Art. 314. - Art. 314: Indicatorul de activitate - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Art. 314: Indicatorul de activitate
(1)Instituţiile îşi calculează indicatorul de activitate conform următoarei formule:
BI = ILDC + SC + FC
unde:

BI

= indicatorul de activitate, exprimat în miliarde de euro

ILDC

= componenta dobânzilor, contractelor de leasing şi dividendelor, exprimată în miliarde de euro şi calculată în conformitate cu alineatul (2);

SC

= componenta serviciilor, exprimată în miliarde de euro şi calculată în conformitate cu alineatul (5);

FC

= componenta financiară, exprimată în miliarde de euro şi calculată în conformitate cu alineatul (6).

(2)În sensul alineatului (1), componenta dobânzilor, contractelor de leasing şi dividendelor se calculează în conformitate cu următoarea formulă:
unde:

ILDC

= componenta dobânzilor, contractelor de leasing şi dividendelor;

IC

= componenta dobânzilor, care reprezintă veniturile din dobânzi ale instituţiei din toate activele financiare şi alte venituri din dobânzi, inclusiv veniturile financiare din contractele de leasing financiar, veniturile din contractele de leasing operaţional şi profiturile din activele care fac obiectul unui contract de leasing, minus cheltuielile instituţiei cu dobânzile aferente tuturor datoriilor financiare şi alte cheltuieli cu dobânzile, inclusiv cheltuielile cu dobânzile provenite din contracte de leasing financiar şi operaţional, din amortizarea şi deprecierea activelor care fac obiectul unui contract de leasing operaţional şi din pierderile rezultate din astfel de active, calculată ca medie anuală a valorilor absolute ale diferenţelor pe ultimele trei exerciţii financiare;

AC

= componenta activelor, care reprezintă suma cuantumurilor brute totale ale creditelor în curs de derulare, avansurilor, titlurilor de valoare purtătoare de dobândă, inclusiv obligaţiuni de stat, şi activelor care fac obiectul unui contract de leasing ale instituţiei, calculată ca medie anuală pe ultimele trei exerciţii financiare pe baza cuantumurilor de la sfârşitul fiecăruia dintre exerciţiile financiare respective;

DC

= componenta dividendelor, care reprezintă veniturile din dividende ale instituţiei din investiţii în acţiuni şi fonduri care nu au fost consolidate în situaţiile financiare ale instituţiei, inclusiv veniturile din dividende provenite de la filiale, entităţi asociate şi asocieri în participaţie neconsolidate, calculată ca medie anuală pe ultimele trei exerciţii financiare.

(3)Prin derogare de la alineatul (2), o instituţie-mamă din UE poate solicita, până la 31 decembrie 2027, aprobarea supraveghetorului consolidant pentru a calcula o componentă a dobânzilor, contractelor de leasing şi dividendelor separată pentru oricare dintre instituţiile sale filiale specifice şi adăuga rezultatul calculului respectiv la componenta dobânzilor, contractelor de leasing şi dividendelor calculată, pe bază consolidată, pentru celelalte entităţi ale grupului, în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)activităţile bancare de retail sau comerciale ale filialelor reprezintă majoritatea activităţii acestora;
b)o parte importantă a activităţilor bancare de retail sau comerciale ale filialelor este reprezentată de acordarea de credite cu PD ridicată;
c)utilizarea derogării furnizează o bază adecvată pentru calcularea cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional ale instituţiei-mamă din UE.
Odată acordată, aprobarea şi condiţiile acesteia sunt reevaluate de supraveghetorul consolidant o dată la doi ani.
Supraveghetorul consolidant notifică ABE de îndată ce această aprobare este acordată, confirmată sau retrasă.
Până la 31 decembrie 2031, ABE prezintă Comisiei un raport privind utilizarea şi caracterul adecvat al derogării menţionate la primul paragraf, având în vedere, în special, modelele de afaceri specifice în cauză şi caracterul adecvat al cerinţei de fonduri proprii aferente pentru riscul operaţional. Pe baza acestui raport şi ţinând seama în mod corespunzător de standardele conexe convenite la nivel internaţional elaborate de BCBS, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, dacă este cazul, o propunere legislativă până la 31 decembrie 2032.
(4)Până la 31 decembrie 2027 sau până când supraveghetorul consolidant acordă aprobarea în conformitate cu alineatul (3), oricare dintre aceste date survine mai întâi, o instituţie-mamă din UE căreia i s-a acordat aprobarea de a aplica abordarea standardizată alternativă liniilor sale de activitate bancară de retail şi comercială pentru a-şi calcula cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional poate continua, după ce şi-a informat supraveghetorul consolidant, să utilizeze abordarea standardizată alternativă, astfel cum era aceasta prevăzută în versiunea prezentului regulament aplicabilă la 8 iulie 2024, în scopul calculării cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional aferente acestor două linii de activitate şi în conformitate cu domeniul de aplicare al aprobării existente.
(5)În sensul alineatului (1), componenta serviciilor se calculează în conformitate cu următoarea formulă:
SC = max (OI, OE) + max (FI, FE)
unde:

SC

= componenta serviciilor;

OI

= alte venituri din exploatare, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a veniturilor instituţiei din operaţiunile bancare obişnuite care nu sunt incluse în alte elemente ale indicatorului de activitate, dar sunt de natură similară;

OE

= alte cheltuieli de exploatare, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a cheltuielilor şi pierderilor instituţiei din operaţiunile bancare obişnuite care nu sunt incluse în alte elemente ale indicatorului de activitate, dar sunt de natură similară, precum şi din evenimentele de risc operaţional;

FI

= componenta veniturilor din taxe şi comisioane, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a veniturilor instituţiei obţinute din furnizarea de consultanţă şi de servicii, inclusiv veniturile obţinute de instituţie prin externalizarea serviciilor financiare;

FE

= componenta cheltuielilor cu taxe şi comisioane, care reprezintă media anuală pe ultimele trei exerciţii financiare a cheltuielilor plătite de instituţie pentru a beneficia de consultanţă şi servicii, inclusiv taxele de externalizare plătite de instituţie pentru furnizarea de servicii financiare, dar excluzând taxele de externalizare plătite pentru furnizarea de servicii nefinanciare.

Sub rezerva aprobării prealabile de către autoritatea competentă şi în măsura în care sistemul instituţional de protecţie dispune de sisteme adecvate şi uniformizate pentru monitorizarea şi clasificarea riscurilor operaţionale, instituţiile care sunt membre ale unui sistem instituţional de protecţie ce îndeplineşte cerinţele de la articolul 113 alineatul (7) pot calcula componenta serviciilor excluzând eventualele venituri primite de la instituţii sau cheltuieli plătite unor instituţii care sunt membre ale aceluiaşi sistem instituţional de protecţie. Orice pierderi care rezultă din riscurile operaţionale aferente fac obiectul mutualizării între membrii sistemului instituţional de protecţie.
(6)În sensul alineatului (1), componenta financiară se calculează în conformitate cu următoarea formulă:
FC = TC + BC
unde:

FC

= componenta financiară;

TC

= componenta portofoliului de tranzacţionare, care reprezintă media anuală a valorilor absolute pe ultimele trei exerciţii financiare ale profitului net sau pierderii nete, după caz, rezultat(ă) din portofoliul de tranzacţionare al instituţiei, stabilit, după caz, fie în conformitate cu standardele de contabilitate, fie în conformitate cu partea a treia titlul I capitolul 3, inclusiv din activele şi datoriile destinate tranzacţionării, din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor şi din diferenţele de curs valutar;

BC

= componenta portofoliului bancar, care reprezintă media anuală a valorilor absolute pe ultimele trei exerciţii financiare ale profitului net sau pierderii nete, după caz, rezultat(ă) din afara portofoliului de tranzacţionare al instituţiei, inclusiv din activele şi datoriile financiare evaluate la valoarea justă prin profit şi pierdere, din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, din diferenţele de curs valutar şi din câştigurile şi pierderile realizate din activele şi datoriile financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit şi pierdere.

(7)La calcularea indicatorului de activitate, instituţiile nu utilizează niciunul dintre următoarele elemente:
a)veniturile şi cheltuielile provenite din activităţile de asigurare sau reasigurare;
b)primele plătite şi plăţile primite pentru poliţele de asigurare sau de reasigurare achiziţionate;
c)cheltuielile administrative, inclusiv cheltuielile cu personalul, taxele de externalizare plătite pentru furnizarea de servicii nefinanciare şi alte cheltuieli administrative;
d)recuperarea cheltuielilor administrative, inclusiv recuperarea plăţilor efectuate în numele clienţilor;
e)cheltuielile cu spaţiile şi activele fixe, cu excepţia cazului în care aceste cheltuieli rezultă din evenimente de riscuri operaţionale;
f)deprecierea imobilizărilor corporale şi amortizarea imobilizărilor necorporale, cu excepţia deprecierii aferente activelor care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, care trebuie inclusă în cheltuielile de leasing financiar şi operaţional;
g)provizioanele şi reluările de provizioane, cu excepţia cazului în care aceste provizioane sunt legate de evenimente de riscuri operaţionale;
h)cheltuielile generate de capitalul social rambursabil la cerere;
i)deprecierea şi reluarea deprecierii;
j)modificările fondului comercial recunoscut în profit sau pierdere;
k)impozitul pe profit.
(8)În cazul în care o instituţie funcţionează de mai puţin de trei ani, aceasta utilizează estimări ale evoluţiei activităţii pentru calcularea componentelor relevante ale indicatorului său de activitate, cu condiţia ca acestea să fie considerate satisfăcătoare de către autoritatea sa competentă. Instituţia începe să utilizeze date istorice de îndată ce acestea sunt disponibile.
(9)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele:
a)componentele indicatorului de activitate şi utilizarea acestora, prin elaborarea unor liste de subelemente tipice, ţinând seama de standardele de reglementare internaţionale şi, după caz, de limitele prudenţiale definite în partea a treia titlul I capitolul 3;
b)elementele menţionate la alineatul (7) din prezentul articol.
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 10 ianuarie 2026.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(10)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza elementele indicatorului de activitate prin punerea în corespondenţă a elementelor respective cu celulele de raportare corespunzătoare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei (*14), după caz.
(*14)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte raportarea în scopuri de supraveghere a instituţiilor şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 (JO L 97, 19.3.2021, p. 1).
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 10 ianuarie 2026.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf din prezentul alineat, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.