă valabil în cazul UAN importat în cadrul prezentei reexaminări. În cazul având ca obiect sârma laminată, importurile din Turcia nu au fost cumulate, în special deoarece preţurile lor erau foarte ridicate şi condiţiile de concurenţă dintre operatorii turci şi alţi operatori nu au fost considerate similare, în timp ce importurile din Republica Moldova au fost evaluate separat, deoarece nu au subcotat preţurile practicate de industria Uniunii, iar marja de prejudiciu s-a situat sub pragul de minimis al prejudiciului. În cadrul prezentei investigaţii, nicio ţară în cauză nu practică preţuri anormal de ridicate, iar subcotarea este semnificativă, având în vedere caracterul sensibil din punct de vedere al preţului unui produs de bază, precum UAN. În urma comunicării constatărilor, CFI a susţinut că Comisia nu a efectuat o analiză de fond în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (b) din regulamentul de bază (şi anume o analiză de fond a condiţiilor de concurenţă între produsele de origini diferite) şi că natura şi sursa oricărui dumping din SUA, Rusia sau TT au fost diferite, şi anume deoarece dumpingul din Rusia ar rezulta din distorsiuni structurale ale costurilor induse de stat. Comisia nu a fost de acord şi a observat că condiţiile de concurenţă între produsele importate şi produsul similar din Uniune sunt evaluate în detaliu în considerentul 131 de mai jos şi că natura dumpingului este, în contextul unei astfel de analize, irelevantă.

(130)Volumul importurilor provenite din fiecare dintre ţările în cauză nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Cotele de piaţă în perioada investigaţiei de reexaminare au fost de 12,4 % pentru importurile din Rusia, de 9,8 % pentru importurile din Trinidad şi Tobago şi de 20,6 % pentru importurile din Statele Unite ale Americii. Deşi volumul importurilor din Trinidad şi Tobago a scăzut în cursul perioadei examinate, aceste importuri deţin în continuare o cotă de piaţă considerabilă în Uniune (9,8 %).

(131)Condiţiile de concurenţă între, pe de o parte, importurile care fac obiectul unui dumping din Rusia, Trinidad şi Tobago şi Statele Unite ale Americii şi, pe de altă parte, între importurile care fac obiectul unui dumping din ţările în cauză şi produsul similar din industria Uniunii au fost asemănătoare. Mai precis, produsele importate au concurat între ele, precum şi cu produsul similar fabricat în Uniune. Acest lucru se datorează faptului că produsele importate şi cele fabricate intern sunt vândute prin aceleaşi canale de vânzări şi către categorii similare de clienţi. Adesea, UAN provenind din diferite ţări este amestecat în rezervoare de depozitare. Produsul care face obiectul reexaminării este un produs de bază omogen, interschimbabil, iar concurenţa a avut loc în mare măsură doar pe baza preţului. În cursul perioadei examinate, preţurile de vânzare către Uniune atât ale producătorilor interni, cât şi ale ţărilor în cauză (consolidate şi individuale) au atins un nivel maxim în 2022 şi ulterior au înregistrat o scădere semnificativă. În cursul perioadei investigaţiei de reexaminare, în timp ce preţurile importurilor din TT au fost, în esenţă, aceleaşi ca în 2021, preţurile importurilor din Rusia au scăzut cu 39 %. Preţurile practicate de SUA au înregistrat la rândul lor o scădere, dar într-o măsură mai mică. Preţurile importurilor din oricare dintre ţările în cauză au scăzut la niveluri inferioare preţurilor de vânzare în Uniune practicate de industria Uniunii în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare.

5.3.2.Volumul şi cota de piaţă a importurilor din ţările în cauză

(134)Importurile în Uniune din ţările în cauză au evoluat după cum urmează:

	2021	2022	2023	PIR
Volumul importurilor din ţările în cauză (tone)	533 210	1 954 098	1 326 333	1 116 079
Indice	100	366	249	209
Cotă de piaţă	15,8 %	57,1 %	45,4 %	42,8 %
Indice	100	362	288	271
Volumul importurilor din Federaţia Rusă (tone)	144 663	427 636	300 523	323 539
Indice	100	296	208	224
Cotă de piaţă	4,3 %	12,5 %	10,3 %	12,4 %
Indice	100	292	240	290
Volumul importurilor din Trinidad şi Tobago (tone)	388 547	673 200	261 201	255 972
Indice	100	173	67	66
Cotă de piaţă	11,5 %	19,7 %	8,9 %	9,8 %
Indice	100	171	78	85
Volumul importurilor din Statele Unite ale Americii (tone)	0	853 263	764 610	536 569
Indice (^1) (baza 2022) (^1) Nu este posibil niciun indice semnificativ din cauza absenţei importurilor în 2021	-	100 -	90 -	63
Cotă de piaţă	-	24,9 %	26,2 %	20,6 %
Indice (baza 2022)	-	100	105	82
Sursă: Eurostat (volumul importurilor), verificat prin comparaţie cu răspunsurile la chestionar pentru SUA.

(135)Importurile din ţările în cauză au crescut cu 109 % în cursul perioadei examinate. Creşterea cotei de piaţă a fost şi mai pronunţată, întrucât cota de piaţă a importurilor în cauză a crescut cu 171 %, de la 15,8 % în 2021 la 42,8 % în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Deoarece consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 23 % în aceeaşi perioadă, creşterea puternică a cotei de piaţă a ţărilor în cauză a fost în mod clar în detrimentul celorlalţi participanţi pe piaţă, şi anume industria Uniunii.

5.3.3.Preţurile importurilor din ţările în cauză şi subcotarea preţurilor

(137)Preţul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din ţările în cauză a evoluat după cum urmează:

(138)Preţurile importurilor din ţările în cauză au scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate. Preţurile de import au crescut în 2022 pe fondul condiţiilor predominante de pe piaţă, în special a preţurilor mai ridicate ale gazelor la nivel mondial, împovărând UE într-o şi mai mare măsură. Cu toate acestea, până la perioada investigaţiei de reexaminare, acestea au scăzut la un nivel inferior celui din 2021 în ceea ce priveşte importurile originare din fiecare dintre cele trei ţări în cauză. În perioada investigaţiei de reexaminare, în timp ce preţurile importurilor din TT au fost aproape aceleaşi ca în 2021, preţurile importurilor din Rusia au scăzut cu 39 %. Nivelurile preţurilor practicate de SUA au înregistrat la rândul lor o scădere, dar într-o măsură mai mică decât importurile din Rusia.

(139)Comisia a determinat subcotarea preţurilor în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare comparând:

2.preţurile medii ponderate corespunzătoare pe tip de produs ale importurilor provenite de la producătorii-exportatori cooperanţi din SUA şi TT destinate primului client independent de pe piaţa Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare şi navlu (CIF), inclusiv taxa antidumping, cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale şi costurile ulterioare importului. Pentru importurile din Rusia, în absenţa cooperării din partea producătorilor-exportatori, preţurile au fost stabilite pe baza statisticilor Eurostat privind importurile.

(140)În mod similar investigaţiei iniţiale, preţul de vânzare al producătorilor din Uniune a fost ajustat la un nivel franco fabrică, cu excepţia vânzărilor industriei Uniunii care au suportat cheltuieli cu transportul maritim de mărfuri pentru livrări către porturi precum Rouen (Franţa) şi Gent (Belgia). S-a considerat adecvat să se utilizeze preţurile pentru livrarea către portul respectiv în locul calculării preţurilor franco fabrică pentru vânzările care reprezintă aproximativ 5 % din vânzările industriei Uniunii.

(141)Preţurile au fost comparate în funcţie de tip, având în vedere tranzacţii la acelaşi nivel comercial, şi au fost ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar şi după deducerea rabaturilor şi a reducerilor. Rezultatul comparaţiei a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din cadrul Uniunii incluşi în eşantion în perioada investigaţiei de reexaminare. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată cuprinsă între 3,5 şi 18 %, care a fost considerată semnificativă având în vedere caracterul sensibil din punct de vedere al preţului produsului de bază UAN.

(143)În urma comunicării constatărilor, MHTL a solicitat Comisiei să stabilească o marjă de prejudiciu care să nu ţină seama de costurile viitoare preconizate ale industriei Uniunii rezultate din conformitatea cu schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Comisia a confirmat că astfel de costuri nu sunt luate în considerare la calcularea marjei de subcotare a preţurilor de vânzare şi că în cadrul prezentei investigaţii nu a fost efectuat niciun calcul al subcotării preţurilor indicative.

5.4.Importurile din alte ţări terţe decât ţările în cauză

(145)Volumul (agregat) al importurilor în Uniune, precum şi cota de piaţă şi evoluţia preţurilor pentru importurile de UAN din alte ţări terţe au evoluat după cum urmează:

Ţara		2021	2022	2023	PIR
Belarus	Volum (tone)	158 783	27 666	19 297	38 512
	Indice	100	17	12	24
	Cotă de piaţă	4,7 %	0,8 %	0,7 %	1,5 %
	Indice	100	17	14	31
	Preţ mediu (EUR/tonă)	203	380	217	174
	Indice	100	187	107	86
Ucraina	Volum (tone)	92 143	34 187	16 653	11 062
	Indice	100	37	18	12
	Cotă de piaţă	2,7 %	1,0 %	0,6 %	0,4 %
	Indice	100	37	21	16
	Preţ mediu (EUR/tonă)	278	618	350	280
	Indice	100	222	126	101
Serbia	Volum (tone)	7 942	42 896	10 217	0
	Indice	100	540	129	0
	Cotă de piaţă	0,2 %	1,3 %	0,3 %	0,0 %
	Indice	100	534	149	0
	Preţ mediu (EUR/tonă)	305	646	732	N/A
	Indice	100	212	240	N/A
Alte ţări terţe	Volum (tone)	423	8 226	4 188	9 843
	Indice	100	1 945	990	2 327
	Cotă de piaţă	< 0,1 %	0,2 %	0,1 %	0,4 %
	Indice	100	1 922	1 145	3 015
	Preţ mediu (EUR/tonă)	498	611	488	338
	Indice	100	123	98	68
Sursă: Eurostat.

(146)Importurile din alte ţări terţe decât ţările în cauză au scăzut cu 77 % în cursul perioadei examinate. Scăderea importurilor din Belarus şi Ucraina poate fi explicată prin evoluţiile geopolitice (de exemplu, războiul de agresiune împotriva Ucrainei şi sancţiunile UE impuse Belarusului). În perioada investigaţiei de reexaminare, cota de piaţă a importurilor din alte ţări terţe decât ţările în cauză a fost de numai 2,3 %, aşadar mai mică decât cota de 4,1 % constatată în perioada investigaţiei iniţiale.

5.5.1.Observaţii generale

(149)În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincţie între indicatorii de prejudiciu macroeconomici şi cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionarul macroeconomic trimis de solicitant. Datele se referă la toţi producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situaţia economică a industriei Uniunii.

(152)În urma comunicării constatărilor, MHTL a susţinut că evaluarea prejudiciului a fost distorsionată, având în vedere caracterul înşelător al punctului de plecare (2021). Partea a solicitat o calificare a pandemiei de COVID-19 şi a circumstanţelor ulterioare, precum şi recunoaşterea faptului că punctul de plecare pentru scăderile identificate în evaluarea prejudiciului a fost anul excepţional 2021. Comisia nu a fost de acord cu opinia MHTL potrivit căreia evaluarea prejudiciului a fost distorsionată. În Uniune, lanţul agroalimentar, inclusiv sectorul îngrăşămintelor, a fost considerat esenţial în perioada pandemiei de COVID-19, iar aprovizionarea cu UAN şi distribuţia de UAN au continuat. Comisia a concluzionat că industria îngrăşămintelor nu a fost afectată în mod deosebit de pandemie (²³) şi că, prin urmare, punctul de plecare al perioadei examinate pentru evaluarea prejudiciului nu a prezentat o imagine distorsionată a prejudiciului.

5.5.2.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

(153)Producţia totală a Uniunii, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

(154)În Uniune, UAN este produs în mod normal în situri chimice integrate care fabrică mai multe produse. În acest context, în cursul perioadei examinate, producţia de UAN a scăzut cu 37 %, de la 3 649 010 tone la 2 299 135 de tone, ceea ce reprezintă cu aproximativ 1,4 milioane de tone mai puţin decât în perioada investigaţiei iniţiale. Criza fără precedent a gazelor şi a energiei în cursul perioadei examinate a condus la întreruperi temporare ale producţiei de către producătorii din Uniune.

5.5.2.2.Volumul vânzărilor şi cota de piaţă

5.5.2.4.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

(162)Având în vedere deteriorarea condiţiilor de piaţă ale industriei Uniunii, numărul de angajaţi al industriei Uniunii a scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, având în vedere închiderea temporară a fabricilor şi, întrucât producţia a scăzut şi mai mult, productivitatea a scăzut totuşi cu 22 % în cursul perioadei examinate. Atunci când a fost posibil, industria Uniunii a făcut eforturi pentru a transfera posturi în domeniul UAN în alte părţi ale sitului său chimic, mai degrabă decât să concedieze angajaţi valoroşi.

5.5.2.5.Amploarea marjei de dumping şi redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

5.5.3.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile

(165)În perioada examinată, preţurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion faţă de clienţi neafiliaţi din Uniune au evoluat după cum urmează:

(166)Preţurile de vânzare au fost influenţate de dinamica cererii şi a ofertei, inclusiv de reducerea temporară a producţiei de către unii producători din Uniune, ceea ce a însemnat o creştere a preţurilor de vânzare în Uniune în contextul unei disponibilităţi reduse a UAN pe piaţa Uniunii. După ce preţurile au atins un nivel maxim în al doilea trimestru al anului 2022, şi anume din cauza impactului războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra preţurilor gazelor şi energiei, preţurile de vânzare a UAN au scăzut la jumătatea anului 2023 şi apoi s-au stabilizat.

(167)Preţurile de vânzare au crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costul unitar de producţie a crescut cu 15 % în cursul aceleiaşi perioade. Creşterea costului de producţie a fost determinată în principal de fluctuaţiile preţului gazelor, care au reprezentat cea mai mare parte a costurilor de producţie pentru UAN. Cu toate acestea, producătorii din Uniune nu au fost în măsură să acopere costurile de producţie pentru UAN în 2023 şi în perioada investigaţiei de reexaminare prin nivelurile preţurilor lor de vânzare din cauza concurenţei neloiale a importurilor de UAN la preţuri scăzute din ţările în cauză. Prin urmare, vânzările de UAN ale producătorilor din Uniune pe piaţa Uniunii au devenit generatoare de pierderi.

5.5.3.2.Costul forţei de muncă

5.5.3.3.Stocurile

(171)Stocurile finale au scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate, iar stocurile ca procent din producţie au înregistrat o uşoară creştere. Acest factor nu a fost considerat un indicator semnificativ al prejudiciului în cadrul investigaţiei iniţiale, deoarece stocurile ca procent din producţie au fost scăzute pe parcursul întregii perioade, iar stocurile finale sunt supuse unor variaţii sezoniere. Comisia a considerat că acest lucru este valabil şi în cadrul prezentei investigaţii. În cadrul prezentei investigaţii, nivelurile stocurilor constatate au fost mai ridicate decât în cadrul investigaţiei iniţiale.

5.5.3.4.Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capital

(172)Profitabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

(173)Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienţi neafiliaţi din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea a scăzut de la 9,4 % în 2021 la -7,7 % în perioada investigaţiei de reexaminare din cauza evoluţiei preţurilor medii de vânzare şi a costurilor de producţie descrise în considerentele 166-167, a unei utilizări mai scăzute a capacităţilor şi a unei producţii mai scăzute pentru a absorbi costurile fixe. 2022 a fost un an anormal, cu preţuri ridicate la materii prime şi energie, dar şi cu preţuri ridicate ale UAN în contextul întreruperii aprovizionării. Modificarea calendarelor de producţie, costurile de producţie în creştere şi preţurile de vânzare suprimate din cauza importurilor din ţările în cauză au făcut ca industria Uniunii să înregistreze pierderi în 2023 şi în perioada investigaţiei de reexaminare. Aceste date nu pot fi subminate de îmbunătăţirea marjelor în sectorul azotului menţionată de MHTL în observaţiile sale privind comunicarea constatărilor bazată pe datele raportate de informaţiile de piaţă pentru Europa (inclusiv Norvegia) pentru o parte a anului 2025 (²⁴), şi anume de datele pentru un sector mai larg decât UAN, pentru o zonă geografică mai extinsă decât Uniunea şi pentru o perioadă ulterioară perioadei investigaţiei de reexaminare.

(176)Industria Uniunii a înregistrat investiţii limitate în perioada examinată, chiar dacă investiţiile continue într-o instalaţie chimică integrată sunt esenţiale pentru supravieţuirea pe termen lung. Scăderea nivelurilor de investiţii a fost cauzată de o capacitate redusă de a mobiliza capitaluri, după cum o demonstrează deteriorarea situaţiei fluxului de lichidităţi şi condiţiile precare de piaţă. Investiţiile, mai mici decât cele din investigaţia iniţială, s-au axat pe reducerea consumului de energie, pe raţionalizare şi pe sporirea eficienţei.

5.6.Concluzie privind prejudiciul

(177)În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a înregistrat o scădere a preţurilor de vânzare (-9 %), care, împreună cu creşterea costurilor (+ 15 %), au făcut ca nivelul de profit de 9,4 % în 2021 să se transforme în pierderi în 2023 şi în perioada investigaţiei de reexaminare. Aceste tendinţe au condus la scăderi semnificative ale fluxului de lichidităţi, ale randamentului investiţiilor şi ale nivelurilor investiţiilor. De asemenea, s-au resimţit efecte negative semnificative în ceea ce priveşte indicatorii de volum, cum ar fi producţia, care a scăzut cu 37 %, volumul vânzărilor, care a scăzut cu 45 % şi cota de piaţă, care a ajuns de la 76,6 % în 2021 la 54,9 % în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. De asemenea, nivelurile de utilizare a capacităţilor de producţie au scăzut la niveluri îngrijorătoare, prea scăzute pentru a recupera costurile relevante. Aceste evoluţii au adus industria Uniunii într-o situaţie prejudiciabilă. Niciunul dintre indicatorii examinaţi nu a indicat o redresare sau o evoluţie pozitivă.

(178)În urma comunicării constatărilor, MHTL nu a fost de acord cu faptul că indicatorii de prejudiciu examinaţi nu au indicat o redresare sau o evoluţie pozitivă. Comisia a respins observaţiile formulate de MHTL, deoarece acestea se bazau pe evoluţii selectate din anumiţi ani şi pe o prezentare eronată a faptelor. De exemplu, MHTL a susţinut că volumele de producţie ale industriei Uniunii au crescut în perioada investigaţiei de reexaminare până la cel mai înalt nivel de la începutul perioadei examinate, ceea ce a fost complet incorect (a se vedea tabelul 5). Partea a făcut referire şi la o "îmbunătăţire semnificativă a ratelor de utilizare a capacităţii industriei Uniunii" în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare (care au crescut de la 25 % la 28 % din 2022), ceea ce nu ţine seama de anul 2021 şi de faptul că tabelul 5 ilustrează în mod clar o scădere a gradului de utilizare a capacităţii de producţie în cursul perioadei examinate (-33 %). MHTL a considerat drept o evoluţie pozitivă scăderea mai mică a volumului vânzărilor în termeni absoluţi din tabelul 6 între 2023 şi perioada investigaţiei de reexaminare (- 112 693) în comparaţie cu scăderea mai mare a volumului importurilor din ţările în cauză în aceeaşi perioadă (- 210 254 de tone, astfel cum se arată în tabelul 2), ceea ce reprezintă în mod eronat faptul că, în cursul perioadei examinate, importurile din ţările în cauză aproape şi-au triplat cota de piaţă, în timp ce cota de piaţă a industriei Uniunii a scăzut cu 28 %.

6.LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(180)În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din ţările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă şi alţi factori cunoscuţi ar fi putut să aducă, în acelaşi timp, un prejudiciu industriei Uniunii. În urma comunicării constatărilor, CFI a afirmat că Comisia nu a făcut acest lucru şi că Comisia ar fi trebuit să examineze efectele altor factori cunoscuţi care au cauzat deteriorarea iniţială a industriei Uniunii înainte de reluarea importurilor din SUA. Comisia a respins afirmaţia CFI ca nefondată şi s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alţi factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din ţările în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: efectele importurilor din alte ţări terţe, rezultatele la export ale industriei Uniunii, importurile de UAN ale industriei Uniunii, creşterea costului de producţie şi scăderea consumului la nivelul Uniunii.

(183)Taxele în vigoare sunt taxe fixe stabilite într-un moment în care preţurile UAN erau scăzute în comparaţie cu preţurile din perioada examinată. Preţul mediu de vânzare al industriei Uniunii a fost de 127 EUR/tonă în 2017/2018, perioada utilizată pentru calcularea valorii taxei specifice în cursul investigaţiei iniţiale, în timp ce preţul mediu de vânzare al industriei Uniunii observat în perioada investigaţiei de reexaminare a fost de peste două ori mai mare din cauza creşterii accentuate a costurilor. În consecinţă, eficacitatea taxei specifice a scăzut într-o mare măsură, iar importurile din ţările în cauză au avut efecte devastatoare asupra volumului încă din 2022, când preţurile UAN au înregistrat o creştere vertiginoasă, iar taxele antidumping fixe au reprezentat o cotă foarte scăzută din preţul final al UAN. După ce în 2022 s-au înregistrat pierderi în materie de volume şi cote de piaţă semnificative, începând din 2023, industria Uniunii nu a fost în măsură să transfere creşterile costurilor asupra preţurilor sale de vânzare din cauza concurenţei neloiale a importurilor care fac obiectul unui dumping şi a suferit pierderi semnificative în 2023 şi în perioada investigaţiei de reexaminare.

(184)Prin urmare, după cum reiese în mod clar, creşterea substanţială a importurilor la preţuri tot mai scăzute care au subcotat şi blocat preţurile industriei Uniunii a jucat un rol însemnat în deteriorarea rapidă a indicatorilor economici ai industriei Uniunii. Acest impact a fost agravat de doi factori specifici produsului. În primul rând, UAN este un produs de bază vândut clienţilor aproape exclusiv în funcţie de preţ. Prin urmare, doar o mică diferenţă de preţ poate avea consecinţe semnificative. În al doilea rând, UAN este, spre deosebire de cea mai mare parte a îngrăşămintelor, un produs lichid care necesită rezervoare de depozitare speciale. Prin urmare, producătorii din Uniune care îşi ating limita capacităţii de depozitare de UAN trebuie să transfere UAN în lanţul de distribuţie prin vânzarea de stocuri la preţurile practicate pe piaţă, chiar dacă aceste preţuri sunt scăzute.

(185)CFI a afirmat că aprovizionarea sa către UE este bazată pe cerere, şi nu pe ofertă; cu toate acestea, în scopul prezentei analize, este irelevant dacă CFI este cel care caută clienţi sau clienţii caută un furnizor. CFI a afirmat în continuare că, în cel mai bun caz, a existat o corelaţie slabă între importurile din SUA şi scăderea performanţei producătorilor din Uniune, că diferite evoluţii ale pieţei fără legătură au fost atribuite în mod eronat efectului importurilor, iar Comisia ar trebui să concluzioneze în mod similar cauzei privind proteinele din soia (²⁵), în care s-a constatat că legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul suferit de industria Uniunii a fost ruptă. În urma comunicării constatărilor, CFI a considerat că tendinţele prejudiciului sunt incompatibile cu importurile din SUA. În acest sens, întreprinderea a susţinut că rezultatele industriei Uniunii scăzuseră deja în 2021, şi anume înainte ca importurile din SUA să reintre în Uniune. Comisia nu a fost de acord şi a reamintit CFI că legătura de cauzalitate a fost stabilită în cadrul investigaţiei iniţiale şi că analiza prejudiciului din cadrul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor se axează în principal pe redresarea sau nu a industriei Uniunii în urma prejudiciului anterior cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping şi pe probabilitatea continuării sau reapariţiei unui astfel de prejudiciu în eventualitatea expirării măsurilor. În plus, spre deosebire de cauza privind proteinele din soia, prezenta investigaţie a stabilit o legătură de cauzalitate clară între importurile care fac obiectul unui dumping din ţările în cauză, inclusiv importurile din SUA, şi prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Astfel cum s-a menţionat în considerentul 182 de mai sus, cota de piaţă a importurilor din ţările în cauză a crescut de la 15,8 % în 2021 la 42,8 % în perioada investigaţiei de reexaminare. Cota de piaţă a importurilor din SUA a crescut de la 0 % în 2021 la 20,6 % în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. În plus, marjele de dumping stabilite au fost cu mult peste nivelul de minimis pentru cele trei ţări în cauză.

(187)În cursul investigaţiei, importatorul cooperant Union Invivo a observat că scăderea fluxurilor de importuri din Belarus, în urma sancţiunilor impuse de UE, a condus la o reorganizare a fluxurilor de importuri din alte origini, într-un context de scădere a producţiei de UAN la producătorii din Uniune. Comisia a recunoscut că importurile de UAN din Belarus au înregistrat într-adevăr o scădere semnificativă din motive geopolitice şi din cauza sancţiunilor impuse de UE. Cu toate acestea, Comisia a observat, de asemenea, că importurile din Belarus au deţinut o cotă de piaţă de 4,7 % în 2021, în timp ce importurile din ţările în cauză au deţinut, în anul respectiv, o cotă de piaţă de peste trei ori mai mare, de 15,8 %. În plus, în timp ce importurile din Belarus au scăzut cu 120 271 de tone din 2021, şi anume înainte de sancţiuni, importurile din ţările în cauză au crescut în aceeaşi perioadă cu 582 869 de tone, şi anume de aproape cinci ori mai mult. Prin urmare, scăderea importurilor din Belarus nu explică prezenţa puternică şi creşterea în perioada examinată a importurilor din ţările în cauză.

(190)Exporturile reprezintă, în medie, 16 % din producţia de UAN a industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. În plus, scăderea vânzărilor la export a fost limitată în comparaţie cu scăderea vânzărilor Uniunii, chiar şi în termeni relativi, iar preţurile exporturilor industriei Uniunii au fluctuat şi uneori au depăşit preţurile sale de pe piaţa Uniunii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că rezultatele la export ale producătorilor din Uniune nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(191)CFI a susţinut că prejudiciul suferit în cele din urmă de producătorii din Uniune a fost autoprovocat, deoarece unii producători din Uniune au achiziţionat UAN din ţările în cauză. Potrivit constatărilor investigaţiei, producătorul CFI din Uniune inclus în eşantion a achiziţionat în mod excepţional cantităţi mici de UAN, având în vedere circumstanţele dificile ale pieţei, pentru a onora anumite comenzi. Operaţiunile respective nu au avut niciun impact semnificativ asupra situaţiei prejudiciabile în ansamblu a industriei Uniunii, astfel încât legătura de cauzalitate să nu fie reală sau substanţială. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.

(192)Producătorii-exportatori cooperanţi, asociaţia AFCOME (²⁶) şi Union Invivo au afirmat că prejudiciul a fost cauzat de faptul că (unii) producători din Uniune au plătit un preţ ridicat pentru gaz/energie şi/ori au depins într-o prea mare măsură de gazul rusesc (care a fost utilizat ca armă) şi/sau au avut structuri de cost ineficiente care le-au limitat capacitatea de a reacţiona la şocuri externe şi/sau rate scăzute de utilizare din cauza opririlor temporare ale instalaţiilor de amoniac. Producătorii-exportatori cooperanţi au adăugat că unele dintre aceste circumstanţe au fost fără precedent, au avut un caracter excepţional, iar probabilitatea de reapariţie a acestora este din ce în ce mai scăzută, deşi, în etapa de comunicare a constatărilor, CFI a considerat că dificultăţile de aprovizionare ale Uniunii au fost mai degrabă structurale. MHTL a afirmat că circumstanţele în care a avut loc performanţa negativă a producătorilor din Uniune au avut un caracter excepţional, în timp ce datele disponibile (în cerere) au indicat în mod clar că industria Uniunii înregistra o bună redresare în urma acestora, iar stabilitatea situaţiei sale continuă să crească. În urma comunicării constatărilor, AFCOME, INOXA (²⁷) şi Union Invivo au insistat asupra faptului că ţările în cauză au avut acces la gaze la preţuri mai mici decât producătorii din Uniune, în timp ce CFI a solicitat o analiză a faptului că performanţa sectorului îngrăşămintelor din Uniune reflecta o presupusă prăbuşire mai amplă în industriile mari consumatoare de gaze naturale din UE, inclusiv în industria oţelului, a cimentului, a sticlei şi a hârtiei.

(193)Afirmaţiile sunt respinse deoarece, în condiţii de concurenţă echitabile, indiferent de situaţia industriilor mari consumatoare de gaze naturale, altele decât UAN, producătorii de UAN din Uniune ar fi trebuit, în orice caz, să fie în măsură să îşi majoreze preţurile de vânzare la un nivel sustenabil/profitabil, prezenta investigaţie relevând o situaţie diferită în acest caz. Se observă, de asemenea, că evoluţia preţurilor şi costurilor gazelor/energiei în perioada examinată nu a putut explica scăderea profiturilor în acest caz, deoarece în 2022, când preţurile şi costurile gazelor/energiei au atins un nivel maxim, industria Uniunii a înregistrat profit. O diferenţă de preţ între gazele din Uniune şi cele din ţările în cauză nu justifică practicile de dumping constatate.

(194)În urma comunicării constatărilor, MHTL a contestat evaluarea Comisiei de mai sus. Pentru această parte, în condiţiile în care toate elementele sunt egale, nu rezultă în mod automat în toate circumstanţele că un vânzător va putea să îşi majoreze preţul de vânzare ad infinitum pentru a-şi acoperi propriile costuri, deoarece alte constrângeri influenţează capacitatea vânzătorului de a majora preţurile, cum ar fi oferta şi cererea, precum şi perspectiva de a pierde clienţi în favoarea concurenţilor. Comisia a respins consideraţiile MHTL, care nu ţin seama de faptul că, în condiţii de concurenţă echitabile, producătorii din Uniune ar fi trebuit să poată transfera majorările de costuri, în loc să înregistreze pierderi odată cu scăderea preţurilor gazelor (în a doua parte a perioadei examinate).

(195)Tabelul 1 arată că, în ansamblu, consumul de pe piaţa Uniunii a scăzut cu 23 %. Tendinţa descrescătoare a cererii este comună pentru îngrăşămintele pe bază de azot, care au înregistrat o scădere stabilă a ratelor de consum în ultimii ani din cauza situaţiilor climatice dificile, a cadrelor de reglementare a mediului în schimbare şi a factorilor geopolitici. Nu se ştie dacă tendinţa descendentă ar putea continua în viitor, în special în ceea ce priveşte UAN. Referitor la tendinţele viitoare, CFI a observat că, în condiţiile în care cererea de UAN a fluctuat în perioada 2020-2024, se preconizează că atât cererea de UAN la nivel mondial, cât şi cererea de UAN din Uniune vor înregistra o creştere (deşi nu s-a furnizat nicio cuantificare).

(196)În urma comunicării constatărilor, CFI a solicitat o analiză pentru a stabili dacă scăderea volumului vânzărilor de UAN de către producătorii din Uniune a rezultat dintr-o scădere a cererii şi dacă scăderea consumului la nivelul Uniunii a redus gradul de utilizare a capacităţii de producţie a producătorilor din Uniune, absorbţia costurilor fixe şi profitabilitatea. În acest sens, Comisia reaminteşte că secţiunile 5.2, 5.5.2.1, 5.5.2.2 şi 5.5.3.4 de mai sus au analizat tendinţele în ceea ce priveşte consumul la nivelul Uniunii, gradul de utilizare a capacităţii de producţie în Uniune, vânzările în Uniune ale producătorilor din Uniune şi profitabilitatea acestora.

(197)Comisia a constatat că, în pofida scăderii generale a consumului de UAN în Uniune în cursul perioadei examinate, importurile din ţările în cauză au crescut constant în cursul perioadei respective, în detrimentul altor importuri şi al vânzărilor industriei Uniunii. Prin urmare, s-a concluzionat că, deşi evoluţia cererii ar fi putut contribui la prejudiciul important suferit de industria Uniunii, importurile care fac obiectul unui dumping au rămas principala cauză a unui astfel de prejudiciu. Cu alte cuvinte, efectele scăderii consumului la nivelul Uniunii nu au fost de natură să determine caracterul neautentic sau nesemnificativ al legăturii de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul suferit de industria Uniunii.

7.PROBABILITATEA CONTINUĂRII PREJUDICIULUI

(202)Astfel cum s-a menţionat în considerentele 94, 99 şi 103, în cele trei ţări în cauză există o capacitate de producţie neutilizată semnificativă. Toţi exportatorii din ţările în cauză au capacitatea de a-şi creşte rapid exporturile către Uniune, după cum o demonstrează creşterea semnificativă a importurilor din toate cele trei ţări în cauză în perioada 2021-2022. Capacitatea lor neutilizată colectivă a fost estimată la aproximativ două milioane de tone, ceea ce reprezintă două treimi din consumul la nivelul Uniunii în perioada investigaţiei de reexaminare. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că, în cele două ţări în cauză care deţin cea mai mare parte a capacităţilor neutilizate (Rusia şi Trinidad şi Tobago), piaţa internă este redusă sau inexistentă.

(203)Importurile din ţările în cauză au subcotat preţurile industriei Uniunii în Uniune în cursul perioadei investigaţiei de reexaminare. Marja de subcotare medie ponderată a fost de 18 % pentru importurile din Rusia, de 12 % pentru importurile din Trinidad şi Tobago şi de 3,5 % pentru importurile din SUA. În eventualitatea expirării măsurilor, este de aşteptat ca subcotarea şi blocarea preţurilor să continue, agravând astfel şi mai mult prejudiciul suferit de industria Uniunii. Nivelurile de subcotare şi de blocare a preţurilor pentru SUA ar creşte în cazul în care s-ar materializa circumstanţele menţionate în considerentul 209 de mai jos.

(205)Având în vedere prevalenţa preţurilor distorsionate şi scăzute ale gazelor naturale în Rusia, stabilite în mod artificial de stat, precum şi o politică deliberată de stabilire a unui sistem dual de preţuri pentru gaze, gazul rusesc este vândut la preţuri scăzute în mod artificial industriei interne locale a UAN, fiind vândut la preţuri foarte mari ale gazelor la export către Uniune. Efectele politicii de stabilire a unui sistem dual de preţuri pentru gaze au fost exacerbate de criza fără precedent a gazelor din Uniune. În consecinţă, se preconizează că Rusia va continua exporturile de UAN la preţuri scăzute care subcotează preţurile industriei Uniunii.

(206)După cum s-a menţionat în secţiunea 4, piaţa Uniunii este atractivă din punctul de vedere al dimensiunii sale şi al preţurilor. UAN este utilizat numai în Europa Centrală şi de Vest, Statele Unite ale Americii, Canada, Argentina şi Australia şi, la nivel mondial, doar 4-5 milioane de tone sunt comercializate anual (²⁸). Uniunea este a doua piaţă de UAN ca mărime din lume. CFI a observat că, în condiţiile în care cererea a fluctuat în perioada 2020-2024, se preconizează că atât cererea de UAN la nivel mondial, cât şi cererea de UAN din Uniune vor înregistra o creştere. Piaţa Uniunii se menţine atractivă în ceea ce priveşte preţul, fermierii care utilizează îngrăşăminte având acces la surse valoroase de finanţare, la infrastructură pentru tehnici de fertilizare de precizie şi la alte resurse. Măsurile în vigoare nu au împiedicat ţările în cauză să îşi majoreze cota de piaţă de la 37,7 % în perioada investigaţiei iniţiale la 42,8 % în perioada investigaţiei de reexaminare.

(207)În general, exportatorii deţin canale de distribuţie a îngrăşămintelor bine stabilite în Uniune, care facilitează exporturile din punct de vedere logistic. Capacitatea acestora de a trimite rapid volume semnificative către Uniune a fost deosebit de puternică în 2022, un an în care volumul importurilor în Uniune din ţările în cauză a fost de aproximativ 1,5 ori mai mare decât în 2021. Rusia a stabilit contingente la exportul de îngrăşăminte minerale la sfârşitul anului 2021, dar punerea lor în aplicare şi extinderea acestora au avut un impact redus asupra volumelor exporturilor (²⁹).

(209)În plus, atractivitatea pieţei Uniunii va creşte dacă tarifele vamale pentru UAN provenind din SUA vor scădea de la nivelul actual de 6,5 % la zero (³⁰). S-ar putea preconiza volume suplimentare de UAN din SUA ca urmare a unei schimbări recente a politicii comerciale a SUA (³¹), care a eliminat în cele din urmă tarifele pe care SUA intenţionau să le aplice anumitor importuri, inclusiv UAN. Este probabil ca acest lucru să conducă la o concurenţă revigorată pe piaţa internă de UAN din SUA, apoi la o saturare a pieţei respective şi, în consecinţă, la o redirecţionare a UAN din SUA către piaţa premium din Uniune.

(211)Producătorii-exportatori cooperanţi au considerat creşterea producţiei sau a cotei de piaţă a producătorilor din Uniune în perioada investigaţiei de reexaminare în comparaţie cu 2023 ca fiind un semn de redresare a industriei Uniunii. În urma comunicării constatărilor, MHTL a indicat îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare pentru industria Uniunii ca urmare a scăderii preţurilor gazelor naturale după perioada investigaţiei de reexaminare, o situaţie care, în opinia părţii, ar contrazice orice concluzie privind probabilitatea unei continuări a prejudiciului important pentru industria Uniunii. Aceste consideraţii nu pot submina concluzia din considerentul de mai sus, având în vedere analiza din secţiunile 5.5.2 şi 5.5.3 de mai sus.

(212)În orice caz, este probabil ca prejudiciul important să reapară în eventualitatea expirării măsurilor. Mai precis, în absenţa unor măsuri reînnoite, va exista, cel mai probabil, o creştere bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping din ţările în cauză la preţuri prejudiciabile. În urma comunicării constatărilor finale, CFI a pus sub semnul întrebării ambele afirmaţii în ceea ce priveşte importurile din SUA, pe motivul unei analize defectuoase a dumpingului. Afirmaţiile CFI în această privinţă au fost abordate în secţiunea 4.3.3 de mai sus. Comisia a concluzionat că riscul de creştere bruscă a importurilor care cauzează prejudicii şi care fac obiectul unui dumping din ţările în cauză este materializat prin existenţa unor capacităţi neutilizate semnificative în ţările exportatoare. Datele disponibile privind preţurile de export sugerează, de asemenea, că preţurile UAN din Uniune vor avea în continuare un caracter atractiv, având în vedere că nicio altă destinaţie nu poate absorbi volumul vândut de producătorii-exportatori cooperanţi din Uniune. Astfel cum s-a menţionat în considerentul 206, există foarte puţine ţări consumatoare de UAN.

8.INTERESUL UNIUNII

(215)În contextul unei pieţe dificile a îngrăşămintelor în ceea ce priveşte oferta şi preţurile fluctuante, efectul preconizat al măsurilor în vigoare a fost atenuat de preţurile ridicate ale UAN şi, prin urmare, nu a condus la o redresare majoră a industriei Uniunii. Abrogarea măsurilor ar putea avea un efect negativ asupra industriei Uniunii din cauza creşterii probabile a importurilor prejudiciabile din ţările în cauză, determinând volume de vânzări şi preţuri mai mici, sporind astfel pierderile financiare şi subminând şi mai mult capacitatea industriei Uniunii de a investi. Extinderea măsurilor ar permite industriei Uniunii să continue operaţiunile, să furnizeze cu regularitate produsul care face obiectul reexaminării, să menţină locurile de muncă, să investească pentru a căpăta un caracter mai verde şi să îmbunătăţească profitabilitatea la niveluri sustenabile.

(218)Activităţile în legătură cu UAN reprezentau o mică parte din activităţile unuia dintre cei doi importatori cooperanţi, care este o uniune de cooperative ce acţionează în numele membrilor săi şi deservea peste 20 % din piaţa Uniunii a produsului care face obiectul reexaminării în 2023. Celălalt importator, care se baza mai mult pe UAN, îşi adapta preţurile de vânzare în funcţie de evoluţia pieţei de UAN. Cei doi importatori cooperanţi ofereau o gamă largă de servicii şi/sau produse şi dispuneau de mai multe surse de aprovizionare.

(219)Orice consecinţe negative pentru importatorii din Uniune care rezultă din extinderea măsurilor nu pot depăşi consecinţele pozitive ale acestora asupra industriei Uniunii. Extinderea măsurilor este menită să susţină condiţii de concurenţă echitabile de care să beneficieze toate părţile. În plus, importatorii oferă, în general, o gamă largă de îngrăşăminte şi/sau servicii şi dispun de mai multe surse de aprovizionare. Majoritatea părţilor, inclusiv ambii importatori cooperanţi, au declarat că, la final, părţile afectate de creşterea preţurilor (dacă este cazul) care decurg din măsuri ar fi utilizatorii finali de UAN, şi anume fermierii.

(221)Asociaţiile care reprezintă cooperativele agricole relevante şi/sau fermierii din Uniune (Copa-Cogeca) şi din Austria, Belgia (Valonia), Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Polonia şi Portugalia şi-au manifestat disponibilitatea. Niciunul nu a contestat reînnoirea măsurilor în ceea ce priveşte importurile de UAN din Rusia din motive geopolitice. Cu toate acestea, au contestat reînnoirea măsurilor în ceea ce priveşte importurile de UAN din celelalte ţări în cauză, pe motiv că măsurile au adus prejudicii fermierilor. Producătorii-exportatori cooperanţi au exprimat o opinie similară şi au prezentat documente în acest sens. Unele sindicate/grupuri de cooperative din Franţa care acţionează ca platforme de achiziţii pentru cumpărarea de produse agricole în numele fermierilor au formulat observaţii cu privire la impactul negativ al măsurilor asupra fermierilor francezi şi au sugerat ca fermierii să finanţeze absenţa gazelor pe teritoriul UE prin plata taxelor antidumping pentru UAN.

(223)Anumite observaţii se refereau la importanţa costurilor UAN într-o fermă (deşi cuantificarea a variat de la o parte la alta (³⁴)) şi/sau indicau faptul că fermierii suferă de mai mulţi ani din diferite motive (cum ar fi recolte slabe, preţuri de vânzare scăzute, condiţii meteorologice nefavorabile sau competitivitatea ridicată a pieţei) şi au evidenţiat locurile de muncă în pericol. Potrivit acestor părţi, menţinerea măsurilor antidumping ar obliga unii fermieri să nu mai producă şi/sau să deterioreze în continuare un sector care îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă volatilă, deoarece fermierii nu pot transfera costurile şi trebuie să rămână competitivi pe o piaţă globalizată. În urma comunicării constatărilor, AGPB a afirmat că în Uniune există mii de ferme specializate în cereale, care oferă mii de locuri de muncă, inclusiv în activităţi din amonte şi din aval. Cu toate acestea, niciuna dintre părţi nu a cuantificat numărul de locuri de muncă ce ar putea fi afectate sau nu a demonstrat dacă, cum şi/sau câte dintre acestea ar putea fi în pericol, pe baza unor elemente de probă concrete.

(225)S-a constatat că nicio creştere a preţurilor ca urmare a măsurilor nu a avut un impact semnificativ asupra sectorului agricol din Uniune în ansamblu şi nici asupra exporturilor principalei culturi din Uniune pentru care se utilizează UAN, şi anume grâul. În fapt, exporturile de grâu ale Uniunii au crescut de la 32,3 milioane de tone în 2021/2022 la 35,1 milioane de tone în 2022/2023 şi apoi la 38,9 milioane de tone în 2023/2024 (³⁵). În acest sens, în observaţiile sale privind comunicarea constatărilor, AGPB a afirmat că Comisia a ignorat faptul că exporturile de grâu din Uniune au scăzut în 2024 din mai multe motive, şi anume creşterea preţurilor îngrăşămintelor, şi că multe ferme specializate în cereale ar fi avut venituri negative în 2024 şi 2025. Comisia a constatat că ultima afirmaţie a AGPB este în contradicţie cu consideraţiile AGPB privind lipsa unei corelaţii între creşterea exporturilor de grâu în 2021/2022, 2022/2023 şi 2023/2024 şi preţurile îngrăşămintelor (îngrăşămintele fiind achiziţionate cu 18 luni înainte de recoltă). În cele din urmă, Comisia a reamintit constatarea sa din investigaţia iniţială cu privire la lipsa unei corelaţii între variaţia costurilor factorilor de producţie agricolă şi veniturile fermierilor.

(226)Dat fiind că UAN ca îngrăşământ include situaţii foarte diverse şi că utilizarea sa variază foarte mult de la o cultură la alta, de la o regiune la alta etc., precum în investigaţia iniţială, Comisia şi-a concentrat analiza pe impactul potenţial al menţinerii măsurilor asupra fermelor specializate în cultivarea grâului comun (şi anume principala cultură pentru care se utilizează UAN) din Franţa (principala ţară producătoare de grâu din Uniune), care utilizează UAN ca sursă unică de îngrăşământ azotat. Se reaminteşte faptul că Franţa este a doua ţară consumatoare a produsului care face obiectul reexaminării ca mărime din lume şi că, în 2023, a reprezentat 52 % din consumul european al produsului care face obiectul reexaminării (³⁶).

(227)În 2023, în ceea ce priveşte fermele specializate în culturi de câmp din Franţa, îngrăşămintele au reprezentat 22,7 % din totalul factorilor de producţie intermediari (³⁷). Fermierii francezi specializaţi, a căror producţie principală (peste 30 %) era reprezentată de grâu, au alocat 27,3 % din costurile lor totale de producţie pentru îngrăşăminte. În cazul acestor ferme, UAN a reprezentat aproximativ 19,1 % din costurile totale de producţie, din care 1,53 % ar proveni din taxele antidumping actuale (³⁸). COPA-COGECA a contestat constatarea de 1,53 % pentru perioada investigaţiei de reexaminare, dar nu a furnizat niciun calcul alternativ.

(228)Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în pofida numeroşilor alţi factori care afectează situaţia economică a fermierilor, impactul asupra costurilor al măsurilor antidumping actuale privind UAN a rămas limitat pentru fermieri în "scenariul cel mai pesimist", ţinând seama, de asemenea, de faptul că numeroase ferme din Uniune se bazează pe mai multe culturi^.În observaţiile sale privind comunicarea constatărilor, AGPB nu a fost de acord cu această concluzie pe motiv că, prin definiţie, fermele luate în considerare erau specializate în cereale şi seminţe oleaginoase (şi anume nu în alte culturi). Pentru Comisie, o astfel de specializare nu exclude alte venituri (³⁹). În ansamblu, nu se poate pune sub semnul întrebării faptul că costurile de 1,53 % explicate în considerentul de mai sus impun calificarea impactului actualelor măsuri antidumping privind UAN asupra fermierilor în "scenariul cel mai pesimist" ca fiind "limitat".

(229)Asociaţiile care reprezintă interesul fermierilor, al importatorilor cooperanţi din Uniune şi al CFI au încuviinţat reînnoirea măsurilor pentru Rusia pe motiv că Uniunea dorea să reducă dependenţa de Rusia pentru factorii de producţie agricolă esenţiali şi că Rusia transformă gazele în îngrăşăminte azotate pentru a eluda sancţiunile UE (⁴⁰). Comisia a confirmat gama largă de măsuri instituite împotriva Rusiei începând din 2022 din motive geopolitice. Din iulie 2025 se aplică taxe suplimentare la îngrăşămintele chimice azotate din Rusia şi Belarus, inclusiv pentru UAN (⁴¹).

(230)Asociaţiile care reprezintă interesul fermierilor, al importatorilor neafiliaţi cooperanţi şi al producătorilor-exportatori cooperanţi s-au opus reînnoirii măsurilor pentru alte ţări decât Rusia, pe motiv că importurile produsului care face obiectul reexaminării sunt necesare, că unii furnizori din afara Uniunii au devenit indisponibili, că producţia din Uniune nu poate satisface cererea internă, că numeroşi producători din Uniune îşi deservesc exclusiv pieţele locale, că au existat perturbări în lanţul de aprovizionare cu UAN şi/sau că producătorii din Uniune favorizează alte produse cu valoare adăugată decât produsul care face obiectul reexaminării. MHTL a menţionat că este, în esenţă, instalaţia de producţie a unei societăţi elveţiene, că a realizat investiţii semnificative în capacităţile de stocare din diferite state membre şi a solicitat să fie considerată o sursă fiabilă de aprovizionare stabilită pe teritoriul unui partener prietenos şi stabil din punct de vedere politic al Uniunii, spre deosebire de instabilitatea tot mai mare a relaţiilor sale politice cu Rusia şi cu Statele Unite ale Americii, precum şi o completare la industria Uniunii.

(231)În urma comunicării constatărilor, COPA-COGECA a afirmat că accesibilitatea preţurilor nutrienţilor a fost supusă unor presiuni în 2025. AFCOME a indicat o scădere a ofertei de UAN la jumătatea anului 2025. AGPB a reiterat preocupări similare, adăugând că noua legislaţie din SUA ar putea atrage importuri de îngrăşăminte din străinătate (în detrimentul Uniunii). Unele părţi, cum ar fi INOXA, au afirmat că producătorii din Uniune au o incapacitate structurală de a satisface cererea, în special în Franţa.

(232)Comisia a respins argumentele rezumate în cele două considerente de mai sus. Unele observaţii au fost prea generale, şi anume au vizat îngrăşămintele în general, dar nu neapărat UAN. Comisia a considerat că, în general, există suficiente surse de aprovizionare, printre care o serie de producători din Uniune, precum şi importuri. Măsurile în vigoare nu au împiedicat ţările în cauză să îşi majoreze cota de piaţă de la 37,7 % în perioada de investigaţie a investigaţiei iniţiale la 42,8 % în perioada investigaţiei de reexaminare a prezentei investigaţii. Practicile de dumping nu pot fi justificate de faptul că (i) producţia a fost temporar limitată în Uniune şi că au existat unele perturbări ale lanţului de aprovizionare şi/sau (ii) de faptul că unii producători din Uniune au devenit temporar mai puţin eficienţi din punctul de vedere al costurilor în comparaţie cu alţi producători din Uniune sau cu producători din afara Uniunii şi/sau (iii)nu toţi producătorii din Uniune aprovizionează statul membru care consumă cea mai mare cantitate de UAN din Uniune. Investigaţia a arătat avantajele menţinerii mai multor surse de aprovizionare pentru Uniune pe o piaţă globală dificilă şi în continuă schimbare, incluzând producătorii de UAN din Uniune, faţă de creşterea dependenţei de ţările terţe cu practici comerciale neloiale şi/sau o amprentă de carbon mai mare. Investigaţia a arătat totodată că producătorii din Uniune (unii capabili să ia decizii strategice de alocare a capacităţii între diferite forme de îngrăşăminte pe bază de azot) au capacitatea/posibilitatea de a spori producţia de UAN atunci când se asigură condiţii de concurenţă echitabile şi de a satisface nevoile fermierilor şi ale asociaţiilor acestora care, în cursul investigaţiei, solicitau o diversificare a surselor de aprovizionare cu UAN. În urma comunicării constatărilor, MHTL a considerat că această ultimă afirmaţie este în contradicţie cu alte iniţiative ale Comisiei, şi anume motivul invocat pentru majorarea treptată a tarifelor aplicabile din considerentul 9 din Regulamentul (UE) 2025/1227 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴²). Cu toate acestea, Comisia a constatat că toate iniţiativele sale diferite sunt coerente şi a observat că considerentul 9 citat de MHTL indică în mod clar că majorarea treptată a tarifelor ar intensifica producţia în Uniune.

(233)În urma comunicării constatărilor, MHTL a solicitat Comisiei să asigure cu atenţie coerenţa acţiunii sale externe şi abrogarea măsurilor în ceea ce priveşte Trinidad şi Tobago. CFI a solicitat abrogarea măsurilor în ceea ce priveşte SUA. Comisia a respins afirmaţiile ca fiind nefondate, deoarece părţile nu le-au justificat în mod specific şi adecvat. De fapt, aceste afirmaţii s-au bazat în principal pe celelalte argumente ale lor privind condiţiile de cumul în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Astfel cum se specifică în secţiunea 5.3.1, Comisia a concluzionat că condiţiile de concurenţă între importurile care fac obiectul unui dumping din Rusia, Trinidad şi Tobago şi Statele Unite ale Americii, precum şi între importurile care fac obiectul unui dumping din ţările în cauză şi produsul similar din industria Uniunii au fost asemănătoare. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru a exclude exporturile din oricare dintre ţările în cauză din domeniul de aplicare al prezentei proceduri şi al măsurilor subiacente.

(234)Union Invivo a susţinut că produsul care face obiectul reexaminării a devenit o formă costisitoare de îngrăşământ pe bază de azot şi că reînnoirea măsurilor va afecta în mod negativ părţile interesate implicate în lanţul de distribuţie a soluţiilor pe bază de azot. Prejudiciul, dacă există, nu a putut fi cuantificat. Comisia a respins acest punct. Nicio parte reprezentând depozitarea în porturi, distribuitori sau ferme, autocisterne ale întreprinderilor de pulverizare nu a transmis răspunsuri la chestionar sau alte date verificabile în acest sens.

(236)În vederea diversificării aprovizionării, AFCOME a solicitat Uniunii să importe UAN finit şi nu doar gaz pentru a produce UAN. Union Invivo a afirmat că importul de UAN pe bază de GNC (⁴³) a avut un impact mai scăzut asupra mediului decât fabricarea de UAN în Uniune pe baza importurilor de GNL (⁴⁴), pe motiv că producţia de UAN cu GNL generează un volum de emisii de gaze cu efect de seră cu 16 % mai mare decât GNC, solicitând în acelaşi timp diversificarea aprovizionării Uniunii, fie cu gaze, fie cu produse finite sintetizate din gaze. Comisia admite că materiile prime influenţează impactul UAN asupra mediului, dar a respins afirmaţia în măsura în care este în interesul Uniunii să menţină în Uniune mai multe surse de aprovizionare cu gaze şi pentru producţia UAN, inclusiv producătorii interni de UAN.

(237)Producătorii-exportatori cooperanţi au susţinut că miza o constituie securitatea alimentară şi accesibilitatea preţurilor alimentelor, consumatorii fiind în cea mai mare măsură afectaţi din cauza creşterii preţurilor la alimente şi a efectelor unei crize prelungite a costului vieţii. În acest context, MHTL a afirmat că SUA a dat dovadă de înţelepciune prin decizia din august 2022 de a nu institui taxe antidumping şi compensatorii asupra importurilor de UAN din Trinidad şi Tobago în Statele Unite ale Americii (⁴⁵). Comisia a respins aceste argumente. Afirmaţiile au fost nefondate în ceea ce priveşte amploarea impactului măsurilor existente asupra securităţii alimentare şi a accesibilităţii preţurilor alimentelor, precum şi asupra consumatorilor. Niciun element din dosar nu a demonstrat că măsurile în vigoare au afectat securitatea alimentară şi accesibilitatea preţurilor alimentelor în ultimii cinci ani. În ceea ce priveşte neinstituirea taxelor antidumping şi compensatorii în SUA în 2022, condiţiile şi circumstanţele diferă de cele din prezenta investigaţie. Comisia a reamintit că scopul extinderii măsurilor este de a crea condiţii de concurenţă echitabile de care să beneficieze toate părţile.

(238)În urma comunicării constatărilor, CFI a solicitat ajutor pentru fermieri prin reducerea costurilor factorilor de producţie, îmbunătăţirea disponibilităţii aprovizionării şi reducerea dependenţei strategice de producătorii ruşi. Părţi precum Interore şi COPA-COGECA şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la efectul cumulativ al mai multor iniţiative, şi anume CBAM, asupra sectorului agricol. Potrivit INOXA, toate taxele (taxele antidumping, CBAM şi taxele vamale luate împreună) reprezintă peste 30 % din preţul final al îngrăşămintelor pe bază de azot pentru fermieri, în timp ce menţinerea măsurilor ar dăuna randamentelor şi calităţii cerealelor. În ceea ce priveşte INOXA şi CFI, extinderea măsurilor ar fi în contradicţie cu obiectivele strategice ale Uniunii (şi anume politica agricolă comună, Strategia "De la fermă la consumator", obiectivele strategice de deschidere şi/sau constituirea de stocuri strategice). Deşi Comisia nu a recunoscut cuantificarea nefondată furnizată de INOXA, Comisia a recunoscut că toate taxele menţionate de INOXA au un impact asupra costurilor pentru sectorul agricol. Comisia a considerat nefondate afirmaţiile privind randamentele şi calitatea cerealelor, a observat că taxele menţionate servesc unor obiective diferite şi a concluzionat că taxele antidumping sunt necesare în măsura în care apărarea comercială, producţia rezilientă de îngrăşăminte în Uniune şi sancţionarea războiului de agresiune nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei se numără printre priorităţile Uniunii.

(243)În urma comunicării constatărilor, asociaţiile care reprezintă interesele fermierilor au contestat concluzia pe baza creşterii preţurilor UAN în 2025 şi/sau a unei fluctuaţii a diferenţei dintre preţurile cerealelor şi preţurile UAN. Comisia a observat că seturile de date furnizate (uneori absente, alteori fără sursă, alteori referitoare doar la o parte din 2025 etc.) nu puteau pune sub semnul întrebării concluziile unei investigaţii complete, cu constatări privind dumpingul şi prejudiciul pentru perioadele menţionate în considerentul 7 şi care a concluzionat că există practici de dumping prejudiciabile şi că acestea ar continua probabil în cazul abrogării măsurilor.

9.MĂSURILE ANTIDUMPING

(245)Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenţie din cauza diferenţei dintre nivelurile taxelor pentru Rusia, sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiţionată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităţilor vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Rusia".

(246)Deşi prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autorităţile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autorităţile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplineşte toate cerinţele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autorităţile vamale ale statelor membre trebuie să îşi efectueze verificările uzuale şi pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conţinute în declaraţie şi pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislaţia vamală.

(247)În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societăţile ruseşti care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei creşte semnificativ după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creştere a volumului constituie, ea însăşi, o modificare a configuraţiei schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanţe şi numai în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile, se poate deschide o investigaţie anticircumvenţie. O astfel de investigaţie poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei şi de a institui, în consecinţă, o taxă la nivel naţional.

(248)Nivelurile individuale ale taxei antidumping prevăzute în prezentul regulament pentru societăţile ruseşti se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din Rusia şi fabricat de entităţile juridice menţionate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menţionată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entităţile afiliate societăţilor menţionate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru "toate celelalte importuri originare din Rusia". Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(249)O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care îşi schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (⁴⁶). Cererea trebuie să conţină toate informaţiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societăţii de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societăţii nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(251)În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴⁷), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

	2021	2022	2023	PIR
Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri a vânzărilor)	9,4	12,6	-25,7	-7,7
Indice	100	134	- 273	-82
Fluxul de lichidităţi (EUR)	28 973 972	58 982 610	9 101 778	-9 326 573
Indice	100	204	31	-32
Investiţiile (EUR)	6 402 797	4 911 678	2 801 373	4 311 506
Indice	100	77	44	67
Randamentul investiţiilor	54 %	144 %	-90 %	-36 %
Indice	100	267	- 167	-67
Sursă: răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.

Ţara	Societatea	Valoarea fixă a taxei (EUR pe tonă)	Cod adiţional TARIC
Rusia	PJSC Acron	42,47	C500
Rusia	Societatea pe acţiuni "Azot"	27,77	C501
Rusia	Societatea pe acţiuni "Nevinnomyssky Azot"	27,77	C504
Rusia	Toate celelalte importuri originare din Rusia	42,47	C999
Trinidad şi Tobago	Methanol Holdings (Trinidad) Limited	22,24	C502
Trinidad şi Tobago	Toate celelalte importuri originare din Trinidad şi Tobago	22,24	C999
Statele Unite ale Americii	CF Industries Holdings, Inc.	29,48	C503
Statele Unite ale Americii	Toate celelalte importuri originare din Statele Unite ale Americii	29,48	C999

Jurnalul Oficial seria L