Art. 420. - Art. 420: Ieşiri de lichidităţi - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 420: Ieşiri de lichidităţi
(1)Până la specificarea unei cerinţe de lichiditate în conformitate cu articolul 460, ieşirile de lichidităţi care trebuie raportate includ:
a)sumele curente de plătit aferente depozitelor retail, prevăzute la articolul 421;
b)sumele curente de plătit aferente altor datorii care devin scadente, a căror rambursare poate fi solicitată de către instituţiile emitente sau de furnizorul finanţării sau care implică o aşteptare implicită a furnizorului finanţării ca instituţia să ramburseze datoria în următoarele 30 de zile, aşa cum se prevede la articolul 422;
c)ieşirile suplimentare menţionate la articolul 423;
d)suma maximă care poate fi trasă în următoarele 30 de zile din facilităţile de credit şi de lichiditate angajate neutilizate, aşa cum se prevede la articolul 424;
e)ieşirile suplimentare identificate în evaluarea efectuată conform alineatului (2).
(2)Instituţiile evaluează în mod regulat probabilitatea şi volumul potenţial al ieşirilor de lichidităţi în următoarele 30 de zile, în ceea ce priveşte produsele sau serviciile, care nu sunt acoperite de articolele 422-424 şi pe care le oferă sau finanţează sau pe care potenţiali cumpărători le-ar considera a fi asociate cu ele, inclusiv, dar fără a se limita la ieşirile de lichidităţi rezultate din orice înţelegeri contractuale, cum ar fi alte obligaţii de finanţare extrabilanţiere şi contingente, inclusiv, dar fără a se limita la facilităţi de finanţare angajate, credite şi avansuri neutilizate către contrapărţile de tip wholesale, ipoteci convenite, dar încă neacordate, cărţi de credit, descoperit de cont, ieşiri de lichidităţi planificate generate de reînnoirea sau prelungirea unor credite retail sau wholesale, sume de plătit planificate aferente instrumentelor financiare derivate şi produse extrabilanţiere aferente finanţării comerţului, aşa cum se prevede la articolul 416 şi în anexa 1. Aceste ieşiri trebuie evaluate sub ipoteza unui scenariu de criză combinat, legat de specificul instituţiei - de tip idiosincratic - şi legat de piaţă în general.
Pentru această evaluare, instituţiile iau în considerare în special prejudiciile semnificative aduse reputaţiei lor care ar putea rezulta dacă nu oferă suport de lichiditate unor astfel de produse sau servicii. Instituţiile raportează autorităţilor competente, cel puţin anual, respectivele produse şi servicii ale căror probabilitate şi volum menţionate la primul paragraf sunt semnificative, iar autorităţile competente stabilesc ieşirile care vor fi alocate. Autorităţile competente pot aplica o rată de retragere de până la 5 % pentru produsele extrabilanţiere aferente finanţării comerţului, aşa cum se prevede la articolul 429 şi în anexa 1.
Autorităţile competente raportează ABE, cel puţin anual, tipurile de produse sau servicii pentru care au stabilit ieşiri pe baza rapoartelor primite de la instituţii. Acestea explică totodată în raportul respectiv metodologia aplicată pentru stabilirea ieşirilor.