Art. 359. - Art. 359: Abordarea pe benzi de scadenţă - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 359: Abordarea pe benzi de scadenţă
(1)Instituţia utilizează un tabel cu benzi de scadenţă, separat pentru fiecare marfă, conform tabelului 1. Toate poziţiile pe acea marfă se încadrează în benzile de scadenţă corespunzătoare. Stocurile fizice se încadrează pe prima bandă de scadenţă, între 0 şi 1 lună, inclusiv.
Tabelul 1
Bandă de scadenţă | Rata spread (%) |
0 < = 1 lună | 1,50 |
>1 < = 3 luni | 1,50 |
>3 < = 6 luni | 1,50 |
>6 < = 12 luni | 1,50 |
>1 < = 2 ani | 1,50 |
>2 < = 3 ani | 1,50 |
> 3 ani | 1,50 |
(2)Poziţiile pe aceeaşi marfă pot fi compensate şi pot fi încadrate pe benzile de scadenţă corespunzătoare pe bază netă pentru:
a)poziţiile pe contracte care au scadenţa la aceeaşi dată;
b)poziţiile pe contracte care înregistrează unul faţă de celălalt o diferenţă de scadenţă de maximum 10 zile, dacă contractele sunt tranzacţionate pe pieţe care au date de livrare zilnice.
(3)Apoi, instituţia calculează suma poziţiilor lungi şi suma poziţiilor scurte în fiecare bandă de scadenţă. Suma poziţiilor lungi puse în corespondenţă cu poziţiile scurte într-o anumită bandă de scadenţă reprezintă poziţiile puse în corespondenţă în acea bandă de scadenţă, în timp ce poziţia reziduală lungă sau scurtă reprezintă poziţia nepusă în corespondenţă pentru aceeaşi bandă.
(4)Acea parte a poziţiei lungi, nepusă în corespondenţă în cadrul unei anumite benzi de scadenţă, care este, mai departe, pusă în corespondenţă cu poziţia scurtă, nepusă în corespondenţă în cadrul unei benzi de scadenţă, sau invers, reprezintă poziţia pusă în corespondenţă între două benzi de scadenţă. Acea parte a poziţiei lungi sau scurte, nepusă în corespondenţă, care nu poate fi astfel pusă în corespondenţă, reprezintă poziţia nepusă în corespondenţă.
(5)Cerinţa de fonduri proprii a instituţiei pentru fiecare marfă se calculează, pe baza benzilor de scadenţă relevante, ca sumă a următoarelor:
a)suma poziţiilor lungi şi scurte puse în corespondenţă, înmulţită cu rata spread corespunzătoare, aşa cum se indică în a doua coloană a tabelului 1, pentru fiecare bandă de scadenţă, şi cu preţul spot al mărfii;
b)poziţia pusă în corespondenţă între două benzi de scadenţă, înmulţită, pentru fiecare bandă de scadenţă în care o poziţie nepusă în corespondenţă este reportată, cu 0,6 %, care este rata carry, şi cu preţul spot al mărfii;
c)poziţiile reziduale nepuse în corespondenţă, înmulţite cu 15 %, care este rata outright, şi cu preţul spot al mărfii.
(6)Cerinţa de fonduri proprii totală a instituţiei pentru riscul de marfă se calculează ca sumă a cerinţelor de fonduri proprii calculate pentru fiecare marfă, conform alineatului (5).