Art. 42. - Art. 42: Intervenţia autorităţilor competente asupra produselor - Regulamentul 600/15-mai-2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 173L
În vigoare Versiune de la: 23 Noiembrie 2025
Art. 42: Intervenţia autorităţilor competente asupra produselor
(1)Pe sau dinspre teritoriul unui stat membru, autoritatea competentă poate interzice sau restricţiona:
a)comercializarea, distribuţia sau vânzarea anumitor instrumente financiare sau depozite structurate sau a unor instrumente financiare sau depozite structurate cu anumite caracteristici specificate; sau
b)un tip de activitate sau de practică financiară.
(2)Autoritatea competentă poate lua măsura prevăzută la alineatul (1) în cazul în care deţine dovezi satisfăcătoare din care rezultă că:
a)fie
(i)un anumit instrument, depozit structurat sau activitate ori practică financiară dă naştere la preocupări semnificative legate de protecţia investitorilor sau reprezintă o ameninţare la adresa bunei funcţionări şi a integrităţii pieţelor financiare sau a pieţelor de mărfuri, ori a stabilităţii întregului sistem financiar sau a unei părţi a acestuia din cel puţin un stat membru; sau
(ii)un instrument financiar derivat are un efect negativ asupra mecanismului de formare a preţurilor pe piaţa activului suport;
b)cerinţele de reglementare existente conform legislaţiei Uniunii şi aplicabile instrumentului financiar, depozitului structurat sau activităţii sau practicii financiare nu contracarează suficient riscurile menţionate la litera (a), iar această situaţie nu ar fi abordată mai satisfăcător prin îmbunătăţirea supravegherii sau asigurarea punerii în aplicare a cerinţelor existente;
c)acţiunea este proporţională ţinând seama de natura riscurilor identificate, de nivelul de sofisticare al investitorilor sau al participanţilor de pe piaţă vizaţi şi de efectul probabil al acţiunii asupra investitorilor şi participanţilor de pe piaţă care pot deţine, utiliza sau beneficia de pe urma instrumentului financiar, a depozitului structurat sau a activităţii sau practicii financiare respective;
d)autoritatea competentă s-a consultat în mod corespunzător cu autorităţile competente din alte state membre care ar putea fi afectate în mod semnificativ de respectiva acţiune;
e)acţiunea nu are un efect discriminatoriu asupra serviciilor sau activităţilor prestate dintr-un alt stat membru; şi
f)s-au consultat în mod corespunzător cu organismele publice competente în privinţa supravegherii, a administrării şi a reglementării pieţelor agricole fizice în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 în cazul în care un instrument financiar, o activitate sau o practică financiară reprezintă o ameninţare gravă la adresa bunei funcţionări şi a integrităţii pieţei agricole fizice.
În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la primul paragraf, autoritatea competentă poate impune o interdicţie sau o restricţie prevăzută la alineatul (1) din motive de prudenţă înainte de comercializarea, distribuţia sau vânzarea unui instrument financiar către clienţi.
Interdicţiile sau restricţiile se pot aplica în condiţii sau pot face obiectul unor excepţii specificate de autoritatea competentă.
(3)Autoritatea competentă nu impune o interdicţie sau o restricţie în temeiul prezentului articol decât în cazul în care, cu cel puţin o lună înainte de data la care măsurile urmează să intre în vigoare, ea notifică în scris sau printr-un alt mijloc convenit între autorităţi toate celelalte autorităţi competente şi ESMA precizând:
a)instrumentul, activitatea sau practica financiară la care se raportează acţiunea propusă;
b)natura exactă a interdicţiei sau restricţiei propuse şi momentul prevăzut pentru intrarea lor în vigoare şi
c)dovezile pe baza cărora a luat decizia şi din care rezultă că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute la alineatul (2).
(4)În cazuri excepţionale, atunci când autoritatea competentă consideră că este necesar să treacă la acţiuni urgente în temeiul prezentului articol pentru a preveni apariţia unor prejudicii din cauza instrumentelor financiare, depozitelor structurate, practicilor sau activităţilor menţionate la alineatul (1), autoritatea competentă poate lua măsuri provizorii, notificând în scris cu minimum 24 de ore înainte de momentul pentru intrarea preconizată în vigoare a măsurii, toate celelalte autorităţi competente şi ESMA sau ABE pentru depozitele structurate, cu condiţia ca toate criteriile din prezentul articol să fie îndeplinite şi ca, în plus, să se determine cu claritate că un termen de notificare prealabilă de o lună nu ar răspunde în mod adecvat la preocuparea sau ameninţarea respectivă. Autoritatea competentă nu ia măsuri provizorii pentru o perioadă care depăşeşte trei luni.
(5)Autoritatea competentă publică pe site-ul său de internet o notificare privind orice fel de decizie de impunere a vreunei restricţii sau interdicţii menţionate la alineatul (1). Notificarea prezintă detalii cu privire la respectivele interdicţii sau restricţii, o dată ulterioară publicării notificării, de la care măsurile vor intra în vigoare, precum şi dovezile din care rezultă că sunt îndeplinite toate condiţiile enunţate la alineatul (2). Interdicţia sau restricţia se aplică doar acţiunilor întreprinse după publicarea notificării.
(6)Autoritatea competentă trebuie să retragă interdicţia sau restricţia în cazul în care condiţiile enunţate la alineatul (2) nu se mai aplică.
(7)Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 50 prin care specifică criteriile şi factorii care trebuie avuţi în vedere de către autorităţile competente la determinarea apariţiei unor preocupări semnificative cu privire la protecţia investitorilor sau a unei ameninţări la adresa bunei funcţionări şi a integrităţii pieţelor financiare sau a pieţelor de mărfuri, precum şi la adresa stabilităţii sistemului financiar din cel puţin un stat membru, la care se face referire la alineatul (2) litera (a).
Printre aceste criterii şi factori se numără:
a)gradul de complexitate al unui instrument financiar sau a unui depozit structurat şi relaţia cu tipul de client căruia îi este propus, distribuit şi vândut;
b)gradul de inovare al unui instrument financiar sau al unui depozit structurat, al unei activităţi sau al unei practici;
c)efectul de levier al unui instrument financiar, al unui depozit structurat sau al unei practici;
d)în legătură cu buna funcţionare şi integritatea pieţelor financiare sau a pieţelor de mărfuri, dimensiunea sau valoarea noţională a unei emisiuni de instrumente financiare sau de depozite structurate.