Art. 400. - Art. 400: Exceptări - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 400: Exceptări
(1)Următoarele expuneri sunt exceptate de la aplicarea articolului 395 alineatul (1):
a)elementele de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor centrale, băncilor centrale sau entităţilor din sectorul public şi care, dacă ar fi negarantate, ar beneficia de o pondere de risc de 0 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2;
b)elementele de activ care constituie creanţe asupra organizaţiilor internaţionale sau a băncilor de dezvoltare multilaterală şi care, dacă ar fi negarantate, ar beneficia de o pondere de risc de 0 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2;
c)elementele de activ care constituie creanţe garantate în mod expres de administraţii centrale, bănci centrale, organizaţii internaţionale, bănci de dezvoltare multilaterală sau entităţi din sectorul public, în cazul în care creanţele negarantate asupra entităţii care furnizează garanţia ar beneficia de o pondere de risc de 0 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2;
d)alte expuneri faţă de sau garantate de administraţii centrale, bănci centrale, organizaţii internaţionale, bănci de dezvoltare multilaterală sau entităţi din sectorul public, în cazul în care creanţele negarantate asupra entităţii căreia îi poate fi atribuită expunerea sau prin care este garantată ar beneficia de o pondere de risc de 0 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2;
e)elemente de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor regionale sau autorităţilor locale din statele membre, în cazul în care creanţele respective ar beneficia de o pondere de risc de 0 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2, precum şi alte expuneri faţă de sau garantate de administraţiile regionale sau autorităţile locale respective, în cazul în care expunerile respective ar beneficia de o pondere de risc de 0 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2;
f)expunerile faţă de contrapărţile menţionate la articolul 113 alineatul (6) sau alineatul (7), în cazul în care ar beneficia de o pondere de risc de 0 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2. Expunerile care nu îndeplinesc criteriile respective, indiferent dacă sunt sau nu exceptate de la dispoziţiile articolului 395 alineatul (1), se tratează ca expuneri faţă de o parte terţă;
g)elementele de activ şi alte expuneri garantate printr-o garanţie reală sub forma unor depozite în numerar constituite la instituţia creditoare sau la o instituţie care este întreprinderea-mamă sau o filială a instituţiei creditoare;
h)elementele de activ şi alte expuneri garantate printr-o garanţie reală sub forma unor certificate de depozit emise de instituţia creditoare sau de o instituţie care este întreprinderea-mamă sau o filială a instituţiei creditoare şi depuse la oricare dintre acestea;
i)expunerile care decurg din facilităţi de credit neutilizate care sunt clasificate drept elemente extrabilanţiere din banda 5 conform anexei I sau acorduri contractuale care îndeplinesc condiţiile pentru a nu fi tratate drept angajamente şi cu condiţia să fi fost încheiat un acord cu clientul sau cu grupul de clienţi aflaţi în legătură în temeiul căruia facilitatea poate fi trasă numai în cazul în care s-a stabilit că acest lucru nu determină depăşirea limitei aplicabile temeiul articolului 395 alineatul (1);

j)expunerile din tranzacţii ale membrilor compensatori şi contribuţiile la fondul de garantare aferente contrapărţilor centrale calificate;

k)expuneri faţă de schemele de garantare a depozitelor în conformitate cu Directiva 94/19/CE, care decurg din finanţarea acestor scheme, dacă instituţiile membre ale schemei au obligaţia legală sau contractuală de a finanţa schema.
Fondurile în numerar primite în temeiul unui instrument de tipul credit linked note emis de instituţie şi împrumuturile şi depozitele unei contrapărţi în raport cu instituţia şi care fac obiectul unui acord de compensare privind elementele din bilanţ, recunoscut în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 4, se încadrează la litera (g).
l)expunerile din tranzacţii ale clienţilor astfel cum sunt menţionate la articolul 305 alineatul (2) sau (3);
m)deţinerile, de către entităţi de rezoluţie sau de către filiale ale acestora care nu sunt ele însele entităţi de rezoluţie, de instrumente de fonduri proprii şi de pasive eligibile menţionate la articolul 45f alineatul (2) din Directiva 2014/59/UE, emise de oricare din următoarele entităţi:
(i)în privinţa entităţilor de rezoluţie, alte entităţi care aparţin aceluiaşi grup de rezoluţie;
(ii)în privinţa filialelor unei entităţi de rezoluţie care nu sunt ele însele entităţi de rezoluţie, filialele relevante ale unei filiale care aparţin aceluiaşi grup de rezoluţie;
n)expunerile care decurg dintr-un angajament de valoare minimă care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute la articolul 132c alineatul (3).

(2)Autorităţile competente pot excepta în totalitate sau parţial următoarele expuneri:
a)obligaţiuni garantate, astfel cum sunt menţionate la articolul 129;

b)elemente de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor regionale sau autorităţilor locale din statele membre, în cazul în care creanţele respective ar beneficia de o pondere de risc de 20 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2, precum şi alte expuneri faţă de sau garantate de administraţiile regionale sau autorităţile locale respective, în cazul în care expunerile respective ar beneficia de o pondere de risc de 20 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2;
c)expuneri asumate de o instituţie, inclusiv prin participaţii sau alte tipuri de deţineri, faţă de întreprinderea-mamă, faţă de alte filiale ale întreprinderii-mamă respective sau faţă de propriile filiale şi participaţii calificate, în măsura în care întreprinderile respective fac obiectul supravegherii pe bază consolidată, la fel ca instituţia însăşi, în conformitate cu prezentul regulament, cu Directiva 2002/87/CE sau cu standarde echivalente în vigoare într-o ţară terţă; expunerile care nu îndeplinesc criteriile respective, indiferent dacă sunt exceptate sau nu de la aplicarea articolului 395 alineatul (1) din prezentul regulament, sunt considerate expuneri faţă de o parte terţă;

d)elemente de activ care constituie creanţe şi alte expuneri, inclusiv participaţii sau alte tipuri de deţineri, asupra instituţiilor de credit centrale sau regionale cu care instituţia de credit este asociată în cadrul unei reţele, în conformitate cu dispoziţiile legale sau statutare, şi care sunt responsabile, în temeiul dispoziţiilor respective, de operaţiunile de compensare în numerar din cadrul reţelei respective;
e)elemente de activ care constituie creanţe şi alte expuneri faţă de instituţii de credit, asumate de instituţii de credit, dintre care una funcţionează în mod neconcurenţial şi acordă sau garantează credite în cadrul programelor legislative sau în baza statutului său, pentru promovarea anumitor sectoare ale economiei, care implică o anumită formă de supraveghere şi anumite restricţii din partea administraţiei publice cu privire la utilizarea creditelor, cu condiţia ca respectivele expuneri să rezulte în urma acelor credite care sunt transferate beneficiarilor prin intermediul instituţiilor de credit sau în urma garanţiilor pentru respectivele credite;
f)elemente de activ care constituie creanţe şi alte expuneri faţă de instituţii, cu condiţia ca aceste expuneri să nu constituie fonduri proprii ale acestor instituţii, să aibă scadenţa în ziua lucrătoare următoare şi să nu fie denominate într-o monedă importantă din perspectiva utilizării în relaţiile comerciale;
g)elemente de activ care constituie creanţe asupra băncilor centrale sub formă de rezerve minime obligatorii deţinute la aceste bănci centrale şi care sunt denominate în monedele lor naţionale;
h)elemente de activ care constituie creanţe asupra administraţiilor centrale sub formă de cerinţe statutare de lichiditate deţinute în titluri de stat şi care sunt denominate şi finanţate în monedele lor naţionale, cu condiţia ca, sub rezerva deciziei autorităţii competente, evaluarea de credit a respectivelor administraţii centrale atribuită de o ECAI desemnată să fie cea a unei investiţii cu risc scăzut (investment grade);
i)50 % dintre acreditivele documentare extrabilanţiere din banda 4 şi dintre facilităţile de credit neutilizate extrabilanţiere din banda 3, menţionate în anexa I cu o scadenţă iniţială de până la un an inclusiv şi, sub rezerva acordului autorităţilor competente, 80 % dintre garanţii, altele decât garanţiile pentru credite care sunt întemeiate pe un act legislativ sau de reglementare şi pe care schemele de garantare mutuală care au statut de instituţii de credit le acordă membrilor lor;

j)garanţii impuse de lege utilizate în cazul în care un credit ipotecar finanţat prin emiterea de obligaţiuni ipotecare este plătit debitorului ipotecar înainte de înregistrarea finală a ipotecii în registrul cadastral, cu condiţia ca garanţia să nu fie utilizată pentru a reduce riscul la calcularea cuantumului ponderat la risc al expunerii;
k)expunerile sub forma unei garanţii reale sau a unei garanţii pentru împrumuturi locative, furnizate de un furnizor de protecţie eligibil menţionat la articolul 201 care se califică pentru ratingul de credit care este cel puţin cel mai mic dintre următoarele:
(i)nivelul 2 de calitate a creditului;
(ii)nivelul de calitate a creditului corespunzător ratingului în monedă străină al administraţiei centrale din statul membru în care îşi are sediul furnizorul de protecţie;
l)expunerile sub forma unei garanţii pentru credite de export sprijinite în mod oficial, furnizate de o agenţie de creditare a exportului care se califică pentru ratingul de credit care este cel puţin cel mai mic dintre următoarele:
(i)nivelul 2 de calitate a creditului;
(ii)nivelul de calitate a creditului corespunzător ratingului în monedă străină al administraţiei centrale din statul membru în care îşi are sediul agenţia de creditare a exportului.

(3)Autorităţile competente pot să utilizeze exceptarea prevăzută la alineatul (2) numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)natura specifică a expunerii, contrapartea sau relaţia dintre instituţie şi contraparte elimină sau reduc riscul expunerii; şi
b)orice risc de concentrare rezidual poate fi rezolvat prin alte mijloace la fel de eficace, cum ar fi cadrul de administrare, procesele şi mecanismele prevăzute la articolul 81 din Directiva 2013/36/UE.
Autorităţile competente informează ABE dacă intenţionează să utilizeze oricare dintre exceptările prevăzute la alineatul (2) în conformitate cu prezentul alineat literele (a) şi (b) şi transmit ABE motivele care stau la baza utilizării respectivelor exceptări.
(4)Nu este permisă aplicarea simultană a mai multor exceptări din cele prevăzute la alineatele (1) şi (2) pentru aceeaşi expunere.